Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 681/2008. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.681//

Ședința publică din 20 noiembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte Secția minori și de familie

JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache

JUDECĂTOR 3: Daniela Liliana escu

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

- din cadrul DIICOT- Biroul teritorial Galați

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recuruslui declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 16.03.1987 în mun. G, jud. G, posesor al CI seria - nr. -, CNP- -, cu domiciliul în G, str. - nr. 37, - 5,. 66, jud. G, în prezent deținut la Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 13.11.2008 a Tribunalului Galați

La apelul nominal a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de apărătorii aleșiav., în baza împuternicirii avocațiale Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului recurent apreciază hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului în baza art.160 alin.1 și 3 Cod pr.penală ca fiind nelegală și netemeinică, având în vedere temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă în prezent și ca atare, instanța s pronunțat o hotărâre greșită. Va pleca strict de la motivare a instanței în cele 3-4 rânduri din încheiere, care constituie întreaga motivarea instanței pentru soluția pronunțată și a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică este justificat în exclusivitate pe baza pericolului social al faptei săvârșite de inculpat - atât.Că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social, că genul acesta de fapte trebuie reprimat cu hotărâre și chestiuni carte țin de gradul de pericol social generic al faptei, dar și gradul de pericol social concret al faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată. Raportat la acest lucru se constată că inculpatul a fost arestat pe 10.09.2008 pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art.2 alin.1 din legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

, din rechizitoriu trebuie parcurs cu Atenția pentru a ne da seama ce se reține că a săvârșit în concret inculpatul și în mod succint va prezenta imediat: i s-a reținut că în perioada mai-septembrie 2008 vândut unor investigatori acoperiți și colaboratori ai acestora în trei rânduri, cannabis, drog de risc, astfel: pe 28.o5.a vândut patru țigări în care s-au descoperit urma de cannabis în amestec cu tutun, fără a se putea stabili cantitatea efectivă de drog de risc, dar pentru a ne da seama despre ce este vorba, au fost vândute cu 100 lei,la 5.09.2008 a vândut două doze conținând 0,6 gr erezină de cannabis, tot pe 100 lei, iar la 9.09. când a și fost prins în flagrant, a vândut 1,4 gr rezină de cannabis, ocazie cu care urma să încaseze 150 lei.A fost făcută o percheziție la domiciliu și i s-a găsit acasă aproximativ 4 gr de rezină de cannabis. Asta este infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, pe care a recunocut-o integral de la prima audiere, mai mult decât atât, a manifestat disponibilitate pentru a colabora cu organele de urmărire penală și a ajutat efectiv la identificarea și tragerea la răspundere penală a celuilalt inculpat arestat în prezenta cauză, în spețăp,.

În cea ce privește temeiul prevăzut de art.143 cu referire la art.146 Cod pr.penală, firește că nu are a face decât discuția care ține de amploarea activității infracționale, stabilirea concretă a actelor materiale săvârșite de către inculpat. Nu este chiar așa cum ar putea rezulta la o parcurgere a primelor paragrafe din rechizitoriu,un mare dealer sau un mare traficant de droguri.Asta a săvârșit, pentru asta este trimis în judecată, a recunoscut fapta. Din acest punct de vedere, de la judecata instanței de fond nu mai așteaptă nici administrarea probelor, nici stabilirea existenței faptei și a vinovăției, așteaptă doar individualizarea pedepsei în ceea ce înseamnă cuantumul acesteia și modalitatea de executare.

Dar, din punct de vedere al temeiului prev. De art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, consideră că motivarea instanței de fond exlusiv pe gradul de pericol social al faptei nu justifică și nu este suficientă pentru a demonstra că acest grad pericol concret pentru ordinea publică există, în situația în care inculpatul ar fi pus în libertate.

Solicită a se lua act de faptul că pe lângă acest grad ridicat de pericol social al faptei ar fi trebuit să fie puse în balanță și circumstanțele personale ale inculpatului și ar fi trebuit apreciate ca atare. Din punctul său de vedere trebuia neapărat instanța să ia în calcul faptul că este la primul contact cu legea penală, că are doar 21 de ani, și faptul că a fost sincer în cursul urmăririi penale, iar mai mult decât atât, potrivit adresei pe care DIICOT-.ul a atașat-o la dosarul instanței de fond la fila 45 rezultă foarte clar că beneficiază de dispozițiile art.16 din Legea nbr.143/2000 și ca atare, limitele de pedeapsă ce urmează a-i fi aplicate sunt cele cu închisoarea de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni.

Din acest punct de vedere gradul de pericol concret al faptei săvârșite crede că nu justifică nici dacă este privit exclusiv din această perspectivă, nu justifică arestarea preventivă. În primul rând trebuia instanța de fond să ia în calcul această atitudine și eventual să facă o comparație cu ceilalți inculpați din prezenta cauză și să acționeze în consecință. Chiar și gradul de pericol social generic al faptei nu este cea mai gravă infracțiunea din legea nr.143/2000. Mai este acolo traficul de droguri de mare risc care este pedepsit cu închisoarea în anumite limite. Aceasta fiind o infracțiune cu un grad mai scăzut de periculozitate socială și până la urmă, chiar și din acest punct de vedere nu este justificată soluția instanței de fond.

Totodată, trebuia instanța să aibă în vedere și cantitățile infime de drog de risc care a fost comercializat, sumele de bani - sunt 350 lei până la urmă, mai puțin de 100 euro obținuți și pusă în cântar și în comparație cu alte cauze aflate pe rolul instanțelor, de acest gen, crede că nu ar fi justificată în nici un caz menținerea măsurii arestării preventive.

În fine, instanța de fond arată că nu au fost administrate probe noi care să -i fie favorabile inculpatului. că la instanța de foind la primul termen s-a depus acea adresă de la DIICOT care-i mai mult decât favorabilă și înseamnă înjumătățirea limitelor de pedeapsă,iarăși care-s actele favorabile: că la următorul termen o să dea declarație inculpatul și o să precizeze că își recunoaște faptele integral și își menține toate declarațiile și fapta e aceeași.Până la urmă, nu aceasta este măsura în raport cu care se hotărăște dacă se mai impune sau nu privarea de libertate, dacă s-au administrat probe favorabile. timpul, se apreciază dacă toate circumstanțele de natură personală, de natură obiectivă, circumstanțe care țin de cauză, de specificul cauzei justifică o anumită perioadă de timp în arest preventiv.

Din punctul său de vedere nu este o cauză complexă, are deja două luni și vreo zece zile de arest preventiv, atitudinea e corespunzătoare și nu crede că se mai impune menținerea acestei masuri. Si un alt element in cauza nai este un inculpat trimis in judecata in stare de libertate. Acesta s- prezentat la instanță și solicitat termen sa-și angajeze avocat. Situația lui, având in vedere ca e in stare de recidiva, în raport cu o pedeapsă cu suspendare, intenția sa e să îndepărteze foarte mult momentul când se va pronunța hotărârea in prezenta cauza, lucru care-i afectează interesele și drepturile inculpatului astăzi prezent in instanță.

La următorul termen garantează și dă în scris că așa se va întâmpla: va veni apărătorul acestuia si va solicita termen sa își pregătească apărarea, dar în același timp nu poate sa nu constate ca ii afectează situația juridică inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare sa se dispună aplicarea disp.art.160^b

C.P.P.

Reprezentanta Ministerului Public arată că va fi mai concisă. Că suntem în situația unui singur act de vânzare-cumpărare sau în situația a mai multor acte de vânzare cumpărare, care determină existența formei continuate a infracțiunii, sau că se discută despre droguri de risc sau de mare risc, suntem în situația Legii nr.143/2000 care este o infracțiune pe care și legiuitorul a avut-o în vedere că prezintă o anume gravitate și cei care o săvârșesc prezintă o anume gravitate pentru ordinea publică, dat fiind și limitele acestor pedepse. Faptul că inculpatul a recunoscut, că a colaborat în cursul urmăririi penale, sau că-i sunt aplicabile disp.art.16, este foarte bine și foarte pentru el, vor fi circumstanțe atenuante pe care instanța la individualizarea pedepsei le va avea în vedere, va beneficia, în raport cu ceilalți inculpați de un alt gen de pedeapsă. Dar, dat fiind faptul că situația de fapt care este foarte bine conturată și probată, la care s-au obținut interceptări ale unor convorbiri telefonice foarte pertinente și de natură a susține și dovedi această cauză, crede că nu ne aflăm în situația în care instanța să admită recursul, pentru că soluția tribunalului este temeinică și legală, a avut în vedere întreg materialul probator pe care la urmărire penală procurorii l-au obținut, cu atât mai mult, cu cât, după cum s-a observat, într-un interval foarte scurt de timp au întocmit rechizitoriul și este convinsă că nu se va tergiversa cauza, cu atât mai mult cu cât sunt doar doi martori de audiat. Solicită respingerea recursului ca nefondat.

Inculpatul recurent solicită să fie judecat în stare de libertate și arată că îi pare rău pentru ceea ce a făcut.

Curtea:

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 13.11.2008 Tribunalului Galați în conformitate cu disp. art. 300².C.P.P. în referire la art. 160 ind. b C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și.

S-a respins, totodată cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul.

Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că se mențin temeiurile care au stat la baza adoptării acestei măsuri.

Totodată s-a mai reținut și gravitatea deosebită a infracțiunilor comise ce implică un real pericol social, precum și faptul că dosarul se află în faza de început a cercetării judecătorești, nu s-au administrat probe și nu au intervenit elemente noi favorabile inculpatului.

Împotriva acestei încheieri declarat recurs inculpatul criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie invocând următoarele aspecte:

Hotărârea nu motivată fiind încălcate disp. art. 160 și art.356.pr.pen.

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod pr.pen. s-a arătat că motivarea instanței de fond exclusiv pe gradul de pericol social al faptei nu e suficientă pentru demonstra că pericol concret pentru ordinea publică subzistă.

S-a precizat că pe lângă acest grad de pericol social ar fi trebuit ca instanța să aibă în vedere și datele referitoare la persoana inculpatului, respectiv că e la primul impact cu legea penală, are 21 de ani, a fost sincer la urmărirea penală și totodată beneficiază de disp. art. 16 din legea 143/2000.

Totodată s-a mai învederat că instanța ar fi trebuit să țină cont și de cantitățile infime de drog confiscate.

De asemenea, s-a mai invocat că în cauză au fost încălcate disp. art. 341.C.P.P. deoarece instanța nu acordat ultimul cuvânt inculpatului.

Față de toate acestea s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și în rejudecare instanța să facă aplicarea disp. art. 160^bal. 2.C.P.P.

Recursul formulat de inculpatul este fondat și apreciem că în conformitate cu disp. art. 385⁷C.P.P. se impune extinderea efectelor recursului declarat de către acest inculpat și asupra inculpatului, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 356 Cod proc. penală, hotărârea primei instanțe trebuie să arate - în partea expozitivă - temeiurile de fapt și de drept ale soluției adoptate. Obligativitatea motivării hotărârii este prevăzută și în art. 160 alin. 3 Cod proc. penală în care se arată că atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

În cauză, hotărârea primei instanțe nu cuprinde nici o referire cu privire la fapte, la încadrarea juridică la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive și la temeiurile care justifică menținerea arestării preventive nu arată de ce se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării,sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea arestării Pe de altă parte dispozițiile art. 385⁹pct. 9. proc. pen. prevăd că hotărârea este supusă casării când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

Simpla menționare în considerentele hotărârii că "se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive" și că va fi avută în vedere gravitatea deosebită infracțiunilor comise ce implică un real pericol social nu echivalează cu o motivare în sensul art. 160 alin. 3 și art. 356 Cod procedură penală.

Omisiunea instanței de fond de a motiva soluția dată echivalează cu o nerezolvare a fondului cauzei, astfel că încheierea recurată se va casa în baza art. 385¹⁵pct. 2 lit. c Cod proc. penală și cauza se va trimite spre rejudecare la prima instanță.

Apreciem că se impune extinderea efectelor recursului declarat de către inculpatul și asupra inculpatului, întrucât încheierea instanței de fond î vizează pe ambii inculpați, respectiv și pe inculpatul care nu promovat recurs și căruia îi este favorabilă această extindere.

Totodată Potrivit art. 341 alin. 1 Cod proc. penală președintele înainte de a încheia dezbaterile dă ultimul cuvânt inculpatului personal. Este adevărat că nerespectarea dispozițiilor art. 341 alin. 1.proc. pen. nu este sancționată cu nulitate absolută dar, prin neacordarea ultimului cuvânt au fost vătămate interesele legitime ale inculpatului deoarece acesta nu a avut posibilitatea să-și spună părerea cu privire la starea de arest și să-și formuleze o apărare corespunzătoare.

Este adevărat că dispozițiile art. 160 și 300²Cod procedură penală nu conțin nici o mențiune cu privire la obligația instanței de a-l audia pe inculpat cu ocazia verificării legalității și temeinicie măsurii arestării preventive, însă aceste prevederi legale trebuie interpretate în corelație cu alte norme din Codul d e procedură penală din care rezultă că acesta trebuie audiat atunci când se hotărăște asupra unor drepturi și libertăți ale acestuia.

în vedere dispozițiile art.146 alin. 8 Cod procedură penală, potrivit cărora judecătorul poate hotărî asupra arestării preventive a învinuitului numai "după ascultarea învinuitului", dispozițiile art. 150 Cod procedură penală conform cărora "măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia", dar și prevederile art. 6 din CEDO, conform cărora inculpatul are dreptul "să se apere" și să combată argumentele aduse de procuror.

Față de considerentele de mai sus, văzând și disp. art. 385¹⁵pct. 2 lit. și art. 192 alin.3

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 16.03.1987 în mun. G, jud. G, posesor al CI seria - nr. -, CNP- -, cu domiciliul în G, str. - nr. 37, - 5,. 66, jud. G, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 13.11.2008 a Tribunalului Galați

Conform art.385⁷Cod pr.penală extinde efectele recursului declarat de inculpatul și asupra inculpatului (fiul lui și, născut la 06.11.1978 în com. Meria, jud. G, posesor al CI seria - nr. -, CNP- -, cu domiciliul în G, str. G-ral. Al., -A,. 23; în G, b-dul. -, - 8,. 6,. 103, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ).

Casează în parte, respectiv numai în ceea ce privește starea de arest a inculpaților și, încheierea de ședință nr- din 13.11.2008 a Tribunalului Galați și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, numai cu privire la acest aspect.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință recurate.

Conform art. 192 alin. 3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare ocazionate de prezentul recurs rămân în sarcina statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 20.11.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - escu

Grefier,