Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 863/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 863/
Ședința publică din 05 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Ion
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timiș și inculpații, și, împotriva încheierii penale pronunțată la data de 04.09.2009 de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal s-au prezentat inculpații aflați în stare de arest preventiv:, asistat de avocat aleși, și asistați de av. ales, asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat desemnat din oficiu, asistat de avocat, an, asistat de avocat., asistat de avocat și, asistat de avocat
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Procurorul solicită admiterea recursului formulat conform motivelor depuse în scris, casarea încheierii Tribunalului Timiș și în rejudecare să se mențină măsura arestării preventive față de inculpați. Solicită a se constata că faptele pentru care inculpații se află trimiși în judecată sunt grave prin modul de săvârșire, precum și prin frecvența lor și sunt de natură a crea un sentiment de insecuritate asupra opiniei publice. Mai arată că temeiurile care au fost avute la luarea măsurii preventive subzistă, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar avea un efect negativ asupra desfășurării procesului penal, aceștia putând influența martorii.
Avocat pentru inculpatul, a solicitat respingerea recursului formulat de parchet, menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca temeinică și legală. Arată că prin referatul cu propunerea de arestare preventivă s-au reținut în sarcina inculpatului din eroare anumite infracțiuni, lucru recunoscut oral și de procuror în ședința din 04.09.2009 și pentru care se impunea ca de la sine, parchetul să facă o cerere prin care să se solicite revocarea măsurii arestării preventive în ceea ce-l privește pe acest inculpat. Mai arată că există discrepanță între faptele pentru care inculpatul este trimis în judecată și cele pentru care a fost arestat preventiv, aspect suficient pentru a se dispune punerea în libertate a inculpatului.
Avocat pentru inculpatul a solicitat respingerea recursului formulat de DIICOT, arătând că, dacă până nu demult măsurile de escortă a inculpaților erau excepționale, acum ei sunt escortați în condiții normale, fapt ce dovedește că pericolul social s-a diluat. Mai arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu se mai mențin, mai mult, în procesul-verbal de confruntare este consemnată poziția lui care declară că nu l-a cunoscut pe inculpatul, iar luptătorul de care a făcut vorbire nu este același cu inculpatul, iar acuzarea nu poate cenzura dreptul la libertate a lui mai bine decât el însăși. De asemenea, arată că deși inculpatul a cerut confruntarea cu, procurorul a respins cererea. În ceea ce privește existența grupului organizat, probele sunt șubrede, iar prin probele acuzării cu privire la infracțiunea de șantaj, nu se poate răsturna prezumția de nevinovăția a inculpatului, creându-se un dubiu ce profită acestuia. Mai arată că dosarul are multe vicii, nu s-au dezbătut chestiuni premergătoare iar infracțiunea prev. de art. 321 Cp nu este prevăzută în conținutul rechizitoriului. De asemenea, precizează că anvergura dosarului prin numărul M de persoane implicate va presupune o desfășurare lungă în timp, iar starea de arest a inculpatului nu ar determina o mai bună desfășurare a procesului penal. PE de altă parte, consideră că potențialul viitor pericol pentru ordinea publică nu constituie o argumentație științifică pentru menținerea stării de arest a inculpatului. Mai solicită instanței să aibă în vedere circumstanțele personale pentru fiecare inculpat în parte, precum și faptul că inculpatul este student la două facultăți și nu va putea să-și continue studiile, nu are antecedente penale.
Avocat, pentru inculpatul, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a încheierii primei instanțe, ce a analizat temeinic și lucid starea de fapt.
Apărător din oficiu pentru inculpatul, solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a încheierii primei instanțe, arătând că din probele administrate de DIICOT cu privire la inculpatul, inițial s-au reținut mai multe fapte, iar ulterior s-a reținut doar o faptă. Mai solicită a se avea în vedere declarația părții vătămate care a arătat că inculpatul nu a manifestat nici o violență asupra sa.
Avocat, pentru inculpatul, solicită respingerea recursului și menținerea soluției dată de Tribunalul Timiș, arătând că judecătorul primei instanțe a avut paciența de a stabili încrengăturile din dosar. De asemenea arată că procurorul s-a văzut nevoit față de caracterul eterogen al persoanelor care ar fi constituit grupul organizat, să disipeze grupul și să-l restructureze în grupuri diferite, sublinierea caracterului de grup având importanță întrucât gravitatea faptelor inculpaților este potențată de existența unui grup constituit, însă unele persoane din grup nu s-au cunoscut, grupul fiind creat artificial, încât nu se justifică luarea măsurii arestării preventive. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu a prezentat și nici nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întrucât, dacă ar fi prezentat acest pericol, această măsură s-ar fi luat încă din anul 2008, an în care s-au semnalat faptele. Pe de altă parte, arată că faptele inculpatului sunt izolate și acesta nu are antecedente penale, prin urmare în raport de elementele de mai sus, nu se mai pune problema existenței unui pericol social concret pentru ordinea publică, astfel încât solicită a nu se mai menține măsura arestării preventive față de inculpat.
Avocat pentru inculpatul solicită respingerea recursului, menținerea încheierii primei instanțe, întrucât în mod corect s-a reținut că cele două infracțiuni nu se circumscriu Legii nr. 39/2003. Mai arată că nu se impune a se menține măsura arestării preventive raportat la pericolul social al infracțiunilor. În privința motivelor invocate de DIICOT, referitor că lăsarea în libertate a inculpatului ar insufla un sentiment de insecuritate în rândul societății, arată că acest fapt este nereal și pe de altă parte, odată lăsați în libertate, inculpați nu ar putea zădărnici aflarea adevărului.
Avocat pentru inculpatul solicită respingerea recursului și menținerea încheierii Tribunalului Timiș, apreciind că sub aspect juridic prima instanță a stabilit că nu poate fi vorba de un grup organizat, ci de o pluralitate ocazională și a argumentat că după șapte luni de zile, proporția dintre fapte și gravitatea lor cât și prin modul concret de săvârșire și al urmărilor, nu mai justifică în prezent menținerea măsurii arestarii preventive. În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită a se avea în vedere că acesta are un de 1 an care nu își cunoaște tatăl și cele două aspecte cumulate, cel uman și cel juridic, ar duce la concluzia respingerii recursului declarat de parchet.
Avocat pentru inculpat an, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii prin care s-a revocat măsura arestării preventive, întrucât motivele de recurs ale parchetului referitoare la insecuritatea manifestată în rândul opiniei publice reprezentă o inadvertență din punct de vedere logic, putând fi creată eventual o stare de temere și nu una de insecuritate. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv invocat de DIICOT ar fi acela că există infracțiuni de violență, însă același DIICOT nu face referire la faptul că inculpatul ar fi săvârșit vreo infracțiune de violență. În ceea ce-l privește pe inculpatul pe care-l reprezintă arată că judecătorul fondului a constatat că nu mai există temeiuri pentru care acesta să fie cercetat în stare de arest. Mai arată că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și punerea sa în libertate nu ar provoca temeri în rândul opiniei publice, iar parchetul nu a invocat nici un temei legal pertinent.
