Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 612/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 3587/2/2009
916/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 612
Ședința publică din 30 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol solu ționarea recursului declarat de recurentul - inculpat Ț țu împotriva încheierii din data de 10.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns recurentul - inculpat Ț țu, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care apărătorul desemnat din oficiu inculpatului învederează că acesta ți-a angajat apărător ales care nu este prezent, prin urmare solicită a se lăsa cauza la a doua strigare.
Curtea, fa ță de cele învederate de apărătorul desemnat din oficiu inculaptului Ț țu, va șăsa cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns recurentul - inculpat Ț țu, aflat în stare de arest ș i asistat juridic de apărător ales, av. Halas, cu împuternicirea acoca țială nr. -/30.04.2009, depusă la dosarul cauzei.
Recurentul - inculpat solicită a se acorda un nou termen de judecată întrucât dore ș te să- și angajeze alt avocat.
Reprezentantul Ministerului Public se opune si solicită respingerea cererii formulate de recurentul - inculpat.
Curtea, având în vedere că s-a mai acordat un termen la solicitarea recurentului - inculpat de a- și angaja aparator, va respinge cererea acestuia de amânarea a cauzei formultă la termenul de azi.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului (av. Halas ), având cuvântul, solicită admiterea recursului ș i casarea încheierii instan ței de fond, considerând-o netemeinică și șă și și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Sus ține că din materialul probator aflat la dosarul cauzei, respectiv convorbirile telefonice, nu rezultă că inculpatul Ț ț u a participat la săvâr șirea acestei fapte penale.
De asemenea, precizează că Parchetul nu a făcut dovada că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul prev. de art. 148 lit. f pr.pen.
Solicită a se avea în vedere ș i circumstan țele personale ale inculpatului, acesta nefiind cunoscut cu antecedetnte penale, aflându-se astfel la primul conflict cu legea penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Sus ț ine că există indicii temeinice în senul că inculpatul se face vinovat de fapta re ț inută în sarcina sa, respectiv: declara ț iile inculpatului, declara țiile martorilor.
Solicită a se avea în vedere modalitatea de comitere a faptei, numero ș ii participan ț i angrena ț i în săvâr ș irea infrac țiunii, fapt ce conduce la concluzia că, lăsat în stare de libertate, inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Recurentul - inculpat Ț țu, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 10. 04.2009 Tribunalului București - Secția I Penală, constată:
Prin încheierea din 10. 04.2009 Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr- al Tribunalului București, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și în baza art.300/2 CPP raportat la art.160/ Cod procedură penală și următoarele s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului .
A fost respinsă ca nefondată cererea de revocare a măsurii arestării preventive.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.291/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, inculpații au fost trimiși în judecată astfel: -arestat preventiv în lipsăși trimis în judecată pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzută de art.26 cod pen. raportat la art.2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 și art.26 cod pen. raportat la art. 3 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, totul cu aplic. art.33 lit. a cod pen. și art.371it. a cod pen. și art.751it. a cod pen. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de art.2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art.4 cod pen. și art.3 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, totul cu aplic. art.33 lit. a cod pen. și,arestat preventiv în lipsăși trimis în judecată pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de art.26 rap.Cod Penal la art.2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art.26 rap.Cod Penal la art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a și Cod Penal art.75 lit.a Cod Penal,în conformitate cu dispozițiile art.3002cod proc.pen.
În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 17/18.03.2008 inculpatul, a deținut și transportat pe calea rutieră Istanbul, Turcia Bulgaria - România, punctul de trecere a frontierei G rutier, cantitatea de aproximativ 3,2 kilograme de heroină, pe care a introdus-o pe teritoriul României, droguri care i-au fost predate la Istanbul de un cetățean, prin intermedierea inculpatului și a inculpaților și, care urmau să recepționeze aceste droguri de mare risc pe raza Municipiului B și care l-au ajutat și înlesnit pe să ețină și să transporte cantitatea de heroină.
Potrivit dispozițiilor art.3002cod proc.pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit dispoz. art. 160 cod proc. pen. respectiv dacă măsura arestării preventive este legală sau dacă se mențin temeiurile inițiale sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice măsura arestării preventive, o va menține, iar în caz contrar, o va revoca.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților, și este legală și temeinică, fiind întrunite în cauză condițiile prev. de art.143 Cod proc.pen. și de art.148 lit. f Cod proc.pen.
Tribunalul a constatat că materialul de urmărire penală conține probe și indicii temeinice, în sensul precizat de art.681Cod proc.pen. care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată: inculpatul -complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de art.2 6 Cod pen. rap. la art.2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000 și art.26 cod pen. rap. la art. 3 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, totul cu aplic. art.33 lit. a cod pen. și art.37 lit. a cod pen. și art.75 lit. a cod pen. constând în aceea că în luna martie 2008, împreună cu inculpatul și alții, a pregătit și ajutat cu intenție pe inculpatul să dețină și să transporte 2.930,6 grame de heroină din Turcia în România și de a-l ajuta pe acesta din urmă să introducă în țară această cantitate, prin punctul de trecere a frontierei; -trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de art.2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art.4 cod pen. și art.3 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, totul cu aplic. art.33. a cod pen. constând în aceea că a deținut și transportat pe calea rutieră Turcia (Istanbul) - Bulgaria - România punctul de trecere a frontierei G) cantitatea de aproximativ 3,2 kilograme de heroină, pe care a introdus-o pe teritoriul României, droguri care i-au fost predate la Istambul de un cetățean, prin intermedierea inculpatului, care urma să recepționeze drogurile pe raza Municipiului B, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 Cod proc.pen.
De asemenea, tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.148 alin.1 lit. f Cod proc.pen. întrucât inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În aprecierea acestei ultime condiții, tribunalul a avut în vedere gradul deosebit de ridicat de pericol social al infracțiunii pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor și din modalitatea concretă în care se reține că au fost comise faptele; inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, s-a sustras de la urmărirea penală fiind emis mandatul de arestare preventivă în lipsă, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală fiind emis mandatul de arestare preventivă în lipsă.
Inculpații au fost acuzați de trafic internațional de droguri, fapta fiind de deosebită gravitate,existând indicii, după cum reține instanța de fond că s-au sustras de la urmărirea penală, și nu se impune lăsarea în stare de libertate.
Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi menținută și prin raportare la prevederile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica, dar și din perspectiva dispozițiilor art.136 proc. pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Declarațiile inculpaților sunt contradictorii, atât comparativ una cu cealaltă. Se identifică neconcordanțe chiar în cuprinsul fiecărei declarații, aspecte ce pot duce la concluzia că ar putea fi nesincere. Aceste chestiuni, reține instanța de fond, urmează a fi lămurite pe parcursul procesului penal. Starea de boală nu justifică prin ea însăși revocarea măsurii.
Asupra cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și respectiv țara formulate de inculpații și, instanța de fond a reținut că otrivit p. dispozițiilor art.139 alin.1 și 2.C.P.P. măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Este vorba așadar fie despre modificarea temeiurilor de fapt ori a celor drept care au existat la momentul luării măsurii preventive, modificare ce a intervenit ulterior acestui moment, pe parcursul desfășurării urmăririi penale, de încălcarea prevederilor legale la luarea măsurii preventive respectiv dispariția temeiuri lor care au justificat luarea măsurii.
Față de exigențele acestui text de lege tribunalul reține următoarele:
La luarea măsurii arestării preventive s-a reținut incidența cumulativă condițiilor prevăzute de art.143 și 148 lit.f Cod de procedură penală, condiții pe care tribunalul le apreciază și în prezent ca subzistând și impunând în continue privarea de libertate a inculpatului,ținând cont și de dispozițiile art.136
C.P.P.Față de exigențele art.143 cu C.P.P. referire la art. 681.C.P.P. s-a constat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judeca aspect ce denotă o periculozitate extremă.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică..
În ceea ce privește starea de boală invocată de inculpați, Tribunal a apreciat că nu există vreun indiciu din care să rezulte că nu ar suporta regimul de detenție.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere luarea măsurii arestării preventive.
In apărare s-a susținut că inculpatul nu a comis fapta, nicio proba administrată până în prezent neputând conduce la concluzia că inculpatul ar fi participat nemijlocit sau că ar fi contribuit la comiterea faptei.
Analizând hotărârea recurată, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea, în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul,ca nefondat,pentru următoarele considerente:
Din examinarea dosarului de urmărire penală rezultă că recurentul din prezenta cauza este cercetat pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată. Apărarea inculpatului în sensul că nu există indicii privind participarea sa la comiterea faptei nu se susține. n noaptea de 17/18.03.2008 inculpatul a deținut și transportat pe calea rutieră Istambul, Turcia Bulgaria - România, punctul de trecere a frontierei G rutier, cantitatea de aproximativ 3,2 kilograme de heroină, pe care a introdus-o pe teritoriul României, droguri care i-au fost predate la Istanbul de un cetățean, prin intermedierea inculpatului și a inculpaților și, care urmau să recepționeze aceste droguri de mare risc pe raza Municipiului B și care l-au ajutat și înlesnit pe să ețină și să transporte cantitatea de heroină. Faptele sunt reținute pe baza declarațiilor inculpatului, coroborate cu procesul verbal de prindere a făptuitorului. Probele administrate până în prezent sunt suficiente pentru a respecta exigențele art 68/1 Cpp, constituind indicii cu privire la săvârșirea faptei de complicitate l-a traficul internațional de droguri.
