Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 800/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-A PENALĂ

Dosar nr-

(Număr în format vechi 1264/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.800

Ședința publică de la 02 IUNIE 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Raluca Moroșanu

JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu

JUDECĂTOR 3: Mariana Constantinescu

GREFIER: - -

**************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 18 MAI 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați și, personal, aflați în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.

Apărătorul din oficiu al recurenților inculpați solicită a se dispune admiterea recursurilor, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a celor doi inculpați, apreciind că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a acestora. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere faptul că inculpata este mama a doi copii minori pe care îi are în întreținere, iar inculpatul a avut o poziție procesuală de nerecunoaștere a faptelor, întrucât nu se consideră vinovat pentru faptele ce-i sunt imputabile, drogurile găsite la percheziția domiciliară nu-i aparțineau, dat fiind faptul că el nu locuia la acea adresă de domiciliu și ca atare nu există probe că s-ar face vinovat de trafic de droguri, în acest sens fiind și declarația denunțătorului care a arătat că nu este traficant de droguri.

Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, apreciind că, în cauză, pe de o parte, se mențin condițiile prev. de art.143 alin.1 Cod de procedură penală, în sensul că, din materialul probator administrat până în prezent, rezultă indicii temeinice care conduc la presupunerea că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați - context în care solicită a se avea în vedere procesele verbale de percheziție domiciliară, precum și cele de percheziție corporală, prin care se atestă că au fost descoperiți banii înseriați și o serie de droguri, declarațiile martorilor audiați care au atestat comiterea faptelor și cu privire la retractarea declarațiilor la instanța de fond, solicită a se avea în vedere că procurorul de ședință s-a sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, iar, pe de altă parte, se mențin și temeiurile prev. de art.148 lit.f Cod de procedură penală, întrucât legea prevede pentru infracțiunile cu privire la care sunt cercetați inculpații pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, dar si circumstanțele personale ale inculpaților, care, anterior au suferit condamnări pentru același gen de fapte, inculpata, beneficiind de instanței, primind o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, iar inculpatul având mai multe condamnări.

Având cuvântul, recurenta inculpată solicită să fie cercetată în stare de libertate, precizând că se va prezenta la toate solicitările instanței.

Recurentul inculpat, întrucât nu se face vinovat de faptele ce-i sunt imputabile, solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru a-si putea formula probele în apărare.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 18 mai 2009, pronunțată în dosarul nr-,Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza disp. art. 3002din Codul d e procedură penală rap. la art. 160 alin. 3 din Codul d e procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților "" (fiica lui și, născută la data de 05 mai 1970, în comuna, județul G, arestată în baza nr. 44 din data de 27 martie 2008, emis de Tribunalul București - Secția I Penală) și (fiul lui și, născut la data de 06 martie 1975 în B, arestat în baza nr.43 din data de 27 martie 2008, emis de Tribunalul București - Secția I Penală) și au fost respinse ca neîntemeiate cererile formulate de inculpatul cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și respectiv la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 din Codul d e procedură penală, existând probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, în acest sens făcând referire la procesele verbale de sesizare din oficiu și de investigații, declarațiile martorilor din acte, declarațiile martorului denunțător, declarațiile inculpaților și alte acte de urmărire penală.

De asemenea, instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art.148 lit.f Cod de procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani, iar gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților raportat la natura și gravitatea acestora, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și rezonanța negativă pe care o are săvârșirea faptelor de acest gen asupra mediului social, securitatea relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea inculpaților în libertate, securitatea societății civile fiind periclitată în mod evident.

Drept urmare, considerând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, Tribunalul a respins ca nefondate și cererile formulate de inculpatul cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și respectiv la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri,au declarat recurs,în termenul legal,inculpațiiși, care, cu prilejul dezbaterilor orale ce au avut loc în ședința publică din data de 02 iunie 2009. au solicitat admiterea recursurilor declarate, casarea încheierii recurate și pe fond judecarea lor în stare de libertate.

În susținerea orală a motivelor de recurs, apărătorul din oficiu al recurenților inculpați a învederat că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a acestora, context în care s-a solicitat a se observa că inculpata este mama a doi copii minori de întreținerea cărora este singura responsabilă, iar atitudinea procesuală manifestată de inculpatul, de nerecunoaștere a faptelor ce-i sunt imputate, se datorează exclusiv împrejurării că se consideră nevinovat de săvârșirea acestor fapte, în condițiile în care drogurile găsite la percheziția domiciliară nu-i aparțineau, de vreme ce el nu locuia la adresa respectivă, același aspect fiind susținut și prin declarațiile denunțătorului date în fața instanței de fond, conform cărora el nu este traficant de droguri, considerente pentru care a invocat faptul că în privința acestui inculpat nu există probe și indicii temeinice care să-l încrimineze ca fiind traficant de droguri.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursurile inculpaților și sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:

Inculpații recurenți și au fost trimiși în judecată la data de 22 aprilie 2008, prin rechizitoriul nr. 394/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București, fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și art. 5 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal și art. 37 lit. a din Codul penal (în cazul inculpatei ) și respectiv art.37 lit.a și b Cod penal (în cazul inculpatului ), în sarcina acestora reținându-se următoarea situație de fapt;

- la data de 26 martie 2008, în jurul orei 12:00, inculpații au vândut unui martor denunțător 4 doze de heroină, în cantitate de 0,40 grame, pentru suma de 200 lei, bani înseriați ce au fost găsiți la adresa unde locuiau fără forme legale, din B,-, sector 2, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la această adresă;

- tot cu prilejul percheziției domiciliare efectuată la adresa sus menționată, în locuința ocupată de cei doi inculpați au mai fost descoperite și 4 seringi hipodermice folosite, o fiolă spartă cu urme de substanță, o folie din plastic și trei cartoane tip card, toate cu urme de substanță, folosite de inculpată și de concubinul său, dar și de alți consumatori de droguri la prepararea și injectarea heroinei, 27 de comprimate, destinate consumului propriu al celor doi inculpați, precum și sumele de 350 lei, 3015 lei, 105 euro și 10 dolari;

- la percheziția corporală efectuată asupra inculpatei, într-un ciorap au mai fost găsite alte 8 doze de heroină în cantitate de 0,76 grame destinate comercializării și consumului propriu, al ei și al concubinului său,;

- cei doi inculpați au pus la dispoziție cu știință, locuința lor numiților și în vederea consumului ilicit de heroină.

Inculpații au fost arestați preventiv în cursul urmăririi penale, la data de 27 martie 2008 - respectiv prin încheierea de ședință din camera de consiliu din 27 martie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- - potrivit dispozițiilor art. 1491din Codul d e procedură penală cu referire la art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, măsura preventivă privativă de libertate fiind ulterior menținută de către instanța competentă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați recurenți, întocmai ca și instanța de fond, Curtea observă că temeiurile care au justificat luarea față de aceștia a măsurii preventive privative de libertate nu au încetat și nici nu s-au modificat în vreun fel, ci acestea se mențin și impun în continuare privarea provizorie de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind întru-totul satisfăcute cerințele art. 3002rap. la art.160 alin.3 din Codul d e procedură penală.

Astfel, pe de o parte, Curtea constată că în cauză există suficiente probe și indicii temeinice, în accepțiunea dată acestor noțiuni prin disp. art.143 alin.1 rap. la art.681din Codul d e procedură penală, care îndreptățesc și la acest moment procesual presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care împotriva lor s-au formulat acuzații de natură penală.

Sub acest aspect, Curtea observă că, deși inculpatul în mod constant orice implicare a sa în activitățile infracționale cu droguri ce constituie obiectul acuzației, susținând că la data realizării flagrantului s-a aflat în mod accidental în locuința concubinei sale, apărarea sa este infirmată de denunțul martorului căruia inculpatul împreună cu concubina sa i-au vândut la data de 26 martie 2008, 4 doze de heroină cântărind 0,40 grame, cu suma de 200 lei, de procesul verbal de percheziție domiciliară din care rezultă că în locuința situată în B,-, sector 2, unde inculpatul și concubina sa locuiau fără forme legale au fost găsite bancnotele înseriate ce alcătuiau suma de 200 lei, cu care martorul denunțător cumpărase de la cei doi inculpați cele 4 doze de heroină, precum și alte probe materiale de interes în cauză (4 seringi hipodermice folosite, o fiolă spartă cu urme de substanță, o folie din plastic și trei cartoane tip card, toate cu urme de substanță, folosite de inculpat și de concubina sa, dar și de alți consumatori de heroină la prepararea și injectarea heroinei, 27 de comprimate, destinate consumului propriu al celor doi inculpați, și sumele de 350 lei, 3015 lei, 105 euro și 10 dolari), de procesul verbal de percheziție corporală din care rezultă că asupra inculpatei, într-un ciorap au fost găsite alte 8 doze de heroină în cantitate de 0,76 grame destinate comercializării și consumului propriu, al ei și al concubinului său, inculpatul, de depozițiile martorilor și cărora cei doi inculpați le-au pus la dispoziție cu știință locuința lor în vederea consumului ilicit de heroină, de declarațiile coinculpatei care a manifestat o atitudine procesuală sinceră, relatând împrejurările și modalitatea de comitere a faptelor deduse judecății, precum și de constatările tehnico-științifice care au relevat că substanța vândută de inculpat, împreună cu concubina sa martorului denunțător, precum și cea găsită asupra inculpatei cu prilejul percheziției corporale este heroină - drog de mare risc, iar cele 27 de pastile descoperite cu ocazia percheziției domiciliare în locuința ocupată de cei doi inculpați reprezintă.

Împrejurarea că în cursul cercetării judecătorești au intervenit unele modificări în conținutul declarațiilor persoanelor audiate cu privire la aspecte esențiale ale cauzei, nu constituie un argument pertinent pentru a justifica aprecierea că au dispărut ori s-au modificat temeiurile de fapt ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de acest inculpat, deoarece în această etapă procesuală, instanța care verifică legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive - în fond și respectiv în recurs - nu este chemată a se pronunța asupra existenței unor probe certe de vinovăție (cerute doar pentru condamnare), ci doar a unor date și elemente probatorii, suficiente și pertinente, pe care se poate întemeia în mod obiectiv suspiciunea comiterii infracțiunii de către persoana arestată preventiv, revenind instanțelor care vor soluționa fondul cauzei, rolul de a cenzura legalitatea și temeinicia ansamblului probelor pe care se întemeiază acuzarea, în procesul complex de apreciere a probelor.

În același sens, și în jurisprudența, s-a statuat în mod constant că datele și informațiile care suscită bănuielile pe care se întemeiază măsura arestării preventive nu trebuie să prezinte același nivel de certitudine cu cele care permit condamnarea unei persoane (a se vedeahotărârile pronunțate în cauzele și Murray contra Marii Britanii).

În ceea ce o privește pe inculpata, este de remarcat că în contextul probelor evidente care o încriminează, aceasta nu contestă incidența prevederilor art.143 din Codul d e procedură penală.

Pe de altă parte, Curtea apreciază că persistă și pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică punerea în liberate a inculpaților, având în vedere în special natura și gravitatea semnificativă a infracțiunilor pe care se presupune că aceștia le-au săvârșit, pusă în evidență pe de o parte de regimul juridic sancționator extrem de sever pe care legiuitorul l-a stabilit pentru traficul ilicit de droguri de mare risc, ce se regăsește printre infracțiunile de care aceștia sunt acuzați (pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani), iar pe de altă parte de împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptelor (fiind vorba de tranzacții oneroase cu heroină, menite a asigura inculpaților disponibilitățile financiare necesare după caz, achiziționării de droguri pentru propriul consum sau asigurării mijloacelor de subzistență, deținere de droguri de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu și punere la dispoziție, cu știință, a locuinței, altor consumatori de droguri în vederea consumului ilicit de droguri), precum și de consecințe dramatice pe care astfel de fapte le generează asupra sănătății publice.

În egală măsură, pentru aprecierea necesității privării de libertate a inculpaților trebuie luate în considerare și datele ce caracterizează persoana acestora - recidiviști pentru același gen de infracțiuni, fără ocupație și fără un loc de muncă - circumstanțe care îi fac extrem de vulnerabil față de oportunitatea obținerii de venituri în mod ilicit pentru procurarea stupefiantelor de care sunt dependenți sau pentru asigurarea mijloacelor de trai, astfel că se poate anticipa, în mod rezonabil, că lăsarea lor în libertate ar crea riscul comiterii unor fapte similare, generând astfel un sentiment de insecuritate în rândul comunității.

De asemenea, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru menținerea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că se impune fi luate în considerare și amploarea pe care acest gen de infracțiuni a cunoscut-o în ultima perioadă, cu consecințe dramatice pentru sănătatea publică, în contextul creșterii alarmante a numărului consumatorilor de stupefiante, mai ales în rândul tinerilor, puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri o imprimă în rândul membrilor societății civile, precum și împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor.

În ceea ce privește referințele personale invocate de inculpata în susținerea cererii de judecare a sa în stare de libertate, privitoare la situația familială delicată cu care se confruntă și la atitudinea sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, Curtea apreciază că acestea nu pot determina reconsiderarea necesității privării sale de libertate, având în vedere gravitatea faptelor de care este acuzată și, mai ales, pericolul concret pentru ordinea publică anterior evidențiat, ci ele urmează a fi eventual valorificate, în procesul de individualizare a pedepselor, în ipoteza în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva sa.

În sfârșit, raportându-se la scopul arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că menținerea acestei măsuri este necesară și pentru a se asigura buna desfășurare a judecății, în condițiile în care cercetarea judecătorească nu este încă finalizată, în cauză urmând a mai fi audiați unii martori care au formulat declarații acuzatoare la adresa inculpaților (respectiv martorii și - persoane cărora se presupune că inculpații le-au pus la dispoziție locuința lor, pentru consumul ilicit de heroină).

Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din 18 mai 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul penal nr-.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală îi va obliga pe recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestora, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul penal nr-.

În temeiul art.192 alin.2 și 4 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurenții inculpați la plata sumelor de câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei pentru fiecare din cei doi inculpați, reprezintă onorariul avocatului din oficiu și se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 02 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

a escu

GREFIER,

Red.jud.

Ex.2

Jud. G -II.

Președinte:Raluca Moroșanu
Judecători:Raluca Moroșanu, Corina Ciobanu, Mariana Constantinescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 800/2009. Curtea de Apel Bucuresti