Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 594/R DOSAR NR-
Ședința publică din data 11 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țînț
- - - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public D. procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 7 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se prezintă recurenții inculpați asistat de avocat, apărător ales, asistat de avocat, apărător ales și asistat de avocat, apărător ales.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
a se avea în vedere că de la data luării măsurii arestării preventive și până în prezent au trecut șapte luni, fiind depășit termenul rezonabil impus de art. 5 din CEDO. De asemenea cere a se avea în vedere că cercetarea judecătorească nu a fost începută datorită unor împrejurări de ordin obiectiv, iar temeiurile avute în vedere la emiterea mandatului de arestare preventivă, în opinia sa, nu mai subzistă.
Inculpatul a contribuit la aflarea adevărului, a recunoscut faptele pe care le-a regretat sincer, despre un eventual pericol pentru ordinea publică putând fi vorba de la data comiterii faptei și până la arestarea preventivă. În prezent există garanții că inculpatul nu va mai comite fapte de natura celor reținute în sarcina sa.
Invederează instanței că unul din inculpații din așa zisul grup infracțional a fost pus în libertate, deși reprezintă veriga principală a grupării, fiind cel care a creat cardul fără de care nu s-ar fi putut efectua transferurile de bani. Teoretic toți inculpații au contribuit la comiterea infracțiunii însă această contribuție trebuie analizată în parte pentru fiecare dintre inculpați.
Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, termenul rezonabil impus de CEDO a fost depășit și nu au intervenit modificări în sens negativ care să justifice menținerea în continuare a inculpatului în arest preventiv.
In cauză probatoriul a fost administrat în totalitate astfel că inculpatul nu ar avea cum să influențeze desfășurarea procesului penal.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului.
Avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate iar în cadrul rejudecării revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara.
Critică încheierea atacată pentru netemeinicie întrucât prin motivare Tribunalul Covasna nu răspunde la argumentele legate de necesitatea lăsării inculpatului în stare de libertate.
Cu ocazia verificării legalității și temeinicie măsurii arestării preventive s-a concluzionat că, deși inculpatul este arestat din februarie 2009 acesta prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică și că menținerea în continuare a stării de arest preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Susține că inculpatul a avut o contribuție activă în ceea ce privește descoperirea altor fapte și incriminarea unei persoane care a și fost trimisă în judecată, motiv pentru care în ceea ce îl privește sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin.2 din legea nr. 39/2002. Inculpatul a avut o poziție aparte în așa zisul grup infracțional astfel că situația fiecăruia trebuie apreciată separat, nu trebuie raportată doar la gravitatea faptelor comise și impactul acestor fapte în rândul opiniei publice.
Apreciază că argumentele reținute de Tribunalul Covasna în sensul că cercetarea judecătorească nu s-a derulat și că dacă s-ar face aplicarea prevederilor art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2002 pedeapsa ar fi mai mare de 4 ani, nu sunt convingătoare întrucât nu analizează în ce măsură se impune menținerea în continuare a stării de arest preventiv prin prisma dispozițiilor art. 160/6 pr.pen.
La luarea măsurii arestării preventive exista presupunerea că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică, însă la acest moment când inculpatul și-a adus aportul la aflarea adevărului și la descoperirea altor persoane implicate, această ipoteză nu mai poate fi reținută.
Din probele administrate până în prezent se poate concluziona în sensul că nu există date potrivit cărora să se stabilească împrejurarea că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică, ar încerca zădărnicirea aflării adevărului sau ar influența desfășurarea procesului penal prin influențarea martorilor. Grupul infracțional se consideră a fi format din cinci persoane dintre care doar trei se află în stare de arest preventiv, inculpatul, titularul cardului pe care au fost transferați bani, aflându-se în stare de libertate. În aceste condiții nu se poate reține că inculpatul a avut o contribuție mai mică la comiterea faptei decât ceilalți inculpați, acest aspect urmând să fie stabilit la soluționarea cauzei. Susține că din motive de echitate nu este corect ca două persoane să fie judecate în stare de libertate, iar celelalte trei în stare de arest preventiv în condițiile în care sunt cercetate pentru aceleași fapte.
Apreciază că în cauză nu este vorba de inculpați periculoși care au comis infracțiuni privind viața sau integritatea corporală unor persoane, fiind vorba de comiterea unor infracțiuni informatice pentru care aceștia vor răspunde la momentul pronunțării unei hotărâri definitive.
Avocat susține că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică astfel că poate fi judecat în stare de libertate. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
La analizarea necesității menținerii stării de arest preventiv apreciază că trebuie avute în vedere existența sau inexistența infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului. În opinia sa cauza a fost supradimensionată considerându-se că este vorba de un grup infracțional organizat deși în cauză este vorba doar de o participație ocazională. Pentru existența unui grup organizat trebuie să existe o structură mafiotă ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății. La analizarea pericolului social trebuie să se pornească de la existența prezumției de nevinovăție, contrariul urmând să fie stabilit pe baza probelor ce se administrează.
