Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 596/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 596/2008
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații u și împotriva încheierii penale din 29.10.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți, aflați în stare de arest și asistați de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpaților recurenți solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților și judecarea acestora în stare de libertate.
În motivarea recursului arată că inculpații nu au antecedente penale, sunt tineri, există suspiciuni cu privire la încadrarea juridică a faptei și nu s-ar sustrage de la judecată dacă ar fi puși în libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.
Inculpatul u, având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și judecarea lui în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierea penală din 29 octombrie 2008 Tribunalului Sibiu - Secția penală s-a dispus în baza art. 300/2 C.P.P. rap. la art. 160/b al. 3.C.P.P.art. 143 și art. 148 lit. f menținerea C.P.P. măsurii arestării preventive luată față de inculpații u și -, deținuți în Penitenciarul Aiud.
În motivarea Tribunalului s-a reținut că până în prezent nu există indicii sau elemente noi de reapreciere a pericolului social pe care l-ar reprezenta pentru societate inculpații lăsați în libertate, față de momentul în care s-a luat măsura arestării preventive. În speță persistă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit fapta de care sunt acuzați, respectiv tentativă la infracțiunea omor prev. și ped. de art. 20 cod penal raportat la art. 174 alin.1 și 2 cod penal combinat cu art. 175 alin.1, art. 180 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 33 lit.a cod penal, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în cauză nedepășindu-se o perioadă rezonabilă.
Împotriva acestei încheieri inculpații au declarat recurs, solicitând a fi puși în libertate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivului de recurs invocat, precum și din oficiu, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, Curtea constată că în cauză s-a reținut în mod corect că inculpații sunt cercetați pentru învinuirea tentativei la infracțiunea omor calificat în concurs cu infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în liberate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul societății civile și un pericol pentru ordinea publică, că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri sunt legale.
Conform art. 5 paragraful 4 din, orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deținere are dreptul să introducă un recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală.
Potrivit art. 300/2 din Codul d e procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând conform art. 160/b din același cod.
Pe de altă parte, conform dispozițiilor art. 160/b alin. 2 din Codul d e procedură penală, dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Alineatul 3 al aceluiași articol, prevede că, în cazul în care instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, menține măsura arestării preventive.
Cât privește legalitatea măsurii arestării preventive, din examinarea actelor dosarului rezultă că, în conformitate cu prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c) din, inculpatul a fost inițial arestat în vederea aducerii lui în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Revenind la cauză, se reține că, măsura arestării preventive a fost luată de judecător în condițiile art. 149/1 din Codul d e procedură penală, cu asigurarea drepturilor și garanțiilor procesuale instituite pentru, persoanele private de libertate, legalitatea și temeinicia măsurii fiind examinată de instanța de control judiciar.
Cât privește temeinicia măsurii arestării preventive, din examinarea actelor dosarului rezultă că, la luarea acestei măsuri, instanța investită cu soluționarea propunerii procurorului a reținut că se impune arestarea preventivă a inculpaților fiind întrunite condițiile prevăzute în art. 143 din Codul d e procedură penală, precum și cazul prevăzut de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar prin modalitatea de săvârșire a acestora inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea constată că, pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată legea prevede pedepse cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunității și un pericol pentru ordinea publică, astfel că, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat ele subzistând în continuare.
Așadar, fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 300/2 cu referire la art. 160/b alin. 3 din Codul d e procedură penală și la art. 5 paragraful 1 lit. a și c din, Curtea, va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. recurenții vor fi obligați să plătească statului suma de 130 lei fiecare cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din 29 oct. 2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr-.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 130 lei fiecare cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului din oficiu, câte 100 lei pentru fiecare inculpat, de va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 4.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
delegație-semnează președ.complet
GREFIER
- -
Red.
Dact.LS/2ex/05.11.2008
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter, Oana Maria Călian
