Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 690/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.690/
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Constanțaa fost reprezentată prin Procuror - -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - Serviciul Teritorial Constanțaprivind pe inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și,
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă;
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă;
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 19 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, art.189 Cod penal, art.211 Cod penal și art.194 Cod penal, având ca obiect legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurent inculpat - în stare de arest și asistat de din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.5302/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
- recurent inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.5301/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
- recurent inculpat - în stare de arest și asistat de avocat în substituirea apărătorului ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.16/2009, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;
- intimatul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă în dosarul instanței de fond;
- interpret de limba - în baza autorizației nr.22157/2008, eliberată de Ministerul Justiției.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
Recurenții inculpați și, având pe rând cuvântul, precizează că sunt de acord ca asistența juridică să le fie asigurată de apărătorii desemnați din oficiu.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Procurorul, având cuvântul, precizează că Tribunalul Constanța, motivând soluția în ceea cel- privește pe inculpatul, are în vedere că în sarcina acestuia nu s-a reținut prin rechizitoriu că a lipsit acte de violență sau de lipsire de libertate.
În acest dosar, în sarcina inculpatului, se reține infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.7 alin.1 din Legea 39/2003 și se mai rețin 10 complicități la infracțiunea de lipsire de libertate, 10 complicități la infracțiunea de tâlhărie și 10 complicități la infracțiunea de șantaj, toate săvârșite prin violență.
Toate împrejurările enumerate de instanța de fond, la pagina 7 din motivare, sunt chestiuni care pot constituit circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului dacă va fi găsit vinovat și, vor fi avute în vedere dozarea pedepselor.
Apreciază că singura modificare survenită de la momentul arestării preventive, o constituie împrejurarea că ne aflăm spre sfârșitul cercetării judecătorești.
Consideră că se scapă din vedere faptul că inculpatul, a participat la toate infracțiunile, faptul că acesta cu o experiență bogată ca taximetrist, cunoștea foarte bine traseele rutiere, știa să socializeze, cunoștea foarte multă lume și, cunoscând foarte bine limba, putea să ajute grupul infracțional condus de.
Pentru toate aceste considerente, consideră că instanța de fond a greșit atunci când a apreciat că s-ar fi schimbat temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pe cale de consecință, solicită recursul declarat de parchet, casarea în parte a încheierii recurate sub aspectele criticate și menținerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpatului.
Avocat, apărător ales al intimatului inculpat, având cuvântul cu privire la recursul declarat de parchet, solicită a se observa că în motivarea hotărârii pe care a luat-o asupra măsurii arestării preventive, instanța de fond nu a făcut altceva decât să aibă în vedere criteriile stabilite de dispozițiile art.136 Cod procedură penală, care fac referire la ceea ce trebuie avut în vedere atunci când se ia o măsură preventivă sau în momentul în care se schimbă măsura preventivă.
Aceste criterii sunt: modalitatea concretă în care inculpatul arestat a săvârșit faptele și într-adevăr, în rechizitoriu nu s-a reținut că inculpatul pe care-l reprezintă, ar fi săvârșit în mod direct una din aceste fapte violente.
Inculpatul a fost reținut ca fiind transportatorul acestui grup.
De altfel, instanța de fond, a ținut cont de faptul că inculpatul nu a coordonat și nici nu a inițiat acest grup infracțional organizat.
Instanța de fond a avut în vedere atunci când a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de an u părăsi țara, vârsta inculpatului și toate celelalte circumstanțe personale care-i sunt favorabile și care, sunt probate temeinic până la acest moment, în dosar, prin înscrisuri; la termenul de fond depunându-se înscrisuri că inculpatul și-a achitat cheltuielile judiciare, impozite, făcând dovada că poate profesa ca și taximetrist, având toate dările achitate la stat.
A mai avut în vedere instanța de fond faptul că de la momentul măsurii arestării preventive până la data pronunțării încheierii, a trecut aproximativ 1 an de zile, termen mai mult decât rezonabil având în vedere faptele care i-au fost reținute în sarcină dar și situația personală.
Pentru aceste motive, apreciază că, hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost corectă, legală și întemeiată, sens în care solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea încheierii recurate.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate, urmând ca pe această cale să se dispună judecarea în stare de libertate a inculpatului.
Apreciază că în cauză a fost depășit termenul rezonabil al măsurii arestării preventive - 1 an de zile iar rezonanța socială negativă a faptelor, s-a stins.
Precizează că în cauză s-a dispus efectuarea unei comisii rogatorii iar din acest punct de vedere, nu este necesar și indicat ca inculpatul să fie privat de libertate.
De altfel, din probele administrate în cauză, nu rezultă vinovăția inculpatului care beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
La pronunțarea acestei soluții, solicită instanței de recurs a avea în vedere perioada de când inculpatul se află în stare de arest, prezumția de nevinovăție de care beneficiază acesta până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, faptul că în dosarul instanței de fond mai sunt probe de administrat.
De asemenea, perioada de timp care va trece până la efectuarea comisiei rogatorii, este nedeterminată.
Avocat, apărător al inculpatului, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și să se dispună punerea în libertate a inculpatului, în principal.
Critică hotărârea instanței de fond având în vedere reținerea unor considerente în mod contradictoriu pentru inculpați, aspect despre care a făcut referire și procurorul de ședință, apreciindu-se că față de unul dintre inculpați nu se mai impune menținerea stării de arest.
Consideră că din punctul său de vedere nu se poate întrevedea data încetării cercetării judecătorești, având în vedere că în cauză s-a dispus efectuarea unor comisii rogatorii în localități diferite din Turcia, pentru a răspunde părțile vătămate, deși s-a solicitat instanței de fond să facă demersuri serioase pentru a aduce părțile vătămate în sala de judecată.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea în conformitate cu prevederile art.136 alin.8 Cod procedură penală.
Procurorul, având cuvântul cu privire la recursurile declarate de inculpați, precizează că își raliază punctul de vedere pe susținerile expuse anterior.
Precizează că instanța de fond a făcut demersuri serioase pentru prezentarea părților vătămate în fața sa, în vederea audierii.
Solicită a se avea în vedere că inculpații sunt arestați preventiv întrucât prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de instanța de fond și, respingerea cererii principale și subsidiare formulate de inculpatul, prin apărător.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că nu a participat și nu a fost "pionul principal" în acest grup infracțional.
A fost doar un simplu taximetrist care a fost trimis la
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său, solicitând judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
Recurentul inculpat, prin interpret de limba, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 19 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160balin 3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:
- -fiul lui și, născut la 10 06 1972
- -fiul lui și, născut la 19 05 1960.
- -fiul lui și, născut la 15 06 1981.
În baza art. 139 alin 1 cod procedură penală raportat la art. 145 Cod procedură penală:
A respins, ca nefondate, cererile inculpaților, și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării acestora de a nu părăsi localitatea în care locuiesc.
În baza art. 139 alin 1 cod procedură penală raportat la art. 1451Cod procedură penală:
A admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul -fiul lui și, născut la 11 05 1950.
A dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării acestuia de a nu părăsi țara.
În baza art. 145 alin 11Cod procedură penală raportat la art. 1451Cod procedură penală:
A dispus ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
A dispus punerea în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă, la data rămânerii definitive a prezentei încheieri, dacă nu este arestat în altă cauză.
Măsura s-a comunicat potrivit dispozițiilor art. 145 alin 21Cod procedură penală.
desemnat ca organ de supraveghere organele de poliție ale Municipiului M corespunzătoare domiciliului inculpatului.
În termen legal, împotriva acestei încheieri, au declarat recurs - Serviciul Teritorial Constanța și inculpații, și.
Recursul declarat de inculpat vizează pe inculpatul și critică încheierea recurată pentru nelegalitate, apreciindu-se că în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea art.139 alin.1 Cod procedură penală, înlocuind măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, apreciindu-se că nu s-au schimbat temeiurile reținute cu ocazia arestării preventive.
Recursurile declarate de ceilalți inculpați critică încheierea recurată pentru nelegalitate apreciindu-se că în mod incorect prima instanță le-a menținut măsura arestării preventive.
Verificând încheierea recurată în limitele recursurilor declarate și potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, curtea apreciază că aceste recursuri sunt nefondate.
Astfel, în mod corect prima instanță a analizat temeiurile reținute cu ocazia arestării preventive a celor 4 inculpați, apreciind că în mod just în raport de contribuția lor individuală distinctă și diferită la activitatea infracțională și de antecedența penală a unora dintre ei, temeiurile reținute cu ocazia arestării preventive a inculpaților, și, impun privarea lor în continuare de libertate în scopul bunei desfășurări a judecății în primă instanță, sens în care a menținut arestarea preventivă a acestora, făcând o corectă aplicarea a disp.art.160balin. 3 Cod procedură penală, iar în ce-l privește pe inculpatul, contribuția redusă a acestuia la săvârșirea faptelor și caracterul non-violent al acestor fapte, buna inserție socio-profesională și lipsa antecedentelor penale, constituie elemente din care rezultă că temeiurile re
cu ocazia arestării preventive s-au modificat fiind atenuat impactul pentru ordinea publică, generat de lăsarea sa în stare de libertate.
Ca atare, prima instanță a făcut o corectă a0plicarea a disp.art.139 alin.2 Cpp raportat la art.1451Cpp înlocuind măsura arestării preventive a acestui inculpat cu o altă preventivă mai blândă, însă suficientă prin prisma obligațiilor impuse să garanteze buna desfășurarea a procesului penal și protejarea ordinii de drept.
Pentru toate aceste motive, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză făcând aplicarea corespunzătoare a adisp.art.189,190 și 192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondate recursurile declarate de cătrePARCHETUL DE PE LÂNGĂ -Serviciul Teritorial Constanța privind pe intimatul inculpat - fiul lui și, născut la data de 11.05.1950 și de către recurenții inculpați, ȘI- deținuți ÎN Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 19.11.2009 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosar nr-.
Conform art.192 alin. 2, 3, 4 cod procedură penală, obligă pe recurenții inculpați, și la câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat în recurs, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat rămânând în sarcina acestuia.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariile de câte 100 lei pentru apărătorii din oficiu și se vor plăti din fondurile
În baza art. 190 cod procedură penală onorariul de 150 lei pentru interpretul se va plăti din fondurile
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fondT.
Red.dec.Jud./09.12.2009
Tehnored.Gref./ 3 ex.
Data: 09.12.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Zoița Frangu, Dan