În opinia sa, în prezent, arestarea preventivă nu își mai găsește justificarea, faptul că inculpatul nu a comis infracțiunile reținute în sarcina sa fiind o certitudine nu o prezumție.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, chiar și trecerea timpului reprezentând o modificare a acestor temeiuri.
Reprezentanta parchetului apreciază că Tribunalul Covasna în mod judicios, făcând aplicarea dispozițiilor art. 160/b, art. 300/2 pr.pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, respingând cererile de revocare și de înlocuire a măsurii arestării preventive. Judecătorul răspunde realităților din dosar, menținând arestarea preventivă pentru care pledează și în fața instanței de recurs.
Referitor la durata arestării preventive, jurisprudența CEDO a stabilit că trebuie avute în vedere anumite elemente pentru a se stabili dacă durata arestării preventive este una rezonabilă. Deși inculpații sunt arestați din februarie 2009 în opinia sa termenul de rezonabilitate nu a fost depășit.
Temeiul prev. de art. 148 lit.f pr.pen. este de actualitate și impune privarea de libertate a inculpaților.
Referitor la criteriile de echitabilitate a solicitat de două ori în fața Tribunalului Covasna luarea măsurii arestării preventive și față de inculpatul însă cererile au fost respinse.
Întrucât măsura arestării preventive nu trebuie să aibă în vedere doar persoana inculpaților ci și pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea acestora în libertate, apreciază că încheierea atacată se află la adăpost de orice critică astfel că urmează a fi menținută prin respingerea recursurilor declarate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său, solicitând judecarea în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, de asemenea solicită judecarea în stare de libertate pentru considerentele expuse de apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 07 septembrie 2009, Tribunalul Covasna, în baza art.3002Cod procedură penală cu aplicarea art.160 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventiva a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 14.07.1983 în mun. Târgu S, județul C, cetățean român, de naționalitate maghiară, studii 12 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori, domiciliat în mun. Tg. S,-,. 10,. A,. 1, județul C, stagiul militar nesatisfăcut, C, fără antecedente penale, CNP -, fiul lui și, născut la data de 17.05.1980 în mun. Sf. G, județul C, cetățean român, de naționalitate maghiară, studii 11 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori, domiciliat în mun. Sf. G, B-dul - -,. 33,. F,.4,. 13, județul C, stagiul militar nesatisfăcut, C, fără antecedente penale, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 4.09.1984 în mun. Tg. S, județul C, cetățean român, de naționalitate maghiară, studii 12 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori, domiciliat în mun. Tg. S,-,. 11,. B,.1,. 6, județul C, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, apreciind că în cauză, raportat la probele administrate, subzistă temeiurile arestării preventive, existând totodată, indicii ale comiterii unor fapte prevăzute de lege penale de către inculpați. Nefiind începută cercetarea judecătorească, inculpații nu au avut posibilitatea să probeze lipsa de temeinicie a probelor în privința cărora s-a apreciat de parchet că dovedesc săvârșirea cu vinovăție de către inculpați a faptelor descrise în rechizitoriu.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații, solicitând revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment și au suferit modificări. În subsidiar, recurenții au solicitat înlocuirea arestării preventive cu una dintre măsurile prev. de art.145 sau de art.1451Cod procedură penală.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța constată ca recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Inculpații, și au fost arestați preventiv prin încheierea nr. 2 din data de 13 februarie 2009 Tribunalului Covasna, reținându-se pentru inculpatul comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau comunicații prev. de art. 7 alin.1,3 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit.b pct. 18 din Legea nr. 39/2003, acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, prev. de art. 42 alin.1, 3 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, deținere fără drept la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, prev. de art. 42 alin.1, 3 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, deținere fără drept a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prev. la art. 42-45, prev. de art. 46 alin.2 din Legea nr. 161/2003, ștergerea de date informatice, fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, fapta de a cauza un prejudiciul patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 49 din legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (doua acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal; pentru inculpatul s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații, prev. de art. 7 alin.1,3 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit.b pct. 18 din Legea nr. 39/2003; complicitate la fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.2 din Codul penal (2 acte materiale); înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 5 Cod penal (7 acte materiale); inculpatul a fost acuzat de comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații, prev. de art. 7 alin.1, 3 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit.b pct. 18 din Legea nr. 39/2003, complicitate la fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.
În esență, prin rechizitoriul întocmit în cauză s-a reținut faptul că, în cursul lunii iulie 2008, inculpații, și au constituit un grup infracțional organizat în scopul de a cauza prejudicii patrimoniale persoanei juridice Târgu S (la datele de 1.08.2008 și 8.08.2008) prin comiterea de infracțiuni informatice.
La datele de 1.08.2008 și 8.08.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații, și, l-au ajutat pe inculpatul să cauzeze prejudicii patrimoniale părții civile Târgu S prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul.
