Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 741/2009. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-. operator de date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.741/R/MF.

Ședința publică din 09 decembrie 2009

Curtea compusă din:

Președinte: dr. G -, Președinte instanță

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații fiul lui și, născut la data de 26 septembrie 1975, și, fiul lui și, născut la data de 12 noiembrie 1979, în prezent ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 03 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Complet specializat de minori penal, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții inculpați, în stare de arest și asistați de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din codul d e procedură penală, apărătorul ales al recurenților inculpați ia legătura cu aceștia, deoarece se află în stare de arest.

Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând părților prezente cuvântul asupra acestora.

Avocat pentru recurenți susține că atât încheierea recurată cât și cea anterioară acesteia, sunt identice. că printre acestea sunt și elemente de noutate în sensul că instanța de fond a făcut un rezumat al situației de fapt. După 2 ani de la arestare consideră că instanța de fond s-a raportat numai la dispozițiilor art. 148 lit. f din codul d e procedură penală, fără a se avea în vedere celelalte probe administrate în cauză. Judecătorul fondului trebuia să aibă în vedere elementele de noutate ce intervin în cauză odată cu trecerea timpului. De asemenea, nu s-a precizat în ce mod ar putea inculpații să zădărnicească aflarea adevărului sau să altereze probele având în vedere că martorii au fost audiați, iar martorii sub acoperire au precizat cu exactitate ceea ce au văzut și când, declarații combătute de apărător prin depunerea la dosar a unor adeverințe din care rezultă că unul dintre inculpați era arestat în perioada la care s-a referit martorul sub acoperire.

Face referire și la faptul că unul dintre inculpați i s-a reținut recidiva și antecedentele penale cu toate că era reabilitat anterior arestării.

În concluzie solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii cu consecința punerii în libertate a inculpaților.

În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului și de menținere a hotărârii tribunalului. Instanța de fond a apreciat că, subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f din codul d e procedură penală, avute în vedere inițial la luarea măsurii, respectiv pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani, există probe din care rezultă clar că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică, natura infracțiunii săvârșite (proxenetism, grup infracțional, spălare de bani, etc.) precum și numărul mare de părți vătămate. Mai mult decât atât din declarațiile părților vătămate și a martorilor rezultă că inculpații aveau chiar o cameră de tortură a victimelor și au obținut bani de pe urma vânzării victimelor.

Se mai referă și la faptul că a mai fost condamnat pentru proxenetism și de aici rezultă că, acesta a persistat în săvârșirea de infracțiuni, chiar în perioada termenului de încercare.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că, este arestat de 2 ani și 4 luni, preventiv. Susține că nu a încercat să ia legătura cu martorii iar părțile vătămate au declarat că au fost în acel apartament dar că nu îi cunosc pe inculpați și că nu i-au văzut niciodată. Mai arată că, la percheziția domiciliară nu s-au găsit arme și ei nu sunt cunoscuți în cartier ca și oameni violenți.

Referitor la infracțiunea de spălare de bani susține că, va depune la dosar acte din care rezultă că, tatăl lor, imediat după revoluție, avea o mare sumă de bani.

Solicită liberarea lor și pentru că au doi copii minori în întreținere.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate pe motive medicale. Arată că, nu a fost condamnat pentru tâlhărie ci în anul 2001 fost condamnat pentru proxenetism. Susține că, numitul l-a mai acuzat și la B, pentru aceeași faptă, și acolo a fost achitat. 5 ani mai târziu acest face o nouă plângere pentru aceleași motive. Se mai referă și la declarația numitei care a declarat că a fost chemată de inculpat dar el în acea perioadă era arestat în altă cauză, și într-o altă perioadă la care aceeași se referă el era plecat din țară, pentru ambele susțineri putând depune la dosar dovezile.

Solicită judecarea cauzei în stare de libertate motivat de faptul că este arestat de 2 ani și 4 luni.

CURTEA:

Constată că, prin încheierea din 3 decembrie 2009, Tribunalul Argeșa respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cereri formulate de inculpații și.

A menținut starea de arest preventiv a inculpaților, fiul lui și, născut la 11.12.1979 în com, jud A, CNP -, domiciliat în com, sat, jud A și, fiul lui și, născut la 29.06.1975 în G, CNP -, domiciliat în, sat, jud

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.79D/P/din 7 septembrie 2007, întocmit de Ministerul Public - DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ și TERORISM-BIROUL TERITORIAL ARGEȘ, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest, a inculpaților, -, escu și, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane majore și minore și proxenetism, constituirea unui grup infracțional și spălare de bani prev și ped de art 12, al 1,2 lit a, art 13, al 1, 3 din Lg 678/2001, art 329, al 1.Cod Penal, raportat la art 41 alin 2.Cod Penal, art 7 din Lg 39/2003 și art 23 lit b din Lg 656/2002, în condițiile art 33 lit a Cod penal.

Prin încheierea nr.77 CC din data de 14 august 2007 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, în baza art.148 lit.f) Cod procedură penală, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 15 august 2007 până la data de 12 septembrie 2007, inclusiv, măsură ce a fost menținută în continuare de către instanță, până în prezent.

În esență, prima instanță a apreciat că menținerea stării de arest preventiv sa fiecăruia dintre inculpații mai sus menționați se justifică pentru următoarele considerente: natura infracțiunilor reținute în sarcina acestora, antecedentele penale pe care unii dintre inculpați le au, complexitatea cauzei, poziția procesuală a inculpaților și necesitatea administrării în continuare de probe pentru soluționarea cauzei. S-a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre inculpați, respectiv cele prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs susținute oral încheierea primei instanțe este criticată pentru următoarele aspecte: motivarea hotărârii primei instanțe nu este corespunzătoare; în mod greșit s-a reținut că unul dintre inculpați este recidivist; s-a depășit durata rezonabilă a arestării preventive; nu s-a precizat în ce mod inculpații ar putea să zădărnicească aflarea adevărului dacă ar fi lăsați în stare de libertate și nu s-a ținut cont de faptul că prin trecerea timpului de la data luării măsurii arestării preventive pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă persoana inculpaților-recurenți s-a estompat.

Examinând încheierea supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate în conformitate cu disp.artr.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate.

Situația de fapt a fost corect reținută de prima instanță care în mod corespunzător a aplicat dispozițiile legale în materie.

În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală. În acest sens, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de către inculpați sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul pentru ordinea publică este demonstrat și în acest moment procesual prin infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații, respectiv proxenetism, constituire într-un grup infracțional organizat, spălare de bani, prin numărul mare de părți vătămate, modalitatea în care au săvârșit aceste infracțiuni și antecedentele penale pe care le are inculpatul.

adevărat că inculpații sunt arestați de aproximativ 2 ani și J, însă, durata arestării preventive nu a depășit un termen rezonabil. Pentru a aprecia asupra acestui aspect, trebuie să se aibă în vedere complexitatea acestei cauze, procedurile care au fost aplicate în cauză conform legii și poziția procesuală a inculpaților.

Dat fiind natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, trecerea timpului de la data luării măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat, nu este un factor suficient de relevant pentru a aprecia că pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă persoana inculpaților s-a estompat.

În raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului există și elemente noi care justifică menținerea arestării preventive pentru fiecare recurent inculpat. Se are în vedere necesitatea administrării în continuare a probatoriului pentru stabilirea adevărului judiciar în cauză și faptul că există temerea că lăsați în libertate inculpații ar putea să denatureze buna desfășurare a procesului penal prin influențarea martorilor și a părților vătămate în declarațiile ce urmează să le dea în fața instanței.

Relevant pentru a justifica menținerea stării de arest preventiv sunt și antecedentele penale pe care le prezintă inculpații. Astfel, inculpatul are la activ mai multe condamnări, una dintre ele fiind pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art.329 Cod penal.

În legătură cu termenul rezonabil în mod corect prima instanță a apreciat că acesta nu a fost depășit, având în vedere și necesitatea îndeplinirii procedurilor, inclusiv la cererea inculpaților.

În baza acestor argumente și în temeiul disp.art.385/15 alin.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, care, în temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

ENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații fiul lui și, născut la data de 26 septembrie 1975 și, fiul lui și, născut la data de 12 noiembrie 1979, în prezent ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 03 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Complet specializat de minori penal, în dosarul nr-.

Obligă pe inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Marius

Dr.Gh.- - dr.

Grefier,

Red.:dr.

Tehnored.:

2 ex./22.12.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 741/2009. Curtea de Apel Pitesti