Avocat pentru inculpatul a solicitat respingerea recursului, întrucât încheierea primei instanțe este temeinică și legală. Solicită a se avea în vedere că instanța de fond a arătat că în privința a trei fapte pentru care a fost trimis în judecată nu există probe care să le confirme. De asemenea, din probe nu rezultă premeditarea faptelor, ci un conflict spontan, iar în ceea ce privește fapta inculpatului față de soția sa, în acest caz este vorba de o violență domestică. Solicită a se avea în vedere că raportat la dovezile existente, rezultă că faptele sunt de o gravitate redusă și nu se justifică menținerea stării de arest a inculpatului, nefiind cazul că pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului în cazul în care va fi găsit vinovată să fie anticipată prin menținerea măsurii arestului preventiv față de acesta. Mai arată că inculpatul a fost arestat ulterior celor 11 inculpați și deși la momentul arestării celorlalți inculpați nu se afla în țară, s-a reîntors de bună voie și s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală, neputându-se susține că s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească. Un alt motiv pentru care s-ar justifica soluția primei instanțe, este acela că există acte medicale ce dovedesc starea de sănătate precară a inculpatului, prin urmare, din punct de vedere uman, soluția tribunalului are fundament. Nu în ultimul rând, arată că în momentul de față nu s-a motivat de către DIICOT care ar fi probele care stau la baza concluziei că inculpatul ar reprezenta pericol pentru ordinea publică.
Avocat pentru inculpatul, consideră nelegală încheierea primei instanțe în ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul. Invocă nulitatea absolută a încheierii, neexistând o motivare a primei instanțe care să înlăture concluziile sale, judecătorul fondului nefăcând referiri la motivele de nulitate invocate. De asemenea, în încheiere nu se arată din ce probe rezultă în ce constă pericolul social pe care în reprezintă inculpatul. Mai arată că prima instanță spune că nu sunt întrunite elementele constitutive ale două infracțiuni, acest fapt ducând la concluzia că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive. Totodată, invocă cazul, arătând că cerințele prev. de art. 148 lit. f C.P.P. prevăd întrunirea cumulativă a două condiții, cea a limitelor de pedeapsă dar și a existenței unui pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate, pericol care însă nu există, o faptă din 2007 și una din 2008 neprezentând pericol pentru ordinea publică până în februarie 2009. Față de probabilitatea invocată de DIICOT, cum că punerea în libertate ar putea influența martorii, solicită a se avea în vedere că din probe nu rezultă această probabilitate. Totodată invocă nulitatea absolută a arestării preventive, respectiv faptul că încheierea prin care s-a dispus luarea acestei măsuri a fost dată cu o zi după ce s-a emis mandatul de arestare preventivă. Prin urmare, solicită admiterea recursului și să se dispună punerea în libertate a inculpatului, întrucât menținerea stării de arest a inculpatului tinde să se transforme într-o stare de detenție.
Avocat pentru inculpatul, solicită în principal admiterea recursului și casarea încheierii atacate, iar în subsidiar admiterea recursului în baza art. 38515al. 2 lit. Cpp. Consideră că se trece în sfârșit la o analiză a faptei fiecărui inculpat în parte, însă trebuie să se țină seama că dacă ceilalți inculpați u putut beneficia de punerea în libertate, același lucru trebuie să fie valabil și pentru inculpatul. Mai precizează că nu se regăsesc elemente definitorii ale grupului infracțional organizat și solicită a se avea în vedere că partea vătămată declară că își retrage plângerea împotriva tuturor inculpaților, pentru tentativa de omor. Mai arată că nu se poate pune problema existenței pericolului public pentru societate, câtă vreme pentru fapte din 2008 inculpații au fost arestați în februarie 2009.
În subsidiar, solicită a se avea în vedere că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de revocare a măsurii arestării preventive și nu se face referire nici la poziția DIICOT-ului în acest sens.
Avocat pentru inculpatul, solicită admiterea recursului și să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate. Consideră că motivarea primei instanțe în ceea ce privește menținerea stării de arest a inculpatului a fost făcută lapidar, în câteva rânduri, de asemenea, nu s-a motivat în ce constă pericolul public pe care-l l-ar reprezenta lăsarea în libertate al inculpatului, iar în al treilea rând, nu există temeiuri sau probe care să justifice privarea de libertate a inculpatului. Solicită a se observa că nu există indicii că inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată și apreciază că detenția preventivă a inculpatului tinde să se transforme într-o pedeapsă anticipată.
Procurorul solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații, și, și menținerea dispozițiilor încheierii atacate cu privire la aceștia, arătând că faptele pentru care sunt cercetați sunt grave, iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu s-au modificat și determină o stare de pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că nu-i aparțin faptele pentru care a fost arestat, iar declarațiile părții vătămate sunt contradictorii.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate întrucât s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în procesul verbal de confruntare partea vătămată confirmă că nu a participat la sechestrare. Solicită a se avea în vedere totodată că este student și dorește să-și continue studiile.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, arată că nu a participat la infracțiuni și deși i-a fost respinsă cererea privind o confruntare, nu există probe, iar declarațiile sunt contradictorii. Arată că nu reprezintă pericol social și a lucrat ca agent de pază, mai mult a lucrat ca și gardă de corp, pentru care poliția i-a dat aviz. Solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate arătând că nu este vinovat de acuzațiile aduse.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu este vinovat.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului și judecarea în stare de libertate.
