Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 852/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 852
Ședința publică de la 18 2009
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
JUDECĂTOR 3: Constantin
Judecător -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor promovate de inculpații, și - toți deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de la data de 15 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Minori și Familie, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții și - asistați de avocat desemnat din oficiu, precum și recurentul asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare, a fost legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții și -, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul, solicită de asemenea, admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestului preventiv, în raport și de circumstanțele personale ale inculpatului, care este infractor primar.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, întrucât hotărârea atacată este legală și temeinică, respectiv nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere inițial, la luarea măsurilor preventive, faptele pentru care inculpații sunt cercetați fiind deosebit de grave.
Recurentul - inculpat, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Recurentul - inculpat -, având cuvântul, arată că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, iar pedeapsa la care a fost condamnat de prima instanță este prea mare, în raport de contribuția acestuia la săvârșirea faptei, învederând și faptul că are un copil minor în întreținere.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin Încheierea de la data de 15 2009, pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalul Dolj - Secția Minori și Familie a dispus, n baza art. 3002pr.pen. menținerea stării de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpații - fiul lui și, născut la data de 25.07.1982; - fiul lui și, născut la data de 07.01.1986; - fiul lui și, născut la data de 09.07.1986 și -, fiul lui G și, născut la 01.10.1991.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Dolja reținut că, prin sentința penală nr. 1969/10.07.2009 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Craiova, în baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. b si c, al 21 lit. a,e Cp cu aplic. art. 41 al. 2 si a art. 75 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la 19.02.2009 la zi și s-a menținut starea de arest.
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. b si c, al 21 lit. a,e Cp cu aplic. art. 41 al. 2 si a art. 75 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul - la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la 19.02.2009 la zi și s-a menținut starea de arest.
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. b si c, al 21 lit. a,e Cp cu aplic. art. 41 al. 2 si a art. 75 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
A fost dedusă din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv, de la 19.02.2009 la zi si s-a menținut starea de arest.
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. b si c, al 21 lit. a,e Cp cu aplic. art. 41 al. 2 si a art. 99 si urm Cod penal, a fost condamnat inculpatul - la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
A fost dedusă din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv, de la 19.02.2009 la zi si s-a menținut starea de arest.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 - 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepselor principale, în cazul inculpatului minor după împlinirea vârstei de 18 ani.
A fost admisă acțiunea civila formulata de partea civila obligând pe inculpați, în solidar, iar pe inc. minor - în solidar cu resp.p. civ., la plata către partea civila a sumei de 4000 lei din care 3770 lei daune materiale si 230 lei daune morale.
A fost admisă in parte acțiunea civila formulata de partea civilă, obligând pe inculpați, în solidar, iar pe inc. minor - în solidar cu resp.p. civ., la plata către partea civilă a sumei de 50.000 lei din care 15.000 lei daune materiale și 35.000 lei daune morale.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă obligând pe inculpați, în solidar, iar pe inc. minor - în solidar cu resp.p. civ., la plata către partea civilă a sumei de 700 lei daune materiale.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență C, obligând pe inculpați, în solidar, iar pe inc. minor - în solidar cu resp.p. civ., la plata către partea civilă a sumei de 2151,25 lei daune materiale, cheltuieli cu spitalizarea numitei.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
In baza art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 500 lei, câte 125 lei de la fiecare.
Au fost obligați inculpații, -, iar inc. minor -, în solidar cu resp.p. civ., la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1000 lei fiecare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații -, și -, cauza fiind astfel înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr-, la data de 29.07.2009.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de fiecare dintre inculpați, Tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri (cea mai aspră dintre măsurile preventive prevăzute de lege) impun în continuare privarea acestora de libertate. Infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, iar ulterior condamnarea inculpaților de către instanța de fond la 3 ani și 6 luni închisoare și respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, coroborate cu aspecte ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați, modalitatea și împrejurările în care au comis faptele pentru care sunt cercetați, justifică aprecierea că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, s-a constatat că, de la data la care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și până în prezent, nu a apărut nici un element nou, care să justifice o reapreciere asupra măsurii preventive luate în cauză, sau dacă s-ar mai impune vreo altă măsură preventivă, cu atât mai mult cu cât inculpaților le-au fost aplicate de către Judecătoria Craiova pedepse cu executare în regim privativ de libertate.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs - în termen legal - inculpații, - și, criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar inculpatul - învederează că nu este vinovat, întrucât nu a atins-o pe partea vătămată.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare, pentru următoarele considerente:
Analizând hotărârea recurată pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, se constată că este legală și temeinică, în concordanță cu dispozițiile legale aplicabile, astfel încât, recursurile declarate sunt nefondate.
Recurenții - inculpați au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță la pedepse cu închisoarea, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Codul d e procedură penală condiționează luarea unei măsuri preventive privative de libertate și implicit menținerea acesteia, de îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, fapta să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii și să existe cel puțin unul dintre temeiurile de arestare expres și limitativ prevăzute de art. 148 Cod procedură penală, la care se adaugă și condiția conformității dreptului intern, cu exigențele art. 5 lit. c din CEDO, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acestuia.
Deoarece inculpatul - recurent - a făcut referire în apărare la lipsa vinovăției acestuia, menționăm, așa cum am arătat și mai sus, că luarea și menținerea măsurii arestării preventive este condiționată de existența unor probe sau indicii temeinice, care nu trebuie să aibă greutatea celor care ar motiva o condamnare, existând indicii când, din analiza datelor cuprinse în dosarul cauzei se desprinde în mod necesar presupunerea că cel față de care se efectuează cercetarea judecătorească a săvârșit fapta pentru care este cercetat (în cauza de față, se apreciază că probele administrate până în prezent pot fi apreciate ca motive verosimile de a bănui că inculpații - recurenți au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță).
Ca urmare, în mod legal prima instanță a constatat că nu au dispărut temeiurile care au impus luarea măsurilor preventive cu privire la cei trei inculpați, arătate în dispozițiile art. 143 și 148 Cod procedură penală, fiind adevărat că numai gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați nu poate fi socotită în sine ca reprezentând un pericol pentru ordinea publică, dar nici nu poate fi ignorat faptul că aceștia sunt presupuși a fi săvârșit o infracțiune de violență deosebit de gravă împotriva părților vătămate, pe care le-au deposedat de gențile în care se aflau mai multe bunuri.
Este nefondată și susținerea recurenților - inculpați referitoare la lipsa pericolului pentru ordinea publică, care ar decurge din lipsa antecedentelor penale și faptul că au copii minori în întreținere deoarece, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică, nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, așa cum s-a arătat, ci și date referitoare la fapta pentru care aceștia sunt cercetați, care este de cele mai multe ori de natură să creeze în opinia publică credința că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, în cazul în care persoane bănuite că au săvârșit fapte deosebit de grave ar fi cercetate în stare de libertate.
În raport cu aceste considerente, recursurile inculpaților sunt nefondate, astfel încât, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse, ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții - inculpat vor fi obligați la plata sumei de 130 lei, fiecare, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei pentru fiecare, reprezentând onorariu avocat oficiu, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și - toți deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de la data de 15 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Minori și Familie, în dosarul cu nr-.
Obligă recurenții - inculpați la plata sumei de 130 lei, fiecare, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei pentru fiecare, reprezentând onorariu avocat oficiu care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. Tb. Dj.: Șt.
Dact. 2 ex./ 24 2009
-18 2009 -
- C va urmări și încasa de la recurenții - inculpați, și câte 130 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Mircea Mugurel Șelea, Constantin
