Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 660/R/MF.
Ședințapublică din 27 noiembrie 2008
Curtea constituită din:
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător: - -
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
Procuror -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25 decembrie 1981, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se depune la dosar delegație avocațială din partea avocat, pentru recurentul inculpat.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului ales al recurentului inculpat, să ia legătura cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Susține că dosarul va sta o lungă perioadă de timp pe rolul instanțelor de judecată, având în vedere multitudinea de acte materiale săvârșite de inculpat precum și numărul mare de părți vătămate. Este a 9-a lună de arest a inculpatului, timp în care s-au audiat numai 3 părți vătămate deoarece multe dintre acestea refuză să dea declarație, multe sunt minore iar altele sunt plecate din țară. Lipsa de procedură cu acestea va ține dosarul pe rolul instanțelor o lungă perioadă de timp. La dosarul cauzei există acte medicale din care rezultă că, inculpatul suferă de o boală psihică.
Mai solicită ca instanța să aibă în vedere că, concubina inculpatului este plecată din țară și a lăsat cei patru copii cu părinții inculpatului. De asemenea, precizează că concubina sa a fost forțată la urmărirea penală să dea declarație.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Susține că recursul poate fi admisibil dar numai în ceea ce privește starea de arest a inculpatului. Cu privire la cererea de revocare, este inadmisibil.
În continuare redă din motivarea tribunalului prin care au fost soluționate atât cererea de revocare a măsurii arestului preventiv cât și menținerea arestării preventive a inculpatului în care judecătorul de la tribunal a redactat că "inculpatul a săvârșit faptele" prin această mențiune antepronunțându-se cu privire la soluția pe fond.
Cu privire la cererea privind înlocuirea măsurii formulată de inculpatul, pune concluzii de respingere a recursului, sub acest aspect, motivat de faptul că este inadmisibil conform dispozițiilor art. 141 Cod procedură penală.
Arată că, într-adevăr situația familială a inculpatului este una deosebită în sensul că nu are cine se ocupa de cei patru minori dar nu se impune revocarea măsurii arestului preventiv ci eventual înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă, întrucât până la acest moment nu au încetat temeiurile care au condus la luarea măsurii arestului preventiv.
Avocat pentru recurentul inculpat precizează că, într-adevăr art. 141 din Codul d e procedură penală prevede că cererea de revocare, respinsă nu are cale de atac, dar prin această prevedere se încalcă drepturile inculpatului. Conform art. 6 din CEDO inculpatul are dreptul la un proces echitabil astfel că, nu se poate ca parchetul să aibă cale de atac iar inculpatul nu.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că nu prezintă pericol social și că acest dosar este o înscenare. Nu este adevărat că și-a traficat propria soție cu care are patru copii. Solicită să fie pus în libertate pentru că are patru copii, iar soția sa a plecat și i-a lăsat, în prezent aceștia fiind crescuți de bunicii paterni.
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, printre altele, s-a menținut starea de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la 25 decembrie 1981, deținut în Penitenciarul Colibași.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul nr.47/D/P/2007 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Argeșa fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.2 lit.a, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.329 alin.1 cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
Potrivit actului de inculpare, inculpatul este suspectat de faptul că a racolat prin răpire și lipsire de libertate mai multe părți vătămate minore, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea cerșetoriei și a prostituției.
De asemenea, inculpatul este suspectat și de faptul că a determinat mai multe părți vătămate minore să se prostitueze, în scopul de obținere de foloase materiale.
In fine, inculpatul este suspectat și de faptul că împreună cu părinții și frații săi, a recrutat în seara zilei de 12 martie 2008, în scopul exploatării pentru cerșetorie, o persoană cu handicap.
In raport de această situație de fapt și de drept, tribunalul a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică, susținând că dosarul cauzei se află de mult timp pe rolul instanțelor de judecată, că majoritatea probelor au fost administrate și că, inculpatul suferă de o boală psihică.
In plus, în apărarea sa, inculpatul a invocat și faptul că cei patru copii minori pe care-i are cu concubina sa, sunt singuri, fiind părăsiți de mama lor, au nevoie de sprijinul lui.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că prin rechizitoriul nr.47/D/P/2007, al A, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, alături de alți 15 inculpați, fiind suspectat de săvârșirea infracțiunilor prev. de art.12 alin.2 lit.a, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.329 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.323 alin.1 și 2 Cod penal, în condițiile art.33 lit.a Cod penal.
Aceste fapte sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani.
La luarea măsurii arestării preventive, s-au constatat întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod pr.penală, respectiv existența indiciilor temeinice că acesta a săvârșit fapte prevăzute de legea penală și că există întrunit și cazul prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, rezultă atât din modalitatea în care se bănuiește că au fost săvârșite faptele infracționale de care este acuzat, dar mai ales de rezonanța socială ce s-ar produce în opinia publică, faptul că un inculpat suspectat de comiterea mai multor infracțiuni de pericol nu primește riposta cuvenită din partea sistemului judiciar, amenințându-le liniștea și securitatea publică.
De asemenea, faptul că inculpatul suferă de o boală psihică, nu este de natură să atragă înlocuirea măsurii preventive a arestului cu o altă măsură mai blândă, câtă vreme, potrivit art.139/1 Cod pr.penală, administrația locului de deținere trebuie să dispună efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice.
Nici situația familială a inculpatului nu poate fi avută în vedere la înlocuirea măsurii arestării preventive cu alta mai blândă, întrucât scopul măsurilor preventive nu poate fi atins în cazul în speță, decât prin continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Legalitatea măsurii preventive de libertate presupune ca aceasta să fie dispusă cu respectarea dispozițiilor substanțiale și procedurale din dreptul intern și să fie conformă cu art.5 din Convenție, de protejarea persoanelor împotriva arbitrariului.
Faptul că inculpatul este arestat de mai mult timp, nu poate conduce la ideea că în speță s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive, întrucât cauza prezintă o complexitate deosebită, cu mulți inculpați și părți vătămate, nefiind ignorate exigențele art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe cale de consecință, recursul fiind neîntemeiat, urmează ca în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să fie respins ca nefondat.
In temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25 decembrie 1981, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 noiembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
3 decembrie 2008
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
