Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 85/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.85/R/2010

Ședința publică din data de 09 februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer Iuliana Moldovan

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - -

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror:

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva Încheierii penale din 28 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.G și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., ambii avocați din Baroul Cluj, cu delegații la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Întrebat fiind, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Măsura arestării preventive nu se impune în cazul inculpatului, deoarece între cei doi inculpați nu a existat nicio înțelegere, drogurile fiind procurate de la o altă persoană din Câmpia, pe numele. Singura probă care-l incriminează pe inculpat este declarația martorei, însă această declarație nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Inculpatul nu a distribuit către alte persoane droguri și nu face parte din grupul infracțional. Judecarea în stare de libertate nu ar împiedica soluționarea cauzei de către prima instanță, iar lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Apărătorul inculpatului solicită solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului. De altfel, lăsarea în libertate a inculpatului nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal, pericolul social nefiind dovedit. Inculpatul dorește să colaboreze și nu s-a făcut dovada că inculpatul a comercializat droguri de mare risc, mai ales că la domiciliul său nu s-au găsit substanțe interzise de lege. Solicită a se avea în vedere că unul din părinții inculpatului și anume mama acestuia este paralizată și că inculpatul era singurul întreținător al familiei. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri preventive și anume obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii instanței de fond prin care s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de aceștia. În cauză sunt întrunite condițiile cerute de art.143 și 148 lit.f pr.pen. respectiv există indicii că inculpații au comis faptele care li se rețin în sarcină, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol rezultă din numărul mare al consumatorilor pe care i-au alimentat și frecvența mare al actelor materiale de trafic de droguri. Prin urmare, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită cercetarea în libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă fapta, lăsând la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.

CURTEA

Prin Încheierea penală din 28 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, în baza art.300/2 rap. la art.160/b pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 22.02.1985 și fiul lui G și, născut la data de 03.03.1986, deținuți în prezent în Penitenciarul Gherla, respingând implicit cererile acestora de înlocuire a măsurii preventive a arestului cu măsura obligării de a nu părăsi tara.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a rțeinut că prin încheierea penală nr. 75/C/23.10.2009 Tribunalul Cluja dispus arestarea preventivă a inculpaților și, considerându-se că față de aceștia sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv că sunt indicii temeinice și probe că inculpații sunt autorii infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu art. 41 al. 2.pen. respectiv deținere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu art. 41 al. 2.pen. pedeapsa prevăzută de lege pentru acestea este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică deoarece aceștia au furnizat droguri unui număr mare de persoane, în special persoane tinere, o perioadă lungă de timp.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul întocmit de procuror din cadrul - Biroul Teritorial Cluj, pentru infracțiunile mai sus amintite, în formă continuată, dosarul înregistrându-se sub numărul -.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, pe scurt, că inculpatul, în cursul anului 2009 consumat, oferit și vândut rezină de cannabis pe piața de consumatori din mun. T, mai multor persoane, dintre care unele minore, respectiv numiților, precum și colaboratorilor autorizați cu nume de cod " " și " ", droguri de risc pe care și le-a procurat la rândul său din mai multe surse, printre care și de la inculpatul.

În privința inculpatului s-a reținut în esență că, în cursul anului 2009 consumat, oferit, vândut și a pus în vânzare prin intermediul inculpatului și învinuitei, rezină de cannabis pe piața de consumatori din mun. T, mai multor persoane, droguri de risc pe care și le-a procurat la rândul său din mai multe surse.

Inculpații au fost arestați preventiv în baza art. 143 și 148 lit.f pen.Cod Penal sub aspectul infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al.1 din Lg. 143/2000, cu aplic. art. 41 al.2 pen. reținută în sarcina fiecărui inculpat iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive, s-a aprecit că subzistă și la acest moment și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

În acest sens, s-a reținut că există indicii temeinice în sensul art.68/1, 143.pr.pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că faptele pentru care sunt cercetați inculpații au fost comise de aceștia, respectiv pot fi avute în vedere procesele-verbale întocmite ca urmare a cumpărărilor autorizate, investigațiile efectuate de către investigatorii sub acoperire, rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză și care certifică faptul că substanțele provenite într-un fel sau altul de la sus-numiți sunt droguri de risc; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Cluj, declarațiile martorilor audiați, coroborate cu cele ale inculpatului și ale învinuitei, precum și cu declarațiile martorilor audiați la acest termen, din care rezultă parțial activitatea infracțională desfășurată de inculpați și legătura dintre aceștia

Pe de altă parte, în privința temeiului prev. de art. 148 lit. f pr.pen. s-a reținut că sunt îndeplinite ambele cerințe cuprinse în acest text de lege, având în vedere că pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ceea ce rezultă în principal, din gravitatea deosebită a faptelor de comiterea cărora sunt acuzați cei doi inculpați, concretizată în modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire. Nu pot fi pierdute din vedere consecințele grave pe care drogurile le au asupra sănătății fizice și psihice a celor care le consumă, inculpații au atras în această activitate în special persoane tinere, numărul acestora fiind considerabil.

S-a mai reținut că inculpații sunt și ei consumatori de droguri și au oferit cu titlu gratuit sau contra cost sau în schimbul unor obiecte de îmbrăcăminte, droguri unor persoane cu vârste tinere pentru a le întreține dependența, ceea ce sporește gravitate concretă a faptei.

În acest context, s-a apreciat că nu au survenit modificări de la ultima verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, context în care procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, la acest termen, conform art. 300/2 pen.Cod Penal, instanța a apreciat că la dosar există probe de vinovăție a celor doi inculpați iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pentru considerente deja expuse.

Pentru toate aceste motive, instanța constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față inculpați, a respins cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal, inculpații și, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.

În ședința publică din data de 24 noiembrie 2009, prin apărător din oficiu, inculpații au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate, cu consecința revocării măsurii arestului preventiv și punerea lor de îndată în libertate.

S-a arătat că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților nu mai subzistă, probele sunt interpretabile. De asemenea nu există probe temeinice că ar influența martorii ori ar prezenta pericol pentru ordinea publică. În privința inculpatului s-a precizat că acesta este acuzat de comiterea unui singur act material de trafic de droguri de risc, constând în oferirea de drog fără a primi vreun în schimb.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursurile formulate nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpații recurenți inculpații și la data de 23.10.2009, prin încheierea penală nr.75/2009 a Tribunalului Cluj, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.f pr.pen. respectiv că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezenta pericol concret pentru ordinea publică, rezultat în principal din gravitatea faptelor de comiterea cărora erau suspectați inculpații, concretizate în modul și împrejurările desăvârșire, precum și din consecințele grave pe care drogurile le au asupra sănătății fizice și psihice a celor care le consumă.

În mod corect a reținut instanța de fond că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților subzistă și impun privarea lor de libertate în continuare.

În circumstanțele concrete ale cauzei se constată că inculpații recurenți au fost trimiși în judecată prin rechizitorul din data de 11.11.2009 al DIICOT Serviciul Teritorial Cluj sub acuzația de trafic de droguri de risc, în formă continuată și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 penal, pentru inculpatul fiind reținută și incidența prevederilor art.14 alin.1 lit.c din Legea 143/2000, respectiv art.4 alin.1 din Legea nr143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 penal, pentru inculpatul fiind reținută și incidența prevederilor art.14 alin.1 lit.c din Legea 143/2000.

Acuzațiile care se aduc inculpaților constau în aceea că în cursul anului 2009, în mod repetat inculpatul, prin intermediul inculpatului și al învinuitei ar fi oferit numiților și rezină de cannabis și a plasat rezină de cannnabis pe piața de consumatori din T, în schimbul mai multor bunuri și servicii. De asemenea în cursul anului 2009 inculpatul ar fi deținut și consumat în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale rezină de cannabis, singur sau împreună cu alte persoane.

Inculpatul este suspectat că în perioada toamna anului 2008- toamna anului 2009 ar fi vândut și oferit rezină de cannabis mai multor persoane, dintre care unele minore, precum și colaboratorilor autorizați cu nume de cod și și că în cursul anului2009 ar fi deținut și consumat în mod repetat rezină de cannabis.

În cauză există probe și indicii temeinice că inculpații recurenți sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel cum reiese din rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de Analiză și Profil, și din cadrul C, procese verbale de percheziție domiciliară, procese verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșa fotografică,procese verbale de efectuare a unor confruntări, declarațiile martorilor 117-119, 123-125, 150-151, 188-189, 219-220, 249-250, 254-259, 289-290, 296-300, 308-314, 317-319.

motivelor plauzibile de a bănui persoana arestată de comiterea unei infracțiuni este o condiție sine qua non de regularitate a menținerii acesteia în detenție, din perspectiva CEDO ( cauza Contrada contra Italiei din 24 august 1998). În măsura în care legislația internă prevede necesitatea existenței unor motive suplimentare care să legitimeze privarea de libertate, este necesar ca și acestea să fie întrunite.

Totuși, după un anumit timp existența acestor motive plauzibile nu mai este suficientă pentru a justifica detenția preventivă, fiind necesar a se examina dacă autoritățile au depus diligențe suficiente în derularea procedurii.

Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată.

În prezenta cauză scopul măsurii arestări preventive a fost atins, iar temeiurile ce au determinat arestarea inculpaților recurenți în circumstanțele prezentei cauze nu s-au schimbat.

Lăsarea în libertate a inculpaților continuă să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, rezultat din gravitatea faptelor de comiterea cărora sunt suspectați, din modul și împrejurările de comitere a acestora, inculpații oferind diferite cantități de droguri unor tineri, inculpatul chiar unei minore, pentru a le crea acestora dependență sau a-i determina la consum,faptele pentru care sunt judecați inculpații, constând în comercializarea unor cantități apreciabile de droguri relevând în acest context o periculozitate sporită,ce justifică în acest moment procesual privarea lor de libertate.

În consecință, pentru considerentele prezentate, Curtea va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen. ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 22.02.1985 și, fiul lui G și, născut la 03.03.1986, aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 28 ianuarie 2010 Tribunalului Cluj.

În baza art.189 proc.pen. se va stabili câte 100 lei ca onorarii pentru apărătorii din oficiu al inculpaților, sume ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

În baza art.192 alin.2 proc.pen. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească fiecare câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 28 ianuarie 2010 Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpati, fiecare, să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red.IM

Dact./5ex.

26.02.2010

Președinte:Claudia Ilieș
Judecători:Claudia Ilieș, Luminița Hanzer Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 85/2010. Curtea de Apel Cluj