Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 600/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 3813/2/2009
967/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.600
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Stan Mustață
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva Încheierii din 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați și, în stare de arest, asistate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar și, în stare de arest, asistat de apărători aleși și, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentelor-inculpate și, având cuvântul, în ceea ce o privește pe inculpata, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea acesteia în stare de libertate, întrucât nu există indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că ar fi săvârșit fapta pentru care este judecată, iar lăsarea acesteia în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nici nu impietează buna desfășurare a cercetării judecătorești, vizavi și de circumstanțele personale ale acesteia (nu este cunoscută cu antecedente penale, are un copil minor în întreținere și a recunoscut că s-a aflat la acel moment, la locul faptei). Subliniază că inculpata nu a avut nici o contribuție la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, chiar investigatorul sub acoperire declarând că aceasta nu a participat la procurarea respectivei cantități de droguri, ci doar s-a aflat în autoturism împreună cu inculpata și concubinul acesteia când aceștia au fost să procure cantitatea de droguri.
Cu privire la recursul declarat de inculpata, pune concluzii de admitere, casare a încheierii recurate și judecare a inculpatei în stare de libertate, solicitând a se avea în vedere circumstanțele personale ale acesteia, faptul că a recunoscut că se afla la acel moment în locul de unde s-au cumpărat respectivele doze de heroină și și-a oprit drept comision o doză, iar lăsarea acesteia în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Primul apărător ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, neexistând probe certe din care să rezulte că respectivi colaboratori ar fi procurat droguri în mod direct de la inculpatul, iar lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta fiind încadrat în muncă, necunoscut cu antecedente penale și tatăl a trei copii minori. De asemenea, solicită a se avea în vedere că la perchezițiile domiciliare efectuate la acesta nu au fost găsite droguri. De altfel, Tribunalul București nu a emis mandat de arestare pe numele inculpatului, ci Curtea de Apel București.
Al doilea apărător ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, neexistând probe certe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond, în mod corect, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului și solicită judecarea sa în stare de libertate ținându-se cont că are un copil minor în vârstă de 4 ani.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.160 rap. la art.3002Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, și.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, învederând că au copii minori în întreține și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpații, și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în sarcina inculpatelor și că, în cursul anului 2008 au vândut mai multe cantități de heroină la doză, către diverse persoane. La data de 21.03.2008, inculpata a vândut împreună cu inculpata zisă "" și concubinul acestea zis, patru doze de heroină colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod, contra sumei de 200 lei, iar la aceeași dată a vândut colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod, o doză de heroină în schimbul sumei de 50 lei. De asemenea, la data de 18.03.2008, a vândut trei doze de heroină în schimbul sumei de 150 lei colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în cursul anului 2008, vândut prin intermediul rețelei de narcotraficanți pe care o coordonează, diferite cantități de heroină, către mai multe persoane, inclusiv colaboratorilor acoperiți " " - nume de cod și " " -nume de cod.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpații au comis fapta pentru care sunt cercetați.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpaților, existând temerea că, puși în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din 09.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la câte100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /15.05.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Stan Mustață
