Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.64
Ședința publică de la 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Onița Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror -
din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și, împotriva încheierii din 21 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, inculpatul, asistat de avocați și, apărători aleși.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în fond.
Avocat pentru inculpatul, a arătat că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost lipsit de apărare, în condițiile în care a fost asistat de un apărător din oficiu, iar apărătorul ales s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta la instanță, având cerere de amânare în acest sens.
De asemenea, a arătat că în mod nejustificat s-a reținut că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, deși nu există probe certe în acest sens, inculpații nu au antecedente penale, sunt studenți, au o vârstă tânără, iar arestarea preventivă a încălcat durata rezonabilă.
S-a mai arătat că s-au schimbat temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării, întrucât prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 și continuarea cercetărilor pentru această infracțiune, astfel că în această situație competența de efectuare a urmăririi penale nu aparține DIICOT, ci Parchetului Tribunalului. A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.
Avocat pentru inculpatul, a solicitat de asemenea admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea arestării preventive sau luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării, durata arestării a atins durata rezonabilă până în prezent și nu există date certe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Avocat pentru inculpatul, de asemenea a solicitat să se aibă în vedere că inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de grup organizat, iar temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării nu mai subzistă, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea subzistă și în prezent și nu s-au modificat, competența DIICOT a fost atrasă de infracțiunile prevăzute de L 161/2003 pentru care inculpații au fost trimiși în judecată astfel că excepția invocată privind competența organului de urmărire penală nu este fondată.
Inculpații având pe rând cuvântul, au arătat că achiesează la concluziile apărătorilor.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 21 ianuarie 2010, Tribunalul Dolj, în baza art.3001Cod pr.penală, a menținut starea de arest a inculpaților - fiul lui și, născut la 31 mai 1987, în C, cu domiciliul în C, B-dul - -.75,.1.15 și - fiul lui și, născut la 8 februarie 1988, în B, județul O, cu domiciliul în C,- -.1.1.13, ambii deținuți în Arestul IPJ
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul nr. 188 D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:
-, cercetat pentru săvârșirea în formă continuată și în concurs a infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. și art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 Kt. a Cp. și, cercetat pentru săvârșirea în formă continuată și în concurs a infracțiunilor prev de art. 7 din Legea 39/2003, art. 26 p rap la art. 24 al.2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. art 26 p rap la art. 27 al.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp și art. 26 Cp. rap la art. 42 al.1 și 3 din Legea 161/2003 Titlul III, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp toate cu aplicarea art.33 lit.a Cp.
În fapt, s-a reținut că în noaptea de 26/27.10.2009, existând date privind creșterea fenomenului infracțional pe linia fraudelor cu carduri bancare, lucrătorii C, au organizat o acțiune de supraveghere a -urilor de pe raza municipiului în jurul orei 02:40 în apropierea complexului din cartierul Nouă, a fost observat oprind un autoturism marca Volkswagen Golf 4 de culoare vișinie, cu numărul de înmatriculare -, din care a coborât un tânăr cu constituție atletică, ce purta o . de culoare albă ce s-a îndreptat spre -ul Bank, efectuând o serie de operațiuni. În acest interval, autoturismul marca Volkswagen Golf s-a deplasat prin zonă, situându-se constant în apropiere.
Considerând comportamentul persoanelor amintite suspecte, s-a procedat la oprirea și legitimarea acestora, conducătorul autoturismului Volkswagen Golf fiind identificat în persoana inculpatului, iar persoana ce a efectuat operațiunile bancare ca fiind inculpatul iță.
Cu ocazia controlului corporal asupra inculpatului au fost găsite patru carduri de culoare aurie, prevăzute cu bandă magnetică ce nu prezentau nici un fel de date de identificare și pe care se afla lipit câte un fragment de hârtie pe care erau inscripționate olograf mai multe cifre, un fragment de hârtie pe care erau notate olograf cu pixul pe 10 rânduri combinații de cifre, suma de 2000 lei în bancnote de 100, 50 și 10 lei și o chitanță tip cu inscripție, reprezentând o retragere de numerar în valoare de 1000 RON, precum și telefonul mobil marca Nokia, cu -6/4, în care se afla o cartelă. De asemenea, în -ul situat în apropiere s-a găsit oad oua chitanță de același fel.
Trecându-se la percheziționarea autoturismului marca Volkswagen Golf 4, cu numărul de înmatriculare -, condus de, în torpedoul mașinii au fost găsite trei carduri de același fel (de culoare aurie, prevăzute cu bandă magnetică ce nu prezentau nici un fel de date de identificare și pe care se afla lipit câte un fragment de hârtie pe care erau inscripționate olograf mai multe cifre), iar în cotiera integrată banchetei din spate alte trei cârduri similare, împreună cu suma de 9600 lei, constituită din bancnote din cupiura de 100, 50, 10 și 5 lei.
