Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 637/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.637/R/2008
Ședința publică din 11 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G - președintele instanței
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 20.10.1988, fiul lui și, deținut în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.5926/10.12.2008, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Traducerea ședinței de judecată a fost asigurată de translator de limba maghiară.
HGProcedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat, cu consecința punerii lui în libertate. Apreciază că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar bunul mers al procesului penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate. Cu onorariu pentru apărarea din oficiu.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod just, după analiza probelor de la dosar Tribunalul Bihora considerat că temeiurile arestării preventive a inculpatului mai subzistă, având în vedere multitudine infracțiunilor de furt calificat reținute în sarcina inculpatului, implicarea în aceste fapte a unui minor, astfel că lăsarea lui în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent depune la dosar un memoriu cuprinzând motivele de recurs și în ultimul cuvânt solicită să fie pus în libertate până la soluționarea cauzei, întrucât recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalului Bihor, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 20 octombrie 1988 în loc. M, județul B, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr. 4/U/12 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Marghita, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 6/2008.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a constatat următoarele:
Inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.168/9 septembrie 2008 a Judecătoriei Marghita pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a,g,i cod penal, art. 208-209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, art. 217 alin.1 Cod penal, art. 208-209 alin.1 lit. a,g, i cod penal, art. 208 - 209 alin.1 lit. a,g, i cu aplicarea art. 75 lit. c și art. 208 -209 alin.1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 64 lit. a teza II și lit. b cod penal. Totodată, în baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicatăinculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 11 februarie 2008 și până la zi.
Văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus în baza art. 350 al.1 Cod de procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar până în prezent nu a intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest.
Împotriva încheierii penale mai sus arătate, a formulat recurs inculpatulsolicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate în sensul revocării măsurii arestării preventive.
În motivarea recursului său, inculpatul, prin apărătorul său, a arătat că nu subzistă temeiurile care stau la baza arestării preventive, iarbunul mers al procesului penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate.
rezultă vinovăția sa.
. Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 al.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală cu referire la art.160/b al.3 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de către inculpat este neîntemeiat și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire art.141 Cod procedură penală și art.160/b al.3 Cod procedură penală va fi respins.
Prin încheierea penală nr.4/U/12.02.2008, pronunțată de Judecătoria Marghita s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului emițându-se în baza acesteia mandatul de arestare preventivă nr.6/12.02.2008, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a,g,i cod penal, art. 208-209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, art. 217 alin.1 Cod penal, art. 208-209 alin.1 lit. a,g, i cod penal, art. 208 - 209 alin.1 lit. a,g, i cu aplicarea art. 75 lit. c și art. 208 -209 alin.1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal pentru care prima instanță l-a condamnat, prin sentința penală nr. 168/2008, la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, în regim privativ de libertate.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.160/b Cod procedură penală, Tribunalul Bihora menținut măsura arestării preventive a inculpatului, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Conform art.300/2 Cod de procedură penală, în cursul judecății instanța legal sesizată este datoare să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160/b Cod de procedură penală.
Raportat la aceste dispoziții legale, Curtea reține că în mod legal și temeinic prima instanță și instanța de apel a constatat că măsura arestării preventive dispusă anterior este legală și temeinică, fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar motivele care au stat la baza luării ei subzistă și nu s-au modificat. Totodată, este de reliefat că inculpatul, în prezent, se află deținut legal în baza, unei condamnări dispusă de o instanță competentă, cu respectarea întocmai a prevederilor art.5 paragraful 1 lit. a din Convenția d l Strasburg.
Curtea va reține că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția că lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului social trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor asemenea fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se poate avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și cele referitoare la faptele care se pretinde că au fost săvârșite, acestea fiind de natură a crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate.
De asemenea, raportat la dispozițiile art.136 Cod de procedură penală, Curtea consideră că pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se impune menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
Față de aspectele mai sus reținute, curtea va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatulîmpotriva încheierii din 3 decembrie 2008 Tribunalului Bihor, iar în baza art. 192 alin.2 și 189 Cod de procedură penală îl va obliga pe acesta la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 50 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,combinat cu art.160/b alin.3 Cod de procedură penală și art.141 Cod de procedură penală.
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 20.10.1988, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 50 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITI VĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
red. decizie./17.12.2008
jud. fond. -
Tehnored. /17.12.2008
3 ex.
Președinte:Groza GheorgheJudecători:Groza Gheorghe, Soane Laura, Pătrăuș Mihaela