În sarcina inculpatului s-a mai reținut că, în perioada 1.08- 8.08.2008, în șapte rânduri, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, s-a prezentat în fața angajaților Bank cu datele de identitate ale inculpatului, determinând în acest fel ridicarea plafonului sumei maxime care poate fi extrasă de la bancomate în termen de 24 de ore, care a avut ca urmare retragerea în perioada 8.08.-11.08.2008 de la mai multe bancomate situate pe raza municipiilor B, P, B, Focșani și Bas umei totale de 939.267,8 lei.
Inculpatul a accesat fără drept, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la datele de 1.08.2008 și 8.08.2008, prin încălcarea măsurilor de securitate, sistemul informatic aparținând Tg.
Totodată s-a reținut că, la data de 8.08.2008, inculpatului a deținut fără drept semnăturile electronice "" și "", apoi, la data de 11.08.2008, a șters fără drept date informatice de pe server-ul G, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "deținere fără drept a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. la art. 42- 45", prev. de art. 46 al. 2 din Legea nr. 161/2003 și "ștergerea de date informatice, fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice", prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003.
Tot în sarcina inculpatului s-a reținut că la datele de 1.08.2008 și 8.08.2009, a introdus în sistemul multicash utilizat de către angajații serviciului financiar-contabil din cadrul Tg. S, pentru a efectua plăți on-line către Banca, date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul și care a avut ca urmare crearea unui prejudiciu în valoare de 950.000 lei părții civile Târgu S.
De asemenea, la datele de 26.05.2008 și 29.05.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a instalat pe sistemele de calcul identificate "" și "" din cadrul Târgu S, un program tip intitulat în scopul de a obține date informatice și că în perioada 29.05.2008 - 27.03.2009, a interceptat fără drept datele informatice introduse pe sistemul de calcul "".
Inculpatul în perioada 15.07.2008 - 8.08.2008 a accesat fără drept sistemul multicash, utilizat de către angajații serviciului financiar-contabil din cadrul Târgu S, pentru a efectua plăți on-line către Banca, iar anterior datei de 1.08.2008, a copiat de pe serverul administrat de G semnăturile electronice "" și ""; la data de 1.08.2008, a deținut fără drept semnăturile electronice intitulate "" și "" și parolele care le confirmau, respectiv parola care permitea accesul în sistemul multicash.
În sarcina inculpatului s-a reținut și faptul că, anterior datei de 8.08.2008, a copiat de pe serverul administrat de G semnăturile electronice "" și "" și că, la data de 1.08.2008, a introdus datele inculpatului în lista de clienți ai Târgu S, respectiv contul pe care acesta îl avea deschis la Bank.
Temeiurile arestării preventive l-au constituit prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv, inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe parcursul desfășurării procesului, durata arestării preventive a fost menținută succesiv de către instanțele de judecată.
În raport de împrejurările concrete ale derulării activității reținute ca infracționale în actul de sesizare a instanței, mai sus prezentate (de către mai multe persoane, în urma unei hotărâri prealabile, cu organizarea activității, folosirea de cunoștințe informatice și introducerea de date informatice în sistem în vederea producerii de prejudicii patrimoniale, folosirea de identități false, încălcarea măsurilor de securitate ale sistemului informatic), de pericolul social deosebit de ridicat al faptelor imputate și de rezonanța socială pe care faptele de acest gen o produc în comunitate, se constată că temeiul prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală este încă de actualitate și justifică privarea în continuarea de libertate a inculpaților.
În cauză nu a început încă cercetarea judecătorească, la primul termen de judecată, din data de 20.07.2008, dispunându-se amânarea judecării pentru data de 07.09.2009, ca urmare a cererii coinculpatului și pentru ca partea civilă SC Tg. S să-și precizeze pretențiile. Nu au apărut elemente noi care să conducă la concluzia încetării sau modificării existenței temeiului aflat la baza privării de libertate și să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii privative de libertate, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 139 Cod procedură penală și nu se impune înlocuirea măsurii arestării cu altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
Faptul că inculpații au avut o atitudine cooperantă sau că au recunoscut faptele urmează a fi valorificate cu ocazia soluționării cauzei pe fond, neconstituind, prin ele însele, împrejurări care să conducă la concluzia ca inculpații nu prezintă un real pericol pentru ordinea publică.
Împrejurarea că alți inculpați din același dosar sunt cercetați în libertate nu constituie un temei pentru aplicarea art. 139 Cod procedură penală, măsura preventivă fiind individualizată în funcție de contribuția specifică pe care fiecare inculpat a avut-o la comiterea infracțiunii.
Sub aspectul duratei privării de libertate, în raport de criteriile de apreciere a caracterului rezonabil, astfel cum acestea au fost conturate prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ținând seama de gradul de complexitate al cauzei, de conduita autorităților judiciare și a inculpaților, se constată că este în limitele termenului rezonabil.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de din data de 07.09.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, pe care o va menține.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați să plătească statului câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 07.09.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească statului câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. NT/23.09.2009
Dact.BD/ 25.09.2009
Jud. fond
- 2 exemplare -
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Elena Barbu, Nicoleta Țînț