Inculpatul-intimat an, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat de infracțiunea de sechestrare de persoane și nici de cea de șantaj și nu îi cunoaște pe ceilalți coinculpați și lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, nu cunoștea decât două persoane din grup. Consideră că nu prezintă pericol social și a avut o conduită bună, având și o funcție publică până la data arestării.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, arătând că procurorul se contrazice cu privire la sechestrarea părții vătămat.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 04.09.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art.300 ind.2 Cpp raportat la art.160 ind.b alin.3 Cpp s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpații:
1. -, fiul lui și, născut la data de 09.03.1979 în Biled, jud.T, CNP - -, domiciliat în T, str.- Doctor nr.15,.6, jud.T;
2.. -, fiul lui și a, născut la data de 02.09.1981 în T, jud.T, CNP - -, domiciliat în T, str. - - și -6,.B,.6;
3., fiul lui și, născut la data de 25.10.1983 în T, jud.T, CNP - -, domiciliat în T,-,.8, jud.T;
În baza art.300 ind.2 Cpp raportat la art.160 ind.b alin.2 Cpp s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a următorilor inculpați:
1. -, fiul lui și, născut la data de 08.01.1982 în H, jud.H, CNP - -, domiciliat în T, str.- -.308B,.7, jud.T;
2., fiul lui și, născut la data de 05.07.1985 în S, jud.A, CNP - -, domiciliat în T,-/A,.8,.20, jud.T;
3., fiul lui și, născut la data de 28.06.1972 în T, jud.T, CNP - -, domiciliat în T,-, jud.T;
4.. -, zis "", fiul lui și -ta, născut la data de 22.06.1982 în mun. T, jud. T, cu același domiciliu în T, str. - - -. A,. 12, CNP -;
5., fiul lui și, născut la data de 11.08.1978 în T, jud.T, CNP - -, domiciliat în T, str. - -1,.A,.7, jud.T;
6., fiul lui și, născut la data de 16.02.1983 în M, jud.G, CNP - -, domiciliat în sat, comuna, jud.T;
7., fiul lui și, născut la data de 15.11.1976 în O, jud.C-S, CNP - -, domiciliat în T, nr.3,.13,.12, jud.T;
8., fiul lui și, născut la data de 24.04.1985 în M, jud.G, CNP - -, domiciliat în T,-, -.13, jud. și
9., fiul lui G și, născut la data de 09.08.1972 în T, jud. G, domiciliat în L,-,.B,. 16, jud. T, CNP - -, toți în prezent deținuți în penitenciarul Timișoara.
S-a constatat ca rămase fără obiect cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul.
S-a menținut termenul de judecată pentru data de 21.10.2009.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Potrivit art. 300 ind. 2.C.P.P. n cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivitart. 160^.
Potrivit art. 160 ind. b C.P.P. în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
S-a mai reținut că, dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
De asemenea, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive față de cei 12 inculpați a fost dispusă și menținută în temeiul art. 143 raportat la art. 148 lit. f
C.P.P.Din coroborarea celor două texte de lege prima instanță a constatat că condițiile ce trebuie întrunite pentru ca măsura arestării preventive să fie legală și temeinică: existența unor probe sau indicii temeinice că persoana suspectată a săvârșit fapte de natură penală; legea să prevadă pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai de 4 ani; existența unui probatoriu din care să rezulte că lăsarea în libertate a persoanei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În privința inculpatului, Tribunalul a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Începând cu anul 2007 pus bazele constituirii unui grup infracțional organizat, specializat în intimidarea persoanelor, recuperări de bani, șantaje, proxenetism, săvârșirea de acte de violență la comandă. (constituire de grup infracțional organizat - art.7 al.1 din Legea 39/2003).
2. În septembrie 2008 șantajat-o pe partea vătămată pe care o împrumuta-se cu 10.000 EURO cu dobândă săptămânală de 25% pe o perioadă de două săptămâni (constrângere psihică, respectiv "a folosit un ton autoritar și o atitudine amenințătoare") (șantaj)
3. La începutul lunii noiembrie 2008 inculpatul, secondat de inculpații și, s-a întâlnit cu partea vătămată (după ce aceasta fusese agresată și lipsită de libertate împreună cu numita la data de 30.10.2008, aparent fără implicarea inculpatului ) și a amenințat-o că în cazul în care refuză să achite suma de 15.000 Euro nu îi va restitui o geantă diplomat (luată în data de 30.10.2008) în care se aflau actele firmei deținute de partea vătămată.
Tribunalul a reținut că motivul acțiunii a fost acela că partea vătămată nu a reușit să îndeplinească cererea inculpatului de a înmatricula un autoturism furat. (șantaj).
4. În cursul lunii iulie-august 2008 inculpatul, aflând de la inculpatul despre găsirea unui de rasă (de culoare albă), îi cere telefonic inculpatului să facă rost de și să-l aducă la locuința sa din Biled.
S-a reținut că inculpatul se duce la locuința martorului Copil și obține calul, afirmând în mod mincinos că tatăl său este proprietarul calului. și au vopsit calul cu vopsea de păr ca să nu fie recunoscut de proprietar.
De asemenea, tribunalul a reținut că partea vătămată (proprietarul calului) și-a recuperat calul (în valoare de 4500 lei) cu ajutorul poliției, care l-a găsit la locuința martorului din Biled, unde a fost lăsat de către. (înșelăciune)
5. în cursul lunii iunie 2008 inculpatul a coordonat deplasarea în Italia a mai multor inculpați (enumerați la fila 21 din rechizitoriu) care urmau să recupereze de la un cetățean rom o sumă de bani (acțiunea a fost comandată inculpatului de către doi romi - și ). a primit de la cei doi romi 5000 Euro pentru serviciu, bani care au fost împărțiți între cei care au participat la acțiune.(șantaj)
6. Începând cu anul 2006 inculpatul era în spatele clubului de noapte "3 " (SC SRL), respectiv: coordona și încasa procente din activitatea de prostituție practicată de dansatoarele angajate. (proxenetism)
7. în primăvara anului 2007, prin acte de violență, amenințare și abuz de autoritate, s-a reținut că inculpatul a silit partea vătămată A să-i construiască o casă în fără să-i achite costul manoperei. I-a reținut părții vătămate autoturismul Renault, pentru aod etermina să-și continue lucrarea. A determinat partea vătămată, prin violență și amenințare, să recunoască nereal, în scris, că a primit de la 5000 Euro drept avans pentru manoperă. (trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă (legea art.12 al.2 lit.a din 678/2001)
Pentru fiecare faptă imputată și reținute, prima instanță, a analizat existența de probe sau indicii temeinice, astfel cum impune art.143 Cpp drept primă condiție a luării unei măsuri preventive, indiferent de natura ei.
S-a reținut de către tribunal că fapta prevăzută de art.7 al.1 din Legea 39/2003 (constituire de grup infracțional organizat) trebuie analizată după celelalte fapte imputate atât inculpatului cât și celorlalți inculpați (care prin rechizitoriu sunt indicați drept membri a unei grupări organizate), întrucât doar în momentul în care se poate stabili că există probe sau indicii de săvârșire a unor infracțiuni se poate trece la o verificare a existenței unei grupări infracționale organizate.
S-a apreciat că fapta de la pct.2 (șantajul în dauna părții vătămate ) este probată de împrejurarea că s-a ridicat de către poliție, de la domiciliul inculpatului ( în data de 19.02.2009), un tablou provenit de la partea vătămată, depus la camera de corpuri delicte. S-a considerat că acest tablou constituia garanția faptului că persoana șantajată urma să restituie integral suma împrumutată cu camătă și dobânda aferentă. De asemenea, s-a reținut că un alt element probatoriu îl constituie discuțiile telefonice dintre inculpat și partea vătămată (din data de 27.09.2008 și 14.01.2009) din care rezultă că inculpatul insista în obținerea unor garanții (denumite de acesta drept "semne") de restituire a împrumutului cămătăresc.