Referitor la această faptă, arestarea inculpaților poate fi menținută,în cursul judecării cauzei penale, motivat, fie dacă temeiurile care au determinat arestarea preventiva impun în continuare privarea de libertate, fie dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Din textul de lege (art.160/b Cod procedură penală), rezultă că, la menținerea arestării preventive, se impun a fi verificate - față de fiecare persoană pentru care se solicită prelungirea măsurii preventive - următoarele condiții:
a)-măsura preventivă a fost dispusă anterior în mod legal, există un mandat de arestare pus în executare, iar durata arestării nu a expirat;
b)-temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi.
a)Măsura preventivă a fost dispusă anterior în mod legal, există un mandat de arestare pus în executare, iar durata arestării nu a expirat:
Constituția României garantează dreptul la libertate și siguranță fiecărei persoane, astfel încât, o prelungire a unei măsuri preventive nu poate fi dispusă dacă, anterior, măsura a fost luată sau prelungită în mod
Această condiție decurge din art.139 alin.2 Cod procedură penală.
Luarea măsurii arestării preventive fata de recurent s-a dispus în mod legal, în dosarul nr - al Tribunalului București,Secția I penală, fiind prelungita ulterior. Încheierile anterioare au fost cenzurate în recurs de către Curtea de Apel, recursurile inculpatului fiind respinse. S-a apreciat, în consecință, că măsura luării sau prelungirii arestării preventive, dispusă anterior, față inculpat, este legală și temeinică.
Din analiza mandatului și a încheierilor existente la dosarul cauzei, rezultă că anterior a fost menținută arestarea preventivă pentru inculpatul din prezenta cauză, astfel încât și cerința ca prelungirea anterioară să nu fi expirat este îndeplinită.
b)Temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi.
Analizând, conform art.155 Cod procedură penală, raportat la art.148 litera f Cod procedură penală -În analiza temeiurilor inițiale, Curtea urmează să verifice dacă existe probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică și dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani (art.148 lit.f p Cod Penal)
De asemenea, Curtea urmează să verifice dacă există probe sau indicii temeinice că inculpatul au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art.143 C.P.P.), respectiv scopul măsurii preventive, gradul de pericol social al infracțiunii, sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoanele în cauză (art.136 C.P.P.).
În mod corect tribunalul a apreciat că temeiurile anterioare se mențin, întrucât inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În aprecierea acestei ultime condiții, tribunalul a avut în vedere gradul deosebit de ridicat de pericol social al infracțiunii pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor și din modalitatea concretă în care se reține că au fost comise faptele(inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală fiind emis mandatul de arestare preventivă în lipsă).
În ceea ce privește existența indiciilor temeinice, privind săvârșirea infracțiunilor, articolul 5, litera c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul acesteia va fugi după comiterea faptei.
Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de C, în sensul existenței unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv să este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea ce face obiectul cercetării.
În prezenta cauză, existența motivelor plauzibile de a crede că inculpatul a săvârșit o infracțiune, respectiv că, o dată lăsat în libertate ar putea influența bunul mers al cercetării judecătorești rezulta din natura faptelor comise, complicitate la trafic internațional de droguri, participarea mai multor persoane la comiterea faptei, și caracterul repetat al acestora.
În lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, Curtea retine aspecte care țin de natura și gravitatea faptei săvârșite, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului etc.
In speță se constată că inculpatul este cercetat pentru o infracțiune ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitatea de săvârșire, traficând droguri de mare risc, din poziția actuală de nerecunoaștere a faptei.
În aceste condiții, împrejurarea că au dispărut temeiurile care au impus luarea măsurii preventive, neexistând probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi susținută,astfel încât, în consecința,Curtea va menține arestarea preventivă a inculpatului.
Văzând și art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art 385/15 pct 1 lit b Cpp
Respinge,ca nefondat,recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 10.04.2009,pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR
GREFIER
Red.
Dact.IE/2 ex./14.05.2009
1
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan
