Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 619/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 619/R/MF.
Ședința publică din 11 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe G
Judecător:
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de
inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23 aprilie 1981, în Rm.V, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în B, strada -, bloc 12/1, scara E, etaj II, apartament 11, județul V, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale, depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se depune la dosar delegație avocațială din partea apărător pentru recurentul inculpat.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului ales al recurentului inculpat să ia legătura cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Părțile prezente, și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată, și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat susține că, dispozițiile art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, prevăd expres care sunt condițiile în care "instanța poate constata că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.". Arată că, presupunând că temeiurile subzistă, ele poate nu mai impun arestarea, în continuare, a inculpatului. S-a presupus că există pericol concret pentru ordinea publică dar acesta nu a fost dovedit. Cu privire la acest aspect arată că CEDO a statuat că nu trebuie confundat pericolul social al faptei cu pericolul social pe care l-ar prezenta inculpatul pentru ordinea publică. Consideră că, în cauză s-a făcut de către instanță această confuzie pentru că opinia publică nu a fost afectată direct.
Precizează că, disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală nu își mai au aplicabilitatea în prezenta cauză. Instanța trebuie să se refere expres la disp.art. 136 Cod procedură penală, în sensul de a se preciza dacă măsura se circumscrie scopului. Face în continuare referire la textele art. 160 alin. 2, la 137 alin. 2 Cod procedură penală și la art. 136 Cod procedură penală, cărora le dă citire. Având în vedere textele de lege susmenționate, susține că, în speță nu mai subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii și soluția nu își găsește argumentația în art. 136 - 160 Cod procedură penală.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu consecința punerii în libertate a recurentului inculpat.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului inculpatului. Susține că, instanța a examinat dacă au fost îndeplinite aplicațiile art. 160 alin. 3 Cod procedură penală. Redă textul alin. 3 al art. 160 Cod procedură penală. Încheierea este motivată exact pe textul de lege, și a și precizat argumentele care au stat la baza soluției, respectiv ce acte mai trebuiesc efectuate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu tot ceea ce a susținut apărătorul său. Solicită să se țină cont de faptul că are un copil minor în întreținere fiind și întreținător de familie. Mama sa este handicapată și precizează că se va prezenta la instanță ori de câte ori va fi chemat.
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față, deliberând constată:
Prin încheierea de ședință din 29 octombrie 2008, Tribunalul Vâlceaa menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 23 aprilie 1981, în mun. Rm.V, județul V, cetățean român, studii 8 clase, ocupația - administrator, necăsătorit, un copil minor, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în orașul B, strada -, bloc 12/1, scara E, etaj 2,. 11, județul V, fără antecedente penale, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, mai ales că în cauză urmează a mai fi audiați o serie de martori din acte; inculpatul nu prezintă garanții suficiente că, odată pus în libertate, nu va influența negativ desfășurarea cercetării judecătorești aflate în curs.
Este adevărat - se menționează în considerentele încheierii -, că dispozițiile art. 148 Cod procedură penală trebuie analizate subsecvent cu disp. art. 136 Cod procedură penală, dar chiar acest din urmă articol prevede, în alineatul ultim, că alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
La acest moment procesual este oportună menținerea măsurii arestării preventive, cu atât mai mult cu cât există bănuiala că inculpatul, prin intermediul surorii sale, a încercat o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată, în sensul că i-ar fi dat suma de 10.000 de euro cu condiția ca să își retragă plângerea.
Circumstanțele personale ale inculpatului nu au fost considerate relevante din punct de vedere juridic, cu atât mai mult cu cât acestea au fost cunoscute de către instanța de judecată la momentul luării măsurii preventive, astfel că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, iar pe fond - punerea sa în libertate, pe motiv că dispozițiile art. 148 lit. f) Cod de procedură penală nu-și mai găsesc aplicabilitate în cauză.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, cum și sub toate aspectele, așa cum impun prevederile art. 385/6 alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat, urmând a-l respinge ca atare, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) din același cod, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Recurentul - inculpat a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 9D/P/2007 din data de 24.07.2008 al Biroul Teritorial Vâlcea, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane minore, prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001 constând, în esență, în aceea că a transportat-o și găzduit-o pe minora -, prin înșelăciune, amenințare, violență, constrângere fizică și psihică, precum și lipsire de libertate în mod ilegal, în scopul exploatării sale.
Se mai reține în sarcina acestuia că, în realizarea rezoluției sale infracționale, inculpatul a beneficiat de sprijinul învinuitului, care în prezent este dispărut în localitatea de domiciliu.
Arestarea sa a fost dispusă în temeiul art. 148 alin. 1 din Codul d e procedură penală, întrucât existau date potrivit cărora inculpatul exercită presiuni asupra părții vătămate și că încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta, fapta săvârșită este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar probele existente dovedeau că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Deși, în declarațiile date, inculpatul a negat că ar fi fost implicat în comiterea faptelor, probele administrate până la acest moment, ce au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive (declarațiile date de partea vătămată minoră, de martorii audiați, procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice) și care nu au fost infirmate prin niciun mijloc de probă de către apărare, oferă în continuare indicii de natura celor prevăzute în art. 143 rap. la art. 68/1 Cod de procedură penală, ca o primă condiție pentru menținerea detenției provizorii.
În continuare, instanța de recurs apreciază că și cea de-a treia condiție cumulativ prevăzută de legiuitor, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a celui în cauză l-ar prezenta, este realizată în speță, știut fiind că uneori, prin deosebita lor gravitate și prin reacția publicului față de săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot produce o tulburare socială ce justifică arestarea provizorie.
În plus, probele aduse de acuzare au scos în evidență că inculpatul, prin intermediul rudelor sale, a încercat să o determine pe partea vătămată să își schimbe declarațiile, fapt care este de natură a împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Prin urmare, o altă măsură preventivă mai blândă, cum ar fi aceea de a nu părăsi țara, nu ar putea să-și realizeze scopul său, astfel cum este prevăzut de art. 136 Cod de procedură penală.
Față de cele expuse, curtea conchide că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării se mențin în continuare, în mod judicios judecătorul fondului făcând aplicațiunea disp. art. 300/2 rap. la art. 160/b) alin. 3 din cod.
Se va menține, pe cale de consecință, hotărârea atacată cu recurs, în baza textului de lege deja invocat, iar în temeiul art. 192 alin. 2 va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul penal formulat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23 aprilie 1981, în Rm.V, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în B, strada -, bloc 12/1, scara E, etaj II, apartament 11, județul V, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 noiembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Teodora Gheorghe
