Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 726/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 726/2009
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina Lodoabă
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 2 2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în caută se prezintă inculpații recurenți și - în stare de arest din Penitenciarul Aiud, asistați de avocat - apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și, în urma constării nulității absolute a încheierii atacate, ca urmare a nesemnării acesteia de către judecătorul care a dispus-o, punerea inculpaților de îndată în libertate.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea cererii și constatare a nulității absolute a încheierii atacate, întrucât dovada deliberării asupra stării de arest este dispozitivul hotărârii, acesta fiind semnat de către judecător, astfel că nesemnarea încheierii poate constitui eventual o nulitate relativă, în măsura în care prin aceasta s-a produs o vătămare inculpaților.
Pe fondul cauzei solicită respingerea celor două recursuri ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât, până la acest moment, nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, existând indicii temeinice ce justifică bănuiala legitimă că inculpații sunt autorii infracțiunii
Având ultimul cuvânt, inculpata solicită admiterea recursului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită a fi pus în libertate, arătând că are copii și nepoți în întreținere.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
În deliberare, constată că prin încheierea penală din 2 2009, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr-, în baza art. 160/b al. 3 cod pr. pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților și, actualmente deținuți în Penitenciarul Aiud.
Tribunalul Sibiu și-a fundamentat soluția pe următoarele considerente de fapt și de drept:
Din perspectiva art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite exigențele acestui text de lege, arestarea până la această dată fiind legitimă. Mai mult, instanța europeană a subliniat că deținutul inculpat trebuie să suporte consecințele pe care atitudinea sa a putut să le producă cu privire la buna derulare a procedurilor și aceasta având în vedere că inculpații s-au sustras urmăririi penale și judecății, iar cauza suportă și la această dată amânări doar datorită neprezentării propriilor martori propuși de inculpați, și aceștia în diferite etape ale procesului.
De asemenea, tribunalul a constatat că și temeiul reglementat de art. 148 lit. a Cod pr. pen. apare ca fiind îndeplinit și ca subzistând și la acest moment, având în vedere faptul că mandatele de arestare preventivă față de inculpații au fost emise în lipsă, încă din 10.06.2008, aceștia fiind arestați în Varșovia doar la data de 22 mai 2009, că inculpații au recunoscut (fila 529) că s-au sustras cu intenție urmăririi penale și judecății, urmărind din Polonia desfășurarea propriului proces - prin păstrarea legăturii cu familia, ai căror membrii se prezentau regulat la instanță, și unde susțineau că nu cunosc unde se află inculpații.
În ceea ce privește prevederile art. 148 lit. b Cod pr. pen. în susținerea acestora s-a considerat că sunt declarațiile martorilor din cauză (de pildă, ) care au recunoscut că au fost abordați de membrii au familiei inculpaților, care le-au cerut să își modifice declarațiile și chiar atitudinea manifestată de inculpați față de martorii audiați în timpul procesului ( a se vedea de exemplu încheierea ședinței din 7.10.2009).
În consecință, s-a constatat cp temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt fundamentate și continuă să subziste și la acest moment.
Împotriva încheierii au declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 141 Cod pr. pen. inculpații și, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și care, prin apărătorul desemnat din oficiu, solicită a se constata nulitatea absolută a hotărârii ca urmare a nesemnării acesteia de către magistratul care a adoptat-
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/6 (3) Cod pr. pen. Curtea constată următoarele:
1. Instanța fondului a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților în considerarea dispozițiilor art. 160/b al. 3 Cod pr. pen. apreciind în mod corect, raportat la actele și lucrările din dosar, că temeiurile care au justificat luarea acesteia subzistă în continuare.
2. unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpați a unor infracțiuni grave, de un pericol social ridicat (trafic de persoane) justifică pe deplin menținerea lor în detenție preventivă.
3. Curtea arată că apărările inculpaților, cu privire la lipsa pericolului social concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă persoanele lor nu sunt susținute de evoluția probatoriului până în acest moment.
4. celor doi inculpați este prezumată, în cauza de față, prin prisma modului concret în care se presupune că au acționat (punând victimele în imposibilitate de a se apăra, limitându-le libertatea de mișcare), cât și prin urmările efective ale acțiunilor lor.
5. Curtea precizează că în cauză este întrunită cu prisosință condiția existenței bănuielii legitime, verosimile, plauzibile care să justifice plasarea în detenție provizorie a inculpaților, astfel încât există motive pertinente și suficiente care să convingă un observator obiectiv asupra necesității adoptării unei atari măsuri.
6. Curtea reliefează că aspectele de ordin personal invocate de către inculpați (au copii minori și nepoți în întreținere) nu sunt suficiente pentru a justifica lăsarea în libertate, necesitatea ocrotirii unui interes general, precumpănitor al societății primând protejării celui privat al inculpaților.
7. Curtea arată că acuzațiile aduse inculpaților au creat o adevărată stare de alarmă și indignare în conștiința socială, astfel încât, menținerea măsurii preventive a arestului este indispensabilă pe baza circumstanțelor.
8. Vizând critica adusă de inculpați, sub aspectul nulității absolute a încheierii penale, Curtea subliniază că lipsa semnăturii magistratului de pe încheiere nu atrage automat, prin ea însăși, nulitatea actului.
9. Curtea reține din analiza actelor dosarului că încheierea instanței (în speță Tribunalul Sibiu ) a fost consemnată într-o minută (fila 593 dosar fond) semnată de către judecător.
10. În aceste circumstanțe se poate realiza cu ușurință că, în cauză, conținutul hotărârii reflectă pe deplin convingerea magistratului, atâta timp cât acesta a semnat minuta.
11. Conform teoriei și practicii judiciare, lipsa semnăturii unui membru al completului de judecată de pe sentință (în speță încheiere), în cazul în care minuta este semnată de către acesta, nu atrage nulitatea hotărârii decât atunci când se constată refuzul acestuia de a semna (vezi Tratat de drept procesual penal, pag. 657).
12. Curtea arată că în speță nu se poate vorbi despre o nulitate care să fi vătămat iremediabil interesele celor doi inculpați, astfel încât ea poate fi suplinită de către magistrat.
13. Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, în baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen.
Minuta deciziei penale nr. 726/2009
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 2 2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpați să plătească statului suma de câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care, câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansat din fondurile.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. FB/2 ex./8.12.2009
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Alina Lodoabă
