Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 70/

Ședința publică din data de 21 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 3: Constantin

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, în prezent deținuți în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva încheierii de ședință din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, asistat de av., apărător ales, asistat de av., apărător ales, și asistați de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.

Procedura completă.

Recurenții inculpați, și, întrebați fiind, precizează că își însușesc recursurile declarate de avocații aleși în numele lor.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurenților inculpați și, av., consideră că încheierea de ședință din 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul -, prin care s-a menținut starea de arest a acestora, este nelegală.

Instanța de fond a apreciat că subzistă pentru toții inculpații temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală și că lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, instanța a reținut că din probele de la dosar a rezultat că sunt indicii temeinice în sensul prev. de art. 143, de natură a crea presupunerea că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.

Într-adevăr, din probele dosarului rezultă indicii că inculpații și au săvârșit fapta de trafic de droguri de risc. S-a apreciat că sunt întrunite condițiile prev. de art. 143.C.P.P. aspect ce nu comportă discuții. Însă, consideră că nu există probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a recurenților inculpați și ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Această cerință a textului trebuie dovedită, în sensul că pericolul concret trebuie nemijlocit dovedit, neputând fi prezumat de către instanță. Există pericol concret pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială prev. de art. 1 din C.P.P. cu privire la persoana, drepturile și libertățile acesteia ca urmare a activității inculpaților posterioară faptei sau ca o reacție declanșată de faptele comise de aceștia.

Mai mult, nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul minor avea preocupări școlare zilnice înainte de a se dispune arestarea preventivă, iar inculpatul major era angajat. Lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă nici un pericol concret pentru ordinea publică. Consideră că perioada de detenție preventivă a fost de ajuns pentru ca inculpații să aibă o conduită corespunzătoare în societate. Lăsarea în libertate a inculpatului minor va contribui la finalizarea pregătirii școlare și profesionale.

Pentru aceste considerente, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara.

Solicită admiterea recursului,m casarea încheierii de ședință din 10.04.2008 a Tribunalului Galați și să se dispună punerea în libertate a inculpaților.

Apărătorul recurentului inculpat, av., apreciază că încheierea din 10.04.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul - poate fi criticată pe motive de nelegalitate. Consideră că instanța de fond, dispunând menținerea stării de arest a inculpaților, a redus instituția verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive la o formalitate.

Apreciază că încheierea recurată nu este nici motivată, având în vedere că aceeași motivare este întâlnită și prin alte încheieri de ședință. Într-adevăr, nu s-a schimbat nimic în dosar de la momentul pronunțării încheierilor respective, dar consideră că acest lucru nu poate fi imputat inculpatului, cauza fiind amânată pentru lipsa unui coinculpat care a avut probleme de sănătate.

În ceea ce privește temeinicia încheierii de ședință recurate, apreciază că nu se impune aplicarea aceluiași tratament tuturor coinculpaților, ținând cont de faptul că inculpatul este singurul care a avut o poziție procesuală cu adevărat cooperantă, atât față de organele de urmărire penală, cât și față de instanța de judecată, aspect pe care l-a punctat de mai multe ori. Nu este de acord cu faptul că instanța de fond de fiecare dată când s-a pronunțat asupra măsurii arestării preventive a înțeles să facă acest lucru față de toți inculpații. Nu s-a făcut nicio distincție între situațiile juridice ale tuturor inculpaților, nu numai a situației juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul. Nu este temeinic să se facă aprecieri cu privire la un lot de inculpați, de vreme ce inculpatul a avut o poziție cu adevărat cooperantă și, mai mult, ultima frază din rechizitoriu îi deschide calea către reținerea în favoarea sa a prevederilor art. 16 din Legea 143/2000.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea în totalitate a încheierii recurate și, în rejudecare, să se dispună ca inculpatul să fie judecat în stare de libertate, în modalitatea în care instanța de recurs va aprecia că se impune, dată fiind situația din dosar, respectiv: fie să se înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, dat fiind că inculpatul este din alt oraș, fie să se revoce această măsură.

Apărătorul recurentului inculpat, av., susține că nici modul în care s-a comis infracțiunea pentru care acesta este arestat și nici persoana inculpatului nu justifică soluția pe care Tribunalul Galația adoptat-o, respectiv aceea de menținere a măsurii arestării preventive.

În concret, inculpatul este arestat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000, reținându-se că a deținut și a traficat droguri de risc. Dar, faptele au fost săvârșite într-un context care nu denotă periculozitate și un pericol pentru ordinea publică ce trebuie să justifice menținerea măsurii arestării. Astfel, într-o seară inculpații liberi și au fost depistați de către poliția comunitară având un comportament mai exuberant, s-a stabilit că ar fi consumat droguri, respectiv hașiș, au fost întrebați de unde au procurat drogurile, l-au indicat pe inculpatul, acesta a recunoscut săvârșirea faptei și astfel s-a ajuns la trimiterea în judecată în stare de arest a lui și în stare de libertate a inculpaților și. Nu s-a impus efectuarea de monitorizări îndelungate, de verificări, de înregistrări, de colaboratori sau investigatori sub acoperire și alte metode specifice unor astfel de infracțiuni. făptuitorilor este generată și de modul de săvârșire a faptei, de organizarea acestora, de caracterul repetat și îndelungat al săvârșirii faptei. În prezenta speță este ușor de observat că nu se regăsesc toate aceste elemente.

Solicită să se aibă în vedere că pe rolul Curții de APEL GALAȚI, cu puțin timp în urmă, s-a aflat un dosar în care un cetățean olandez arestat a fost pus în libertate, deși a deținut cantitatea de 14 kg droguri. Asupra inculpatului nu s-a găsit nici măcar gram. Inculpatul a recunoscut că de 2-3 ori a procurat droguri inculpaților și, droguri pe care le primise de la inculpatul și a făcut această activitate pentru a-și asigura un anume profit pe care l-a folosit tocmai pentru a-și procura droguri în vederea consumului propriu.

Acestea sunt elementele privind contextul săvârșirii faptei, iar persoana inculpatului nu este periculoasă pentru a justifica această măsură. A depus la dosar dovezi că inculpatul era student, a depus caracterizare de la Secția 3 Poliție, unde se arată că inculpatul are un comportament civilizat în familie și societate, că nu a comis infracțiuni sau contravenții, a depus caracterizare de la Asociația de proprietari 471, iar la dosarul cauzei se află și acte medicale cu privire la starea sănătății inculpatului, acte din care rezultă că afecțiunile de care acesta suferă sunt reale.

În raport de toate aceste elemente, consideră că în cauză nu se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Galați în ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive, măsură care să fie înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate.

Consideră că de la ultima încheiere prin care s-a menținut măsura arestării preventive până la încheierea din 10.04.2008, care este atacată cu recurs de către inculpați, nu a intervenit nicio modificare în ceea ce privește împrejurările de fapt și persoana inculpaților, astfel încât în mod corect s-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 139 Cod procedură penală și s-a apreciat că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, și de asemenea, subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. Cod procedură penală față de infracțiunile săvârșite, modalitatea de comitere și amploarea pe care au luat-o astfel de infracțiuni în ultimul timp.

Recurenții inculpați, având ultimul cuvânt, pe rând, solicită să fie judecați în stare de libertate.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 10.04.2008 Tribunalul Galația constatat, conform art. 3002și art. 160 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, și și a menținut arestarea preventivă a acestor inculpați.

De asemenea, a respins, ca nefondate, cererile formulate de inculpații, și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, respectiv cererea formulată de inculpații și de revocare a măsurii arestării preventive.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că se mențin temeiurile arestării preventive, apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs cei patru inculpați, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, inculpații și, în susținerea recursului au precizat că în cauză nu sunt probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Cei doi inculpați au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, iar în rejudecare înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Inculpatul a criticat hotărârea recurată pe motiv de nelegalitate arătând că încheierea e nemotivată în ceea ce îl privește întrucât prima instanță nu s-a referit în mod distinct la fiecare inculpat, ci i-a tratat pe toți "la grămadă".

S-a mai arătat că hotărârea pronunțată e netemeinică întrucât nu s-a ținut cont de poziția procesuală sinceră și cooperantă pe care a avut-

S-a solicitat admiterea recursului, iar în rejudecare, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Inculpatul a criticat soluția pe motive de netemeinicie, arătându-se că nici modul în care s-a comis infracțiunea și nici persoana sa nu justifică soluția de a se menține arestarea preventivă a inculpatului, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Recursurile formulate sunt nefondate.

. punctul de vedere al instanței de fond, în sensul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și în prezent.

Astfel:

- faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani - art. 148 alin. 1 lit. f teza I Cod procedură penală;

- din probele administrate până la acest moment (procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, rapoartele de constatare tehnico-științifică fizico-chimică, declarațiile martorilor, declarațiile învinuiților și, declarațiile inculpatului și declarațiile inculpaților, și ), rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică - art. 148 lit. f teza II Cod procedură penală. Această din urmă condiție rezultă și din gravitatea infracțiunilor presupus a fi săvârșite, modalitățile și împrejurările în care se rețin a fi săvârșite faptele, precum și numărul mare de persoane implicate.

Așa cum a reținut și prima instanță, faptul că inculpații sunt la primul impact cu legea penală sau că au avut o atitudine cooperantă nu duce la înlăturarea temeiului prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, circumstanțele personale ale inculpaților neputând fi disociate de circumstanțele penale.

Apreciem că în mod corect instanța de fond a respins cererile de revocare, respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive, cereri reiterate în recurs, întrucât nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt reținute inițial și nici date noi privind persoana inculpaților.

Nu putem primi critica ce vizează nemotivarea hotărârii primei instanțe, întrucât considerăm că instanța a motivat corespunzător încheierea prin care a menținut arestarea preventivă.

Având în vedere și disp. art. 136 Cod procedură penală considerăm că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpaților în stare de arest preventiv.

Față de toate acestea, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a celor patru inculpați recurenți se mențin și în prezent, urmează a fi respinse ca nefondate recursurile declarate de aceștia.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații (fiul lui și -, născut la data de 27.07.1987 în mun. G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 2,. 14, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G), (fiul lui și, născut la data de 10.08.1986 în G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 2,. 2,. 1,. 27, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G), (fiul lui G și, născut la data de 17.03.1982 în P, județul P, CNP -, cu domiciliul în P,-,. 156 E,. A,. 17, județul P, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G)și (fiul lui și, născut la data de 08.01.1990 în P, județul P, CNP -, cu domiciliul în P,-,. 156 E,. A,. 17, județul P, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata a câte 50 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red. -/22.04.2008

Tehnored. /2 ex./25.04.2008

Fond:

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Constantin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Galati