Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 583/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 583
Ședința publică de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva" formulat deinculpatii, fiul lui si, nascut la 22.02.1982 și, fiul lui si, nascut la 26.08.1962 - ambii inculpati detinuti in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din data de 20.10.2008 pronuntata de Tribunalul I in dosarul nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent G asistat de avocat ales G din Baroul I, cu delegatie la dosar și inculpatul recurent asistat de avocat ales din Baroul I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de cei doi inculpati.
Av. G avand cuvantul pentru inculpatul recurent G, solicita admiterea recursului si a se constata că arestarea preventiva este lovita de nulitate - in conformitate cu art.197 raportat la art.149 alin.2 Cod procedura penala, și raportat la dispozitiile Legii nr.304/2004, republica, privind organizarea judiciara.
Considera ca subzista nulitatea masurii arestarii preventive, deoarece, propunerea de arestare preventiva a fost dispusa de un organ necompetent.
Asa cum prevede legea, au fost infiintate Parchete pe langa Curtile de Apel, specializate pe cauzele de minori. Or, domnul procuror nu a fost desemnat să facă parte din parchetele specializate, asa cum prevede legea, pe parchete specializate pentru minori si dreptul familiei.
In aceste conditii, considera ca toate actele efectuate de acesta, sunt lovite de nulitate, in conformitate cu art.209 Cod procedura penala.
După propunerea domnului procuror, care nu a fost competent, s-a dispus arestarea preventiva de catre o instanta necompetentă, pentru că, la fond, judecarea cauzei revine Tribunalului pentru minori, fiind in cauza un minor, și Tribunalul trebuie să fie tot pentru minori. Or, arestarea preventiva a fost dispusa de catre o instanta necompetentă, o instanta de drept comun.
Pentru aceste motive, solicita a se constata nulitatea atât a propunerii masurii arestarii preventive, cât și solutionarea cererilor privind arestarea preventiva, fiind dispuse de catre organe necompetente, sunt lovite de nulitate absoluta, in conformitate cu art.197 alin.2 Cod procedura penala.
Pe fond, solicita admiterea recursului, motivat de faptul ca in cauza sunt 3 inculpati. Parchetul s-a grabit, a trimis in judecata pentru infractiunea de omor calificat, dar nu a stabilit vinovatia fiecarui coinculpat in parte, pentru că este o infractiune penala in care răspunderea este individuală. Nu se poate, chiar dacă au fost 3 inculpati, să se trimită in judecata pentru omor calificat pe toti 3, fără să se stabilească exact vinovatia fiecărui inculpat in parte, fără să se dovedească in parte pentru fiecare, sau să spună care din lovituri au cauzat moartea și cui au apartinut. Chiar dacă au lovit toti in acelasi timp, trebuie vazut care lovituri au avut efectul cel mai grav care a putut duce la decesul victimei.
Un alt aspect pe care solicita a-l retine instanta, este că, pana in prezent in cauză, infractiunea se desfasoară in 3 etape si anume: o dată in fața barului unde s-a aflat si inculpatul, o dată in fața troiței, și dupa câteva minute sau o oră s-a dovedit că singurul care s-a dus și l-a lovit, și s-ar părea că aceste lovituri au cauzat decesul victimei, aparțin inculpatului minor.
Or, dacă nu s-a stabilit pana acum vinovația fiecăruia in parte, și care lovituri au cauzat decesul victimei, nu se poate vorbi de vreo vinovație. Nu s-a dovedit intentia inculpatului de a omorî. Probele pe care el le-a solicitat au fost respinse, s-a facut plangere impotriva rezolutiei procurorului si are termen la fond pe data de 17 noiembrie 2008, invocat acolo și nulitatea actelor efectuate de domnul procuror, pe disp. art.209, nu este organ competent.
Pentru aceste motive, solicita admiterea recursului si a se dispune eliberarea inculpatului G intrucat nu mai subzistă măsura arestarii preventive.
Av. avand cuvantul pentru inculpatul recurent, sustine ca, a observat in incheierea de sedinta pe care a atacat-o cu recurs, că temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate, și cu asta i s-a mentinut arestarea.
Nu reiese de nicăieri din tot dosarul, că acele temeiuri care au determinat arestarea ar impune in continuare privarea de libertate a inculpatului, ci acele temeiuri nici măcar nu au existat vreodată.
Se spune că inculpatul ar fi lovit impreună cu celălalt coinculpat și cu minorul pe victimă până când aceasta a decedat. Or, din primul moment și din prima declarație pe care o dă inculpatul, acesta spune că nu a avut absolut nici o legatura cu victima.
A făcut nenumărate adrese catre parchet, a solicitat efectuarea unei expertize tehnico-științifice și inclusiv expertiza ADN. Expertiza ADN a fost respinsa. Dupa cum se poate observa, a solicitat-o chiar la prezentarea materialului de urmarire penala și prin rezolutie motivata de procuror, dar din punctul său de vedere nu a fost motivată, i se respinge acea expertiză ADN. Au venit răspunsuri de la IML, unde se spune că hainele cu care era imbracat in seara respectivă inculpatul, una din haine, hanoracul, nu prezintă urme de sânge, iar pe pantaloni sunt urme de sânge dar nu se poate determina grupa sangvina, nu se poate determina apartenența, nu știu cui aparțin.
Martorii care au fost in acea seară la bar, spun că inculpatul a rămas la bar, iar și cu minorul au plecat inainte. Dupa aceea, intr-adevar si inculpatul recunoaste că s-a intalnit cu inculpatul și cu inculpatul minor, dar nici un moment el nu s-a intalnit cu victima, pe care nu a vazut-o de 7 sau 8 ani de zile. Lipseste motivul pentru să fi avut un contact fizic cu.
Dacă in ceea ce-l priveste pe, acesta a fost de nenumărate ori amenințat, atât el cât si familia sa, de catre victima, victima de asemenea l-a bătut pe minorul, victima nu avea nici o legatura cu inculpatul și nici cu victima.
Nu vede motivul pentru care acesta l-ar fi lovit sau l-ar fi atins in vreun fel pe.
Toate probele de la dosar vin să sustină aceasta idee, si anume, a faptului că inculpatul nu a avut nici o legatura cu.
Pentru aceste motive, solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate si a fi pus de indata in libertate inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza ca incheierea instantei de fond este legala si temeinica, instanta a manifestat o preocupare sustinuta pentru stabilirea situatiei de fapt, a imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea prevazuta de art.174, 175 lit.i Cod penal, context in care s-a și stabilit participarea fiecăruia dintre inculpati la savarsirea infractiunii, de fapt rechizitoriul evidențiază imprejurarile in care acestia au savarsit infractiunea si parcursul activitatii infractionale pentru care s-a luat si masura arestarii preventive, instanta a apreciat in mod corect că subzistă in continuare temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive, moartea victimei a fost violentă, cu consecinte grave, motiv pentru care, solicita respingerea recursurilor.
Luand cuvantul av. sustine ca nu a contestat nici un moment că a decedat pentru că a fost lovit, ci a contestat insăși faptul că inculpatul a avut vreo implicație.
Av. G sustine că, problema juridică in această cauză este că, atât parchetul cât și aparatorii, chiar si instanta, trebuie să se conformeze unei legi, codului d e procedura penala. Domnul procuror trebuia sa puna concluzii pe acest aspect, respectiv nulitatea absoluta. S-a limitat doar la a prezenta faptele. Aparatorii nu fapta, s-a savarsit fapta, dar trebuie să se discute de legalitatea si temeinicia arestarii preventive, dacă arestarea preventiva a fost in temeiul legii.
Din punctul său de vedere, nu există temei legal, ba mai mult, este lovită de nulitate absolută. Nulitățile primează.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent G sustine ca este de acord cu cele spuse de catre aparatorul său și solicita a se dispune judecarea sa in stare de libertate pentru a-si dovedi nevinovația.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine ca este de acord cu cele spuse de aparatorul său.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea de ședință din data de 20 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, în baza disp. art. 300 ind. 2, Cod proc. penală rap. la art. 160 ind. b alin. 1 Cod proc. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui si, nascut la data de 22.02.1982 în comuna jud. I, cu același domiciliu, în prezent deținut în Penitenciarul Iași și, fiul lui si, nascut la 26.08.1962 în I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, în baza mandatelor de arestare preventivă nr. 14/U din 15.05.2008 și respectiv, nr. 15/U din 15.05.2008emise de Tribunalul Iași, măsură ce a fost menținută în temeiul art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală.
În motivarea încheierii de ședință s-a reținut că de la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent nu a intervenit nici un element nou care să conducă la concluzia că temeiurile inițiale care au stat la baza luării, prelungirii și menținerii măsurii au încetat. Dimpotrivă, s-a apreciat că există motive verosimile de a bănui că inculpații ar fi comis infracțiunea pentru care sunt cercetați, iar lăsarea lor în libertate continuă se prezinte pericol pentru ordinea publică, ca ordine socială și de drept.-
Raportat la importanța valorilor sociale pretins a fi fost lezate, la modalitatea concretă de comitere a presupusei fapte, la urmările produse precum și raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupus a fi săvârșită, faptă ce prezintă un grad ridicat de pericol social conturat și de agresivitatea deosebită cu care se presupune că a fost comisă, s-a constatat că în cauză au fost respectate dispozițiile legale în materie, respectiv, cele prevăzute de art. 136, 143 și art. 148 lit."f" Cod procedură penală, iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În termen legal încheierea de ședință a fost recurată de inculpații G și pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Sub aspectul nelegalității inculpatul G, prin apărător, a invocat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate de un organ necompetent - procuror care nu este desemnat să instrumenteze cauze cu minori - precum și nelegalitatea măsurii arestării preventive, măsură dispusă de tribunal - instanță necompetentă în raport cu dispozițiile art.40 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, actualizată, care prevăd că, în materie penală, atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor se judecă de tribunalele specializate pentru minori și familie. Cum, dispozițiile relative la compunerea instanței sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute conform art. 197 alin. 2 Cod procedură penală se solicită să se constate nulitatea măsurii arestării preventive, fiind dispusă de un organ necompetent.
Pe fondul cauzei, sub aspectul netemeiniciei, inculpații G și au susținut că în mod nejustificat s-a menținut măsura arestării preventive în condițiile în care învinuirile aduse sunt reținute în mod arbitrar, fără existența unor indicii sau probe în sensul dovedirii contribuției fiecărui inculpat în comiterea faptei de care sunt acuzați, și nu s-a motivat temerea că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și punerea de îndată în libertate a inculpaților.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele conform art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod procedură penală, se rețin următoarele:
Inculpații G și sunt trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat. Prin același rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului minor - în calitate de coautor la infracțiunea prev. de art. 174-175 lit."i" Cod penal.
Urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Iași cu respectarea și aplicarea regulilor procedurale privind cauzele penale cu minori.
Legea 304/2004, republicată, stabilind noul cadrul al organizării judiciare în România prevede în art. 37 alin. 1 că în cauzele cu minori și de familie se pot înființa tribunale specializate, iar conform art. 142 alin. 1 din aceeași lege " datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate și localitățile în care își vor desfășura activitatea se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii".
La nivelul județului I nu funcționează tribunal specializat pentru minori și familie însă, potrivit art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 în cadrul tribunalului funcționează complete specializate pentru cauze cu minori și familie care judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor codului d e procedură penală, (art. 40 alin. 3 din lege).
Potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală judecarea infractorilor minori se face de către instanțele judecătorești conform regulilor procedurii obișnuite, cu completările și derogările cuprinse în Capitolul II, Titlul IV din Partea specială a codului d e procedură penală și în Secțiunea IV a Capitolului I din Titlul IV al Părții generale din Codul d e procedură penală.
Dacă în ce privește competența judecării cauzelor în care inculpatul este minor legea procesual-penală face trimitere la regulile de competență obișnuite, în materie de compunere a instanțelor de judecată normele procesual-penale instituie o derogare, în sensul că judecătorii trebuie să fie anume desemnați pentru a judeca pe inculpații minori, potrivit legii ( art. 483 alin. 1).
Nerespectarea dispozițiilor privind compunerea instanței de judecată atrage sancțiunea nulității absolute conform art. 197 alin. 2 și 3 din Codul d e procedură penală.
În speță însă, prevederile menționate nu-și au aplicabilitatea. Urmărirea penală a fost efectuată de un procuror desemnat să instrumenteze sau să participe la soluționarea cauzelor penale și civile care privesc drepturile și interesele minorului ( până la înființarea parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori și familie ) conform ordinului nr. 21/A/2006 emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la dosarul cauzei fiind înaintate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași adresele nr. 1475/P/2008 și nr. 960/IV/7/2008 precum și o copie de pe Ordinul nr. 21/A/din 15. 12.2006.
Totodată, în cadrul Tribunalului Iași funcționează complete specializate stabilite prin hotărâre a Colegiului de conducere; atât judecătorul care a soluționat propunerea de arestare preventivă, cât și judecătorul care instrumentează fondul cauzei, sunt desemnați să soluționeze, în materie penală infracțiuni săvârșite de minori sau asupra minorilor.
În raport de considerentele expuse, motivul de nelegalitate invocat de inculpatul G privind nulitatea actelor de urmărire penală și a măsurii arestării preventive dispusă de instanța sesizată conform prevederilor art. 146 alin. 2 Cod procedură penală nu sunt fondate.
Nefondate sunt și criticile formulate de inculpați sub aspectul menținerii măsurii arestării preventive în conformitate cu prevederile art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b lin. 1 și 3 Cod procedură penală.
Procedând la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual-penală, prima instanță în mod corect a constatat că față de inculpați continuă să fie incidente dispozițiile art. 143 și ale art. 148 lit."f" Cod procedură penală, prin existența unor probe temeinice ce permit conturarea suspiciunii că s-ar face vinovați de comiterea infracțiunii de omor calificat, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și a condiției prezentării pericolului pentru ordinea publică, prin raportare la persoanele celor acuzați, la împrejurările concrete în care s-au derulat faptele și la urmările produse.
Instanța de fond a examinat plural criteriile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și care impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, raportat la impactul social deosebit pe care îl au asemenea infracțiuni în rândul populației, prin inducerea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a justiției.
În consecință, pentru păstrarea ordinii publice și pentru a nu se aduce atingere în mod repetat valorilor sociale ocrotite de legiuitor, în mod just s-a apreciat că se impune menținerea stării de arest a inculpaților și, implicit, judecarea în stare privativă de libertate.
În temeiul considerentelor expuse criticile formulate nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 385 ind 15 pct. 1 lit. b Cod proc. penală să se respingă recursurile declarate de inculpați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpatii: G si - detinuti in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 20.10.2008 pronuntata de Tribunalul Iași in dosarul nr-, incheiere pe care o mentine.
Obliga pe recurenti sa plateasca statului suma de câte 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
Red.
tehnored. - 2 ex.
11.11.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Tatiana Juverdeanu, Otilia Susanu
