Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 753/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
Decizia penală Nr. 753
Ședința publică de la 16 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Membri Robert Emanoil
- - - - judecător
- judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
- Serviciul Teritorial Dolj
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații -, și, împotriva încheierii nr. 36 din 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat asistat de avocat ales, recurentul inculpat asistat de avocat ales, recurentul inculpat asistat de avocat din oficiu, recurentul inculpat asistat de avocat ales, recurentul inculpat asistat de avocat ales și recurentul inculpat asistat de avocat ales și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, care a arătat că la dosar există asistență juridică din oficiu pentru recurentul, s-au depus împuternici avocațială de către avocați, a și a, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat ales, pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului, cu consecința casării încheierii recurate și revocării măsurii arestării preventive prelungită pentru inculpatul, având în vedere că la dosar au fost efectuate toate actele de urmărire penală și administrate toate probele și nu există date din care să rezulte că inculpatul ar putea să mai săvârșească noi infracțiuni.
Avocat ales, pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea arestării preventive a inculpatului, având în vedere faptul că, în cauză nu mai sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a prezentat materialul de urmărire penală inculpatului, astfel încât acesta nu mai poate influența desfășurarea viitoare a procesului, cu atât mai mult cu cât deține și un loc de muncă. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, față de inculpat.
Avocat din oficiu, pentru inculpatul, a solicitat admiterea recursului, cu consecința casării încheierii recurate și revocării arestării preventive a inculpatului, având în vedere faptul că acesta nu are antecedente penale și nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor sau ascunderea probelor.
Avocat ales, pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii recurate, cu consecința revocării arestării preventive față de inculpat, în condițiile în care, la dosarul cauzei nu există probe că acesta ar fi participat la activitatea infracțională a grupului, iar răspunderea penală este personală. S-a solicitat să se aibă în vedere și faptul că inculpatul a recunoscut parțial faptele, a fost stabilită de organele de urmărire penală, în concret, activitatea infracțională a acestuia, nemaiexistând pericol social concret pentru ordinea publică și, pe cale de consecință, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive față de inculpat.
Avocat ales, pentru recurentul inculpat și recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursurilor acestora, cu consecința revocării arestării preventive pentru ambii și derulării procesului în continuare cu aceștia în stare de libertate, având în vedere faptul că urmărirea penală a fost finalizată, iar temeiurile avute inițial în vedere la luarea arestării preventive nu mai subzistă. Într-o teză subsidiară, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu obligarea acestora de a nu părăsi țara.
Avocat ales, pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea arestării preventive luată față de inculpat, deoarece acesta nu are nici o legătură cu faptele ce i se impută, la dosar nu există indicii temeinice în sensul procedurii penale în ceea ce-l privește, iar la luarea arestării preventive față de inculpat nu s-a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor ce i se impută. Într-o teză subsidiară, a solicitat înlocuirea arestării preventive a inculpatului cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate, în baza art. 38515pct. lit. b Cod procedură penală, deoarece, în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de toți inculpații, cu atât mai mult cu cât aceștia au încercat să se sustragă de la urmărirea penală.
Inculpații, având pe rând cuvântul, au arătat că solicită admiterea recursurilor și își însușesc în totalitate concluziile apărătorilor.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin încheierea nr. 36 din 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția penală, în dosarul nr-, în baza art. 3001alin.1 și 3 Cod procedură penală rap. la art. 160 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată în cauză față de inculpații -, și.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Gorja analizat actele și lucrările dosarului de urmărire penală, reținând că subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat, respectiv dispozițiile art. 148 alin.1 lit. a,b,c și f Cod procedură penală, în sensul că, aceștia au fugit ori s-au ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală și există date că vor încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală.
De asemenea, tribunalul a mai reținut că la dosarul cauzei există date în sensul că inculpații încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect, aflarea adevărului prin influențarea unor părți, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă și că, aceștia, pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, în condițiile în care sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, s-a apreciat că nu au apărut alte elemente noi, care să impună revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin gravă, iar pericolul social concret al faptelor comise de inculpați, rezultă din insecuritatea creată la nivelul societății, în ceea ce privește persoanele care folosesc mijloacele de plată electronice.
Un ultim argument de Tribunalul Gorj, îl reprezintă temerea că inculpații ar putea comite, din nou, singuri sau în cooperare cu alte persoane, aceleași tipuri de infracțiuni ca cele pentru care sunt cercetați în prezentul dosar.
Împotriva acestei încheieri, au exercitat calea de atac a recursului toți inculpații, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică și arătând, în esență, că, într-o primă teză se impune revocarea arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate, deoarece temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii nu mai subzistă, iar într-o teză subsidiară, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Examinând recursurile declarate, Curtea urmează să le respingă ca nefondate, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 3001Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată, instanța este obligată să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea acesteia. De asemenea, același text prevede că, dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere revocarea arestării și punerea în libertate a inculpatului, iar în situația în care instanța constată că temeiurile impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi în acest sens, menține această măsură prin încheiere motivată.
Tribunalul Gorj, prin raportare la textul de lege menționat anterior, a considerat în mod temeinic și legal că, pe baza actelor și lucrărilor dosarului până la acel moment, subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre inculpați, respectiv dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. a, b, c și f din Codul d e procedură penală.
Curtea, prin raportare la aceste texte de lege, cât și la criticile formulate în recursuri, apreciază că soluția Tribunalului Gorj este temeinică și legală, deoarece subzistă în continuare temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. a, b, c și f Cod procedură penală. Astfel, în acest sens pledează faptul că inculpații au fugit ori s-au ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire penală și există la dosar date că vor încerca să fugă și să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unor părți, distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, că pregătesc săvârșirea unor noi infracțiuni, elemente care conturează existența unui pericol social concret ridicat pentru ordinea publică din partea inculpaților.
De asemenea, Curtea apreciază că în mod just Tribunalul Gorja considerat că nu există elemente noi care să impună revocarea sau înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură preventivă, pentru a putea fi aplicat în cauză textul prevăzut de art. 3001alin. 2 Cod procedură penală.
Având în vedere cele menționate anterior, Curtea urmează a respinge recursurile inculpaților, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații -, și, împotriva încheierii nr. 36 din 10 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul la 150 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu ce va fi virat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați D, iar pe fiecare dintre ceilalți recurenți - inculpați - -, Și - la câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 iulie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Grefier,
Red. jud.:
Jud. fond: D-tru.
Dact. 2 ex./IB () - 09.09.2009
-16 iulie 2009 -
- Administrația Finanțelor Publice C, va încasa de la recurentul - inculpat suma de 150 lei cheltuieli judiciare statului, iar de la recurenții - inculpați -, Și, suma de câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Membri Robert Emanoil