Procedându-se la compararea cifrelor aflate pe fragmentele de hârtie atașate cardurilor, s-a constatat că acestea corespund integral cifrelor aflate pe fragmentul de hârtie găsit asupra inculpatului, fiind vorba de numere de ordine pentru identificarea fiecărui cârd în parte, ce aveau corespondent (pe fragmentul de hârtie) PI N-urile aferente.
Fiind conduși la sediul, cei doi inculpați au declarat faptul că în aceeași noapte s-au deplasat împreună la mai multe -uri ale unor bănci de pe raza municipiului C, de unde au retras ilegal, folosind carduri bancare falsificate, suma de 11.600 lei.
S-a reținut că cele declarate au fost confirmate de cercetările efectuate în cauză stabilindu-se faptul că în aceeași noapte cei doi inculpați au efectuat retrageri de 11.600 lei de la -ul Bank - situat pe strada - -2800 lei, -ul CEC - situat pe strada - - - 1600 lei, -ul BRD- situat pe bulevardul - 1800 lei și -ul BCR - situat pe- - 400 lei și -ul Bank - - 5000 lei.
S-a mai arătat că toate aceste retrageri au fost efectuate de inculpatul așa cum rezultă atât din declarații, cât și din imaginile video puse la dispoziție de bănci.
Trecându-se la verificarea cardurilor cu ajutorul dispozitivului tip s-a constatat că acestea conțin informații de tip bancar pe track-ul 2, dar nu și pe celelalte track-uri, ce ar fi trebuit să conțină datele de identificare corespondente celor imprimate pe card.
În actul de sesizare a instanței s-a mai arătat că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/20.11.2009 al Institutului pentru Tehnologii, s-a reținut că cele zece carduri de tip blanc (comercializate fără restricții) sunt contrafăcute prin înscrierea cu un dispozitiv de tip 206 unor date bancare specifice instrumentelor de plată electronice pe 2, pistele 1 și 3 ce ar fi trebuit să conțină datele de identificare obligatoriu imprimate și pe card, nefiind inscripționate în nici un fel.
În rechizitoriu s-a reținut că faptele inculpatului de a efectua retrageri frauduloase de numerar folosind carduri bancare contrafăcute, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere și punere în circulație a unor instrumente de plată falsificate (art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002) constând în deținerea și folosirea celor zece cârduri bancare contrafăcute, operațiuni financiare frauduloase (art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002) constând în retragerea și însușirea în mod fraudulos a sumei de 11.600 lei și acces fără drept la un sistem informatic (art. 42 al.1 și 3 din Legea nr. 161/2003 Titlul III) constând în accesarea unui asemenea sistem (-ul) prin folosirea unor date pe care nu avea dreptul să le dețină și prin încălcarea normelor de securitate a acestuia.
S-a avut în vedere faptul că -ul este un sistem informatic (dispozitiv interconectat sau aflat în relație funcțională cu alte asemenea dispozitive, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic - art. 35 pct. 1 lit. a din Legea nr. 161/2003), iar accesul s-a făcut fără drept și prin încălcarea normelor de securitate, așa cum sunt definite de art. 35 pct. 1 lit. h din Legea nr. 161/2003 Titlul III.
În actul de sesizare a instanței s-a arătat că, având în vedere locul găsirii cardurilor contrafăcute (torpedoul și cotiera aflată pe bancheta din spate a autoturismului), suma mare de bani găsită în același loc (96.000 lei), numărul mare de extrageri (sens în care au fost făcute mai multe deplasări), ora înaintată, comportamentul suspect și declarațiile celor doi inculpați, rezultă fără dubiu că inculpatul a știut de retragerile frauduloase de numerar făcute de inculpatul, ajutându-l prin deplasarea la -uri și asigurarea perimetrului în timpul comiterii infracțiunii. De altfel, cu prilejul audierii, chiar inculpatul a declarat că văzuse cele zece carduri ce nu prezentau nici un element de identificare.
S-a arătat că ajutorul dat de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la faptele comise de inculpatul .
Având în vedere numărul de acte materiale cu privire la fiecare din cei doi inculpați, s-a reținut forma continuată pentru fiecare infracțiune în parte și săvârșirea lor în concurs.
Referitor la modul cum cei doi inculpați au intrat în posesia cardurilor, deși în cauză existau indicii cu privire la existența unei a treia persoane care a coordonat operațiunea, cercetările nu au stabilit identitatea acesteia, motiv pentru care s-a dispus disjungerea materialului probator și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât și pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate.
S-a mai arătat că în drept, faptele inculpatului care, în noaptea de 26/27 octombrie 2009, cu ajutorul a zece carduri contrafăcute și prin încălcarea normelor de securitate ale -urilor, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a efectuat mai multe retrageri frauduloase de numerar în valoare totală de 11.600 lei, întrunesc, în formă continuată și în concurs, elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere și punere în circulație a unor instrumente de plată falsificate, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea normelor de securitate fapte prev. de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. și art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Faptele inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în noaptea de 26/27.10.2009 l-a ajutat pe inculpatul să efectueze mai multe retrageri frauduloase de numerar olosind carduri contrafăcute, prin încălcarea normelor de securitate a -urilor, întrunesc, în formă continuată și în concurs, elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la deținere și punere în circulație a unor instrumente de plată falsificate, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea normelor de securitate, fapte prev. și ped. de art. 26 Cp. rap la art. 24 al.2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. art. 26 Cp. rap la art. 27 al.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp și art. 26 Cp. rap la art. 42 alin.1 și 3 din Legea 161/2003 Titlul III, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp toate cu aplicarea art.33 lit.a Cp.
Referitor la modul cum cei doi inculpați au intra în posesia cardurilor și verificarea informațiilor privind implicarea și a altor persoane în comiterea faptei, în cauză s-a impus disjungerea sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și continuarea cercetărilor în vederea identificării și tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în comiterea acestor infracțiuni.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați, conform art. 3001Cod procedură penală și garanțiilor conferite de CEDO, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică, respectiv la dispunerea acestei măsuri s-au respectat dispozițiile legale în materie, reținându-se incidența dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Sub aspectul verificării existenței și în prezent a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, instanța a constatat că în speță continuă să fie incidente dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală. Astfel, inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, sancționate de lege cu închisoarea, limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru aceste infracțiuni sunt în cuantum ridicat, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Din materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale respectiv, procesul-verbal privind prinderea în flagrant a celor doi inculpați în momentul efectuării unor tranzacții frauduloase la -ul Bank situat pe strada -, însoțit de planșa foto cuprinzând momentele importante, cele două chitanțe și fragmentul de hârtie având numerele de ordine ale cardurilor și PIN-urile aferente; procesul-verbal încheiat la 27.10.2009 de lucrătorii C privind citirea cardurilor și Raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/20.11.2009 al Institutului pentru Tehnologii; procesul-verbal încheiat la 25.11.2009 de lucrătorii C privind percheziția în mediul informatic efectuată în baza autorizației nr. 165/27.10.2009, emisă de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 68/P/2009; planșele foto privind imaginile captate de camerele montate la - urile băncilor amintite; răspunsurile date de bănci privind tranzacțiile frauduloase efectuate cu ajutorul cardurilor contrafăcute; chitanța nr. -/1/30.10.2009 privind depunerea la CEC Bank SA a sumei de 11.600 lei găsită asupra inculpaților și provenind din tranzacțiile frauduloase; declarațiile inculpaților și - rezultă suficiente indicii ce duc la presupunerea rezonabilă că cei doi inculpați sunt autorii faptelor materiale pentru care au fost trimiși în judecată.
S-a arătat că starea de pericol pentru ordinea publică în sensul art.148 lit. f Cod procedură penală presupune și o rezonanță în rândul opiniei publice cu privire la faptele pentru care inculpații sunt cercetați, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o reacție colectivă față de aceste stări de fapt negative.
Ori, în condițiile în care există o amploare a fenomenului infracțional de acest gen, aspect ce este de netăgăduit, și în condițiile în care depistarea și cercetarea unor fapte de genul celor pentru care inculpații sunt cercetați este destul de dificil de realizat, nu se justifică o atitudine indulgentă din partea justiției motivat de împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. În consecință instanța a reținut că, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților, cercetarea acestora în stare de arest preventiv este justificată de existența unei veritabile exigențe de interes public și pentru prezervarea ordinii publice.
Față de toate motivele mai sus expuse, instanța a menținut starea de arest a inculpaților, în conformitate cu dispozițiile art. 3001rap. la art.160bCod pr.penală.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost lipsit de apărare, în condițiile în care a fost asistat de un apărător din oficiu, iar apărătorul ales s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta la instanță, având cerere de amânare în acest sens.
De asemenea, ambii inculpați au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul netemeiniciei întrucât în mod nejustificat s-a reținut că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, deși nu există probe certe în acest sens, inculpații nu au antecedente penale, sunt studenți, au o vârstă tânără, iar arestarea preventivă a încălcat durata rezonabilă.
S-a mai arătat că s-au schimbat temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării, întrucât prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 și continuarea cercetărilor pentru această infracțiune, astfel că în această situație competența de efectuare a urmăririi penale nu aparține DIICOT, ci Parchetului Tribunalului.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Analizând hotărârea recurată în raport de criticile de nelegalitate formulate, Curtea constată următoarele:
Critica formulată de inculpatul, în sensul că a fost lipsit de apărare efectivă prin respingerea cererii apărătorului său ales de amânare a judecății cauzei și desemnarea unui apărător din oficiu - este nefondată.
Astfel, conform dispozițiilor art.197 alin.2 Cod pr.penală, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute dispozițiile privind asistarea inculpatului de către apărător, când este obligatorie conform legii.
În speță, nu se poate afirma că inculpatul a fost lipsit de apărare efectivă, dat fiind că în considerarea caracterului urgent al măsurii, ținând cont de faptul că verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive trebuie efectuată de instanță, conform art.3001alin.1 Cod pr.penală, după înregistrarea dosarului la instanță, dar nu mai târziu de data expirării duratei arestării, în mod corect instanța de fond a asigurat prezența unui apărător din oficiu care să acorde asistență juridică inculpatului, în condițiile în care apărătorul ales, deși a fost încunoștințat de termenul de judecată acordat, a învederat că nu se poate prezenta, dar nu a asigurat substituirea conform dispoz.art.171 alin.41Cod pr.penală, în situația în care s-a aflat în imposibilitate de prezentare, cererea acestuia de amânare a judecății fiind respinsă argumentat de către instanța de fond.
Faptul că inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de aderare, constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, pentru această infracțiune fiind dispusă disjungerea cauzei prin actul de sesizare a instanței - nu atrage necompetența DIICOT de efectuare a urmăririi penale și nu poate duce la revocarea arestării preventive, cât timp la data efectuării urmăririi penale competența aparținea raportat la încadrarea juridică a faptelor de la acea dată acestui organ de urmărire penală și în plus, competența materială a DIICOT de efectuare a urmăririi penale este atrasă conform art.12 din Legea nr.508/2004 și de infracțiunile prevăzute de Legea nr.161/2003, referitoare la criminalitatea informatică, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Analizând hotărârea recurată în raport de criticile de netemeinicie formulate, Curtea constată că în mod just instanța de fond, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților, conform dispozițiilor art.3001Cod pr.penală, a dispus menținerea măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și nu s-au modificat, neexistând nici un argument de fapt și de drept pentru a se dispune revocarea acestei măsuri.
Astfel, în continuare probatoriul administrat până în acest moment la urmărirea penală, respectiv proces-verbal de prindere în flagrant a celor doi inculpați, raport de constatare tehnico-științifică, proces-verbal privind perchezițiile informatice, declarațiile inculpaților, confirmă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare.
Criticile formulate de inculpați, referitoare la pericolul pentru ordinea publică sunt nefondate, instanța de fond apreciind în mod just că în continuare există riscul că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere natura, gravitatea faptelor pentru care sunt judecați inculpații, amploarea fenomenului infracțional, sentimentul de insecuritate creat în rândul opiniei publice, art.136 alin.8 Cod pr.penală, enumerând printre criteriile avute în vedere la alegerea măsurii preventive și gradul de pericol social al infracțiunii.
Astfel, conform art.136 Cod pr.penală, la alegerea unei măsuri preventive trebuie să se țină cont de criteriile prevăzute de lege, criterii care trebuie analizate împreună în mod complementar și nu separat.
Este adevărat că în cauză luate în singular, elementele care caracterizează persoana inculpaților ar putea să le fie favorabile, dat fiind că au o vârstă tânără, sunt studenți și nu au antecedente penale, însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârșitor față de gradul ridicat de pericol social, modul organizat de săvârșire al faptelor pentru care inculpații sunt judecați.
Curtea are în vedere și jurisprudența CEDO care a statuat în mod constant că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor și reacția opiniei publice la acestea se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp.
Criticile referitoare la durata arestării preventive sunt de asemenea, nefondate, Curtea constatând că în raport de gravitatea faptelor, complexitatea probatoriilor administrate, durata arestării preventive a inculpaților până în prezent de 3 luni, nu a încălcat durata rezonabilă.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere gravitatea faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, amploarea activității infracționale, modul și mijloacele de săvârșire, consecințele faptelor ce li se impută, Curtea apreciază că nu este oportună și justificată în acest moment luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, în raport de scopul măsurilor preventive prevăzute de art.136 alin.8 Cod pr.penală.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.penală, se vor respinge recursurile ca nefondate, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, vor fi obligați inculpații la câte 10 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii din 21 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă recurenții la plata a câte 10 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 25 ianuarie 2010.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
PS/02.02.2010
25 ianuarie 2010.
- Administrația Finanțelor Publice C va încasa de la rec.inc. și, suma de câte 10 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru, Onița Dumitru, Mirela Ciurezu