Prima instanță a apreciat că aceste elemente se coroborează cu declarația părții vătămate și constituie indicii temeinice privind fapta de șantaj săvârșită față de aceasta.
În privința faptei de la pct.3 (șantajul în dauna părții vătămate ), tribunalul a apreciat că nu este probată față de inculpatul prin nici un mijloc de dovadă.
Astfel, s-a reținut că partea vătămată îi acuză (fila 65, vol.6 dosar UP) de agresiune pe și. Declară că pe l-a întâlnit la Spital. Într-una dintre mașini era și, însă agresivi au fost doar și. Precizează că au fost luate documentele firmei.
De asemenea, s-a reținut de prima instanță că partea vătămată (fila 72 vol.6 dosar UP) îl acuză pe că este în spatele șantajului întrucât a vorbit cu el și l-a amenințat. Declară că a fost lovit de și (fila 73 verso vol.6 dosar UP).
Martorul confirmă (fila 109 vol.6 dosar UP) că a discutat telefonic cu și i-a spus că mașina nu poate fi înmatriculată, iar acesta era foarte supărat pe și declara că-l va aranja. Precizează martorul că nu a asistat la actele de agresiune.
Tribunalul a mai reținut că investigatorii sub acoperire și (fila 206, dosar UP, vol.6) nu au participat la incident, aspect ce rezultă din declarațiile acestora consemnate în procesul-verbal, iar ceea ce cunosc aceștia se bazează exclusiv pe discuțiile pe care le-au avut cu numiții "" și "". Nici din aceste discuții, relatate de investigatorii sub acoperire, nu rezultă implicarea inculpatului în acest incident.
Prin urmare, în opinia tribunalului se apreciază că nu reiese ca inculpatul să fi participat la acțiune în vreo modalitate, însă se constată că sunt indicii temeinice că persoana care a provocat acțiunile violente față de partea vătămată era inculpatul.
În privința faptei de la pct.4 (săvârșită în dauna părții vătămate ), prima instanță a apreciat că este probată prin dovezile aflate în dosarul de UP, vol.IV, respectiv: procesul-verbal (fila 102) de recuperare a calului de la martorul, care declară că l-a primit în îngrijire de la; discuția telefonică dintre și (fila 155), - (fila 156 - 162), p- de predare a calului către proprietar (fila 203); probe aflate în dosarul de UP vol.VI: declarația proprietarului calului (fila 110), declarația martorului Copil (fila 113), care menționează că inculpatul este cel care a luat calul și i-a spus că este fiul proprietarului.
Prima instanță a constatat că nu există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpatul a faptei enunțate la pct.5.
Elemente de probă, needificatoare însă, se regăsesc în opinia tribunalului în vol.IV al dosarului de UP, respectiv: convorbiri telefonice dintre - ( aceștia nu vorbesc explicit și sunt, în consecință, irelevante, filele 170-173), - (filele 174 - 176, la fel neexplicite), declarația martorului -scu (fila 204) care afirmă că, "" și "" au plecat în Italia. Nu rezultă că a fost și el cu ei și ce s-a întâmplat efectiv acolo; declarația martorului cu identitate protejată (fila 215) care afirmă că o parte din inculpați au fost în Italia și "au făcut iureș" (, ). Nu rezultă dacă acest martor a asistat în Italia la incident și de unde cunoaște aceste împrejurări.
În privința faptei de la pct.6 (proxenetismul), prima instanță a constatat că aceasta rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile investigatorilor sub acoperire și care au discutat în bar cu angajatele (fila 190,vol.VI), convorbirile telefonice - ( - soția administratorului barului Bernd),.
Cu privire la fapta de la pct.7 prima instanță a apreciat că aceasta rezultă din coroborarea următoarelor probe și din indicii aflate în dosarul de UP, vol.IV:declarația părții vătămate (filel 85-91, 92) care îi acuză de violență pe:,; Martorul declară (fila 200) că personal a văzut o singură dată violențele exercitate de asupra lui. Precizează că l-a împrumutat cu 10.000 Euro pe, și confirmă varianta acestuia, însă multe informații provin exclusiv din discuțiile avute cu partea vătămată.
În privința inculpatului, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele
1. Aderarea și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Împreună cu inculpatul le-a determinat pe numitele (verișoara lui ) și să practice prostituția, însușindu-și din banii astfel obținuți de fete. Le-au racolat și determinat pe numitele și a să plece în Austria pentru a întreține relații sexuale pe bani, care ajungeau în țară prin transfer ( ). Cei doi au expediat-o în Italia, în același scop, și pe.
Inculpatul obține bani din practicarea prostituției de către martora (concubina acestuia) la barul lui (proxenetism).
3. În noaptea de 25/26.04.2008, în jurul orelor 01.00, l-a lovit cu o sabie pe numitul pe str. - cel M din Inculpatul trecea din întâmplare pe stradă (într-un BMW fără plăcuțe de înmatriculare) și a fost deranjat de scandalul în care era implicat. (tentativă de omor)
4. Fapte săvârșite față de părțile vătămate și (pct.3 la, respectiv șantaj și lipsire de libertate)
5. În noaptea de 12/13.05.2007 inculpații, și, în urma unui conflict spontan, au lovit cu pumnii, picioarele și parii pe părțile vătămate și, provocându-le leziuni vindecabile în 5 și 3 zile. (Art.321 al.1 și 2 Cod penal)
6. În ianuarie 2008 inculpatul, alături de, au participat, la solicitarea numitului -, la agresarea părții vătămate, cu scopul de a-l determina pe acesta să achite taxa de protecție pentru concubina sa care practica prostituția.
S-a reținut că incidentul a constat în oprirea unui taxi (condus de martorul ) la semaforul existent la intersecția str.- - cu Liege.
Scandalul a început încă din apropierea stației "" iar l-a indicat și pe printre grupul agresorilor. ()
7. În cursul lunii august 2008 i-a spus martorului Copil că tatăl său ar fi proprietarul calului rasa "muran" găsit de martor pe stradă ( aparținând părții vătămate ). (Înșelăciune)
8.. a participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom - șantaj).
9. La percheziția domiciliară din data de 18.02.2009 s-a găsit un revolver marca, calibrul 5,6 mm în stare de funcționare și 4 cartușe active, pentru care nu are permis. (Art.279 Cod penal).
10. A exercitat acte de violență și amenințare față de partea vătămată A (fapta pct.7 la, respectiv complicitate la trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă).
Pentru fapta de la pct.2, prima instanță a reținut că există următoarele mijloace de probă: martorul cu identitate protejată (fila 213, vol.I) care afirmă că și obțineau venituri din activitatea de prostituție pe care o desfășurau și. Martora recunoaște că se prostitua și că a plecat în Italia în acest scop; (fila 46, vol VI) susține că a fost obligată să se prostitueze de și, alături de și.
Pentru fapta de la pct.3. tribunalul a reținut că există următoarele mijloace de probă: martorii oculari, (fratele victimei); identificarea inculpatului, ca autor al agresiunii, rezultă din interceptarea telefonică dintre și agentul de poliție, declarația martorului (agentul de poliție), discuția telefonică -, raportul medico-legal (fila 157, vol.VII), declarațiile martorilor indicați mai-sus (filele 214, 215, 216,217, vol.VII).
S-a reținut că fapta de la pct.4 a fost dovedită față de inculpatul potrivit mijloacelor de probă analizate la pct.3 la inculpatul.
Cu privire la fapta de la pct.5, tribunalul a apreciat că este dovedită prin următoarele elemente de probă: partea vătămată (fila 96, vol.VIII) îi indică ca agresori pe, și. Într-o altă declarație (fila 101) îi indică și pe,.
S-a reținut că martorul (fila 98) declară că a fost lovit de și, iar l-a lovit pe. Victimele au primit 5 și 3 zile de îngrijiri medicale și că martorul ocular (fila 112) confirmă agresiunea și îi identifică pe și "".
Totodată, prima instanță a reținut că i s-a făcut un test cu poligraful inculpatului, în legătură cu participarea sa la incident, și s-a stabilit, cu privire la sinceritatea declarațiilor sale, că a avut un "comportament simulat" ( fila 119).
Pentru fapta de la pct.6, prima instanță a analizat următoarele mijloace de probă care s-a considerat că confirmă participarea inculpatului în mod activ la acțiunea agresivă față de ocupanții unui TAXI: numitul (persoana vătămată) declară (fila 2, vol.V) că nu s-a întâmplat nici un incident agresiv la stația, deși erau două găști înarmate, ci doar S-a reținut că martora (fila 4) confirmă că în benzinărie cele două găști s-au amenințat doar, fără să se bată și că martora a confirmat incidentul violent de la semafor, când se afla într-un taxi. I-a indicat ca participanți la agresiune pe: și., deși i-a însoțit, stătea doar și se uita. La incidentul de la i-a identificat și pe și.
S-a reținut de prima instanță că la poliție martora a recunoscut după fotografie și pe ca participant la incidentul cu taxi-ul (fila 25)
De asemenea, prima instanță a reținut faptul că, alături de, au fost recunoscuți de martora pt.incidentul cu taxiul (fila 69).
În ceea ce privește fapta de la pct.7, tribunalul a apreciat că aceasta este dovedită potrivit mijloacelor de probă menționate la pct.4 în cazul inculpatului.
Cu privire la acțiunea care a urmat deplasării în Italia, prima instanță a apreciat că nu este dovedită (pct.8), după cum s-a menționat și la pct.5 în cazul inc..
De asemenea, prima instanță a reținut că deținerea la domiciliu a revolverului și a cartușelor în stare activă (pct.9) este dovedită prin procesul-verbal de percheziție.
În cazul faptei de la pct.10, tribunalul a considerat că există indicii ale participării sale, după cum s-a arătat la pct.7 în cazul inculpatului.
În privința inculpatului, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003).
2. determinat-o pe prietena sa să practice prostituția la barul lui, beneficiind de o parte din încasări. A determinat-o pe (verișoara sa) să practice prostituția în folosul său și al lui. Aceeași activitate a săvârșit-o și față de numitele a, și. A recrutat-o pe partea vătămată și a constrâns-o prin acte de violență să practice prostituția în folosul lui. (proxenetism)
3. În ziua de 07.05.2008, fiind solicitat de inculpatul, însoțit de:, s-a deplasat la locuința părții vătămate (zis ""). În timp ce se aflau în stradă, inculpatul a lovit partea vătămată cu parul în zona toracică după care l-au lovit toți.
a amenințat-o pe martora oculară na a (care era însoțită de doi copii) cu moartea.
Inculpații l-au luat cu forța în mașină pe și s-au dus acasă la martorul, de la care au primit 2000 Euro. (Tentativă de omor și tulburarea liniștii publice).
4. În seara zilei de 04.05.2008, la solicitarea telefonică a numitului, inculpatul împreună cu și s-au deplasat cu o mașină în localitatea. Cei trei împreună cu 3, și ia-u agresat pe numiții în timp ce se deplasau pe stradă. Au folosit pari și săbii.
Martorii din local s-au scandalizat datorită țipetelor de ajutor ale victimelor.
A mai fost bătut și numitul.
s-a târât 50 de m, a fost observat de care l-a urmărit și a vrut să-l lovească cu sabia în cap, însă victima a reușit să pareze lovitura cu mâna (în certificatul medico-legal se menționează că leziunile i-au pus viața în pericol).
A fost tulburată grav liniștea din comunitatea localității datorită cruzimii cu care au fost atacate victimele. (Tentativă de omor și tulburarea liniștii publice).
5. În noaptea de 12/13.05.2007 sau 2008 (nu rezultă clar din rechizitoriu), au agresat părțile vătămate (martor) și (agent de poliție ce nu se afla în timpul serviciului) pe str. - din T, în urma unui conflict spontan. (Tulburarea liniștii publice)
6. participat la incidentul din ianuarie 2008 din apropierea stației "" (pct.6 la ). ()
7. participat la incidentul cu părțile vătămate și (pct.3 la ). ( și lipsire de libertate)
8. A exercitat acte de violență și amenințare față de partea vătămată A (fapta pct.7 la ). (Complicitate la trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă).
9. a participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
Tribunalul a apreciat că pentru fapta de la pct.2 există indicii care au fost menționate și în cazul inculpatului (pct.2). S-a reținut și poziția martorei a care într-o declarație menționează că se prostitua pentru (fila 178, vol.VI)) și că-i trimitea bani din străinătate. De asemenea, prima instanță a reținut faptul că aceeași martoră declară (fila 216) că a fost iubita lui până în 2006. De bună voie a plecat în Italia, unde a practicat prostituția și îi trimitea bani lui (fără a fi silită). Declară că nu a fost violent vreodată în prezența ei. Prin urmare, s-a apreciat că poziția acesteia este diferită, în funcție de momentul în care a dat cele două declarații.
Pentru fapta de la pct.3 tribunalul a apreciat că există, ca mijloc de dovadă, declarația și recunoașterea după fotografie efectuată de martora oculară na a, declarație care s-a considerat că se coroborează cu cea a martorului (vol VI, fila 218), a părții vătămate și a martorului (de la care agresorii au primit o anumită sumă de bani).
În ceea ce privește fapta de la pct.4, prima instanță a reținut că există următoarele mijloace de probă și indicii: declarația părții vătămate (fila 72, vol.VII) care-l indică participant pe (plângere - fila 102). Scandalul este confirmat de martorii oculari, chiar dacă aceștia nu-i nominalizează decât pe frații (cunoscuți din localitate). S-a reținut de către tribunalul că au fost depuse și acte medico-legale (fila 84). Alături de se mai aflau cca. 4 tineri necunoscuți părților vătămate, posibil din
În opinia primei instanțe, fapta de la pct.5 este dovedită conform celor indicate la pct.5 la inculpatul.
Cu privire la fapta de la pct.6, instanța de fond a considerat că aceasta este dovedită conform celor indicate la pct.6 la inculpatul.
Pentru fapta de la pct.7, tribunalul a reținut că sunt indicii în ce privește săvârșirea ei de către inculpatul potrivit mențiunilor de la pct.3 de la inculpatul.
Fapta de la pct.8 este dovedită, în opinia primei instanțe, conform celor indicate la pct.7 la inculpatul.
De asemenea, cu privire la fapta de la pct.9, respectiv acțiunea violentă din Italia, tribunalul a apreciat că aceasta nu este dovedită, după cum s-a explicat și la pct.5 la inculpatul.
În privința inculpatului, Tribunalul Timișa reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. A exercitat acte de violență și amenințare față de partea vătămată A (fapta pct.7 la ). (Complicitate la trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă)
3. participat la incidentul din ianuarie 2008 din apropierea stației "" (pct.6 la ).()
4. a participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
5. În cursul lunii mai 2008, au agresat partea vătămată cu scopul de a le fi achitată datoria de 4000 Euro. ()
În cazul faptei de la pct.2, s-a reținut de către prima instanță că participarea inculpatului este menționată de partea vătămată (vol.IV, fila 90 verso), însă martorul declară că personal a văzut o singură dată violențele exercitate de un alt inculpat asupra lui. S-a mai reținut că în rechizitoriu se face trimitere la o conversație dintre și (pagina 46 în actul de sesizare al instanței), un dialog din data de 25.09.2008, foarte scurt și nerelevant prin conținutul său. Din acest dialog s-a reținut că, și alți trei inși trebuiau să se întâlnească în seara zilei de 25.09.2008 la, însă nu se precizează în ce scop.
Prin urmare, s-a considerat că în lipsă altor elemente, în prezent cu privire la această faptă nu există probe sau indicii temeinice că ar fi fost săvârșită de inculpatul.
În legătură cu fapta de la pct.3, s-a reținut de către prima instanță că numitul (persoana vătămată) declară (fila 2, vol.V) că nu s-a întâmplat nici un incident agresiv la stația, deși erau două găști înarmate, ci doar Martora (fila 4) confirmă că în benzinărie cele două găști s-au amenințat doar, fără să se bată întrucât a venit poliția și a luat o parte din cei prezenți la secție. Martora confirmă incidentul violent de la semafor, când se afla într-un taxi. I-a indicat ca participanți la agresiune pe: și., deși i-a însoțit, stătea doar și se uita. La incidentul de la i-a identificat și pe și.
De asemenea, s-a reținut că la poliție martora a recunoscut după fotografie și pe ca participant la incidentul cu taxi-ul (fila 25), iar, alături de, au fost recunoscuți de martora pt.incidentul cu taxiul (fila 69).
Prin urmare, s-a reținut că incidentul violent (distrugerea taximetrului și agresarea părților vătămate), care a justificat încadrarea juridică și trimiterea în judecată, nu l-a avut drept participant pe inculpatul. După cum s-areținut de către prima instanță, părțile vătămate și însoțitorii acestora au indicat alte persoane care au săvârșit acțiunea agresivă și au distrus autoturismul taxi, persoane care au fost trimise în judecată (, ) iar altele au fost doar cercetate (cum este ).
În privința faptei de la pct.4, prima instanță a apreciat că aceasta nu este dovedită și nici nu există indicii temeinice, după cum s-a motivat în paragrafele corespunzătoare de la inculpatul.
S-a apreciat că analiza pieselor din dosarul de UP nu confirmă existența probelor sau a indiciilor temeinice nici în privința faptei de la pct.5. Astfel, partea vătămată recunoaște împrumutul de la și faptul că a dat o mașină drept garanție lui (fila 1, vol.VI). Afirmă că a fost agresat în data de 07.10.2008 de și sau (fila 2). Face vorbire explicit de, și de un al treilea necunoscut (fila 6).
S-a reținut de asemenea, de către tribunal că martora (fila 8) confirmă că partea vătămată a fost vizitată în două rânduri de 3 bărbați însă nu a văzut actele de agresiune.
Prin urmare, în opinia tribunalului, nu rezultă, din prisma probatoriului administrat până în prezent, participarea inculpatului la săvârșirea faptei de la pct.5.
În privința inculpatului, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Fapta de la pct.3 de la (victima zis ""). ( și lipsire de libertate)
3. participat la fapta de la pct.5 de la (victimă ). ()
4. participat la fapta de la pct.5 de la (victime: și ) (Tulburarea liniștii publice)
5.nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art.279 alin.1 Cod penal)
6. a participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
7. a participat la incidentul din ianuarie 2008 din apropierea stației "" (pct.6 la ). ()
S-a apreciat de către prima instanță că există probe și indicii temeinice în ce privește fapta de la pct.2, după cum urmează: martorul confirmă că a fost adus de, și și era bătut bine (fila 174, vol.VIII); faptul că a fost bătut de mai multe persoane este confirmat de martorii oculari (fila 178), chiar dacă aceștia nu-i cunosc pe agresori; martora confirmă agresiunea (fila 183) și îi recunoaște pe:,.
În opinia tribunalului, s-a apreciat că există indicii în ce privește agresarea părții vătămate (fapta de la pct.3) în sensul că partea vătămată l-a menționat pe ca fiind unul dintre agresori, alături de.
În privința faptei de la pct.4, tribunalul a considerat că aceasta este dovedită de: declarațiile părților vătămate, recunoașterea după fotografie, declarația martorului ocular (probe menționate și la inculpatul - pct.5).
De asemenea, prima instanță a apreciat că fapta de la pct.5 rezultă din cele consemnate în actele de constatare a percheziției domiciliare. S-a reținut că s-a găsit la domiciliul inculpatului un marca împreună cu un încărcător cu 4 cartușe cu bile de și deși prietena inculpatului (fila 104, vol.IV) declară că ul este al unui prieten pe care nu știe cum îl cheamă, apărarea aceasta s-a considerat că nu este credibilă.
Fapta de la pct.6 nu este dovedită, în opinia tribunalului, pentru argumentele expuse și în cazul inculpatului.
De asemenea, tribunalul a reținut că fapta de la pct.7 (distrugerea taximetrului și agresarea ocupanților) nu l-a avut ca participant pe, aspect reținut din declarațiile persoanelor implicate, menționate la pct.3 la.
În privința inculpatului, Tribunalul Timișa reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Fapta de la pct.3 de la (victima zis ""). ( și lipsire de libertate)
3. participat la fapta de la pct.5 de la (victimă ). ()
4. participat la fapta de la pct.5 de la (victime: și ) (Tulburarea liniștii publice)
5. a participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
6. participat la incidentul din ianuarie 2008 din apropierea stației "" (pct.6 la ). ()
Pentru fapta de la pct.2 prima instanță a reținut că există, ca mijloc de dovadă, declarația și recunoașterea după fotografie efectuată de martora oculară na a, declarație care s-a apreciat că se coroborează cu cea a martorului (vol VI, fila 218), a părții vătămate și a martorului (de la care agresorii au primit o anumită sumă de bani).
În cazul de la pct.3, prima instanță a apreciat că există indicii temeinice în ce-l privește pe acest inculpat, în sensul că partea vătămată recunoaște împrumutul de la și faptul că a dat o mașină drept garanție lui (fila 1, vol.VI). Afirmă că a fost agresat în data de 07.10.2008 de și sau (fila 2). Face vorbire explicit de, și de un al treilea necunoscut (fila 6).
Fapta de la pct.4 este dovedită, în opinia tribunalului prin următoarele elemente de probă: partea vătămată (fila 96, vol.VIII) îi indică ca agresori pe, și. Într-o altă declarație (fila 101) îi indică și pe,.
S-a reținut că martorul (fila 98) declară că a fost lovit de și, iar l-a lovit pe. Victimele au primit 5 și 3 zile de îngrijiri medicale.
De asemenea, s-a reținut că martorul ocular (fila 112) a confirmat agresiunea și îi identifică pe și "".
Tribunalul a apreciat că fapta de la pct.5 nu este dovedită, pentru argumentele expuse și în cazul inculpatului.
S-a reținut că, deși a fost prezent în benzinărie inculpatul nu a participat la incidentul violent cu taximetrul (fapta de la pct.6). Astfel, numitul (persoana vătămată) declară (fila 2, vol.V) că nu s-a întâmplat nici un incident agresiv la stația, deși erau două găști înarmate, ci doar S-a reținut că martora (fila 4) a confirmat faptul că în benzinărie cele două găști s-au amenințat doar, fără să se bată. De asemenea, s-a reținut că martora confirmă incidentul violent de la semafor, când se afla într-un taxi. I-a indicat ca participanți la agresiune pe: și., deși i-a însoțit, stătea doar și se uita. La incidentul de la i-a identificat și pe și.
În privința inculpatului, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Fapta de la pct.3 de la (victima zis ""). ( și lipsire de libertate). În rechizitoriu (pagina 54) se menționează că inculpatul nu a aplicat personal lovituri victimei, însă a fost prezent alături de ceilalți, a contribuit la lipsirea de libertate și a fost părtaș la împărțirea banilor.
3. participat la fapta de la pct.5 de la (victime: și ) (Tulburarea liniștii publice)
4. participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
Pentru fapta de la pct.2 s-a apreciat de către tribunal că există ca mijloc de dovadă, declarația și recunoașterea după fotografie efectuată de martora oculară na a, declarație care se coroborează cu cea a martorului (vol VI, fila 218), a părții vătămate și a martorului (de la care agresorii au primit o anumită sumă de bani).
Fapta de la pct.3 este dovedită, în opinia primei instanțe, prin următoarele elemente de probă: partea vătămată (fila 96, vol.VIII) îi indică ca agresori pe, și. Într-o altă declarație (fila 101) îi indică și pe,.
S-a reținut că martorul (fila 98) a declarat că a fost lovit de și, iar l-a lovit pe. Victimele au primit 5 și 3 zile de îngrijiri medicale, iar martorul ocular (fila 112) confirmă agresiunea și îi identifică pe și "".
De asemenea, tribunalul a reținut că i s-a făcut un test cu poligraful inculpatului, în legătură cu participarea sa la incident, și s-a stabilit, cu privire la sinceritatea declarațiilor sale, că a avut un "comportament simulat" ( fila 119).
Acțiunea care a urmat deplasării în Italia, în opinia instanței de fond, nu este dovedită (pct.4), după cum s-a menționat și la pct.5 în cazul inc..
Cu privire la inculpatului, Tribunalul Timișa reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Fapta de la pct.3 de la (victima zis ""). ( și lipsire de libertate)
3. participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
4. În noaptea de 29/30.05.2008 a lovit doi muncitori ( și ) care turnau asfalt la intersecția Martirilor cu B-dul -.
S-a reținut că incidentul a produs scandal de proporții întrucât au asistat toți cei 19 angajați ai firmei.
De asemenea, s-a reținut că partea vătămată are 65 zile de îngrijiri medicale iar 19 zile. (Ultraj contra bunelor moravuri și vătămare corporală gravă).
Tribunalul Timișa considerat că pentru fapta de la pct.2 există, ca mijloc de dovadă, declarația și recunoașterea după fotografie efectuată de martora oculară na a, declarație care a apreciat că se coroborează cu cea a martorului (vol VI, fila 218), a părții vătămate și a martorului (de la care agresorii au primit o anumită sumă de bani).
În ceea ce privește acțiunea care a urmat deplasării în Italia, s-a considerat de prima instanță că aceasta nu este dovedită (pct.3), după cum s-a menționat și la pct.5 în cazul inc..
Cu privire la fapta de la pct.4, tribunalul consideră că aceasta este dovedită prin: martorii, p-v de identificare al poliției unde este indicat și consemnată declarația acestuia că a participat la eveniment, însă acesta precizează că doar s-a apărat (fila 231, vol.VIII). Martorii oculari au identificat și autoturismul BMW cu care s-a deplasat inculpatul.
Cu privire la inculpatul, Tribunalul Timișa reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Aderarea în cursul anului 2007 și sprijinirea grupului infracțional al lui (art.7 al.1 din Legea 39/2003)
2. Fapta de la pct.3 de la (victima zis ""). ( și lipsire de libertate)
3. participat la incidentul din ianuarie 2008 din apropierea stației "" (pct.6 la ). ()
4. participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
5. În data de 15.08.2008 i-a aplicat lui mai multe lovituri cu pumnii, picioarele și obiecte de mobilier, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65 de zile de îngrijiri medicale. (vătămare corporală gravă).
Pentru fapta de la pct.2 prima instanță a apreciat că există ca mijloc de dovadă, declarația și recunoașterea după fotografie efectuată de martora oculară na a, declarație care a apreciat că se coroborează cu cea a martorului (vol VI, fila 218), a părții vătămate și a martorului (de la care agresorii au primit o anumită sumă de bani).
În opinia Tribunalului Timiș, nu rezultă din probele administrate ca inculpatul să fi participat la incidentul cu taximetrul (fapta de la pct.3). Astfel, s-a reținut că numitul (persoana vătămată) declară (fila 2, vol.V) că nu s-a întâmplat nici un incident agresiv la stația, deși erau două găști înarmate, ci doar M, iar martora (fila 4) confirmă că în benzinărie cele două găști s-au amenințat doar, fără să se bată. S-a mai reținut că martora confirmă incidentul violent de la semafor, când se afla într-un taxi. I-a indicat ca participanți la agresiune pe: și., deși i-a însoțit, stătea doar și se uita. La incidentul de la i-a identificat și pe și.
Prima instanță a apreciat că acțiunea care a urmat deplasării în Italia nu este dovedită (pct.3), după cum s-a menționat și la pct.5 în cazul inc..
În privința fapta de violență domestică (pct.5), și anume lovirea soției sale (sau a fostei soții), tribunalul a apreciat că aceasta este dovedită de actele medico-legale, declarațiile părții vătămate și de declarațiile inculpatului.
În privința inculpatului, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. alături de și an au pus bazele unui grup infracțional organizat în cadrul căruia aceștia desfășurau activități de racolare, cazare, îndemnare și înlesnire a practicării prostituției de mai multe tinere în scopul tragerii de avantaje materiale. Activitatea a început în cursul anului 2007.
S-a reținut că inculpatul a închiriat două apartamente pe- și 47, unde practicau prostituția următoarele:, surorile și; Coasă a (aceasta producea pentru inculpatul ); (aceasta își desfășura activitatea pentru an). (art.7 al.1 din Legea 39/2003) și proxenetism
2. Fapta de la pct.4 de la (agresiunea din la solicitarea telefonică a lui ). A condus mașina în care se aflau și și a participat la actele de agresiune. (tulburarea liniștii publice)
3. participat la fapta de la pct.5 de la (deplasarea în Italia contra 5000 Euro, comandată de un rrom). ()
Tribunalul Timișa apreciat că fapta de la pct.1 este dovedită după cum urmează: pentru activitatea ilicită desfășurată pe str. - -: v p. (fila 42, vol.IV), declarația lui an (clientul fetelor, fila 47), (prietenul lui ), (fila 54), (recunoaște incidentul - fila 55), Coasă a (fila 59), anunțurile cu datele de identitate din publitim pe numele, (filele 73, 74, 76, 77, 78, 79), anunțurile din publitim cu nr. de telefon ale fetelor (filele 83,84).
S-a reținut că Coasă a declară că s-a hotărât singură să practice prostituția (fila 98). De asemenea, a declarat că nu dădea nici o sumă de bani lui sau și că aceștia nu au obligat-o să se prostitueze. Într-o declarație anterioară (fila 186) recunoaște însă faptele de proxenetism ale lui, și.
S-a mai reținut de prima instanță că (fila115) a susținut că a acceptat propunerea lui de a practica prostituția în apartament. Clienții erau racolați prin publitim sau aduși de. La recunoscut printre cei care îl însoțeau pe și pe (""). Împreună cu le-au intimidat pe fete să reia activitatea de prostituție. de și care practicau prostituția.
De asemenea, s-a reținut că (fila 118) a confirmat activitatea de prostituție, racolarea prin publitim, și activitatea de racolare a lui. La incidentul violent din octombrie-noiembrie 2008, cu cei doi clienți, au participat, și, că (fila 123) confirmă activitatea de proxenet a lui și varianta lui.
Tribunalul a mai reținut că martorul sub acoperire a declarat (fila 192) că știe faptul că și aveau fete care se prostitau în folosul acestora.
În privința numitei, prima instanță reține că aceasta spune că practica prostituția în apartamentul în care se afla și (fila 55), însă precizează că nu îi dădea lui din banii pe care îi câștiga, iar martora (fila 57) confirmă că se prostitua într-un apartament pe - - iar era prietenul ei.
Prima instanță a considerat că nu există probe sau indicii certe, până în prezent, cu privire la participarea inculpatului la săvârșirea faptelor enumerate la pct.2 și 3.
Cu privire la inculpatul, prima instanță a reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Fapta de la pct.1 de la. aderat și sprijinit, alături de, grupul al cărui lider era. (art.7 al.1 din Legea 39/2003 și proxenetism)
S-a apreciat de către tribunal că există indicii în ce privește infracțiunea de proxenetism, în sensul că numita (fila 180, vol.IV) menționează că a început să practice prostituția la amenințarea lui. La adresă locuiau și alte fete care lucrau pentru și (pentru acesta din urmă lucra ). S-a reținut că aceasta confirmă că cei trei au fost prezenți la incidentul cu clienții din octombrie-noiembrie 2008.
În privința inculpatului an, Tribunalul Timișa reținut că faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina sa sunt următoarele:
1. Fapta de la pct.1 de la. aderat și sprijinit, alături de, grupul al cărui lider era. (art.7 al.1 din Legea 39/2003 și proxenetism)
Tribunalul a apreciat că există indicii în ce privește infracțiunea de proxenetism, în sensul că numita (fila 211, vol.IV) declară că din proprie inițiativă a început să practice prostituția pentru și care veneau seara după încasări.
Prima instanță a apreciat că era necesară prezentarea sistematică a faptelor imputate fiecărui inculpat pentru a se putea face o analiză corectă a relațiilor dintre aceștia și a se stabili dacă raporturile dintre ei pot fi caracterizate drept grup infracțional organizat în sensul Legii 39/2003.
S-a reținut că, potrivit art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Prin raportare la faptele de natură penală față de care, în urma analizei probatoriului, s-a reținut de către prima instanță existența unor probe sau indicii temeinice, Tribunalul Timișa observat că atât în cazul "grupului " cât și al "grupului " nu se regăsesc elementele definitorii ale grupului infracțional organizat.
Astfel, s-a reținut că, în prima ipoteză, chiar dacă poate fi acceptată și demonstrată teza că inculpatul avea comportamentul și atitudinea unui "lider", modul de comitere al majorității infracțiunilor sugerează totuși că nu a existat o acțiune coordonată și perpetuată în timp în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave.
Din expunerea rezumativă a faptelor imputate fiecărui inculpat, prima instanță a apreciat că rezultă că în majoritatea covârșitoare a cazurilor inculpații au acționat impulsiv, la simple provocări (justificate sau nejustificate), uneori ajutându-se de numărul lor, alteori acționând chiar singuri (cazul inculpatului -pct.4, actele de violență domestică exercitate de inculpatul - pct.5).
S-a considerat de către tribunal că situația este mai ușor de caracterizat în ipoteza "grupului ", unde s-a considerat că nu se poate vorbi de vreo ierarhie sau coordonare structurată între, și, singurul element comun fiind spațiul locativ în care erau găzduite fetele care se prostituau.
În acest context, s-a apreciat de prima instanță că simpla împrejurarea că inculpații se cunoșteau iar la unele fapte s-au regăsit într-un număr mai sau mai mic, nu poate justifica concluzia existenței unui grup infracțional organizat.
În consecință, s-a reținut că și la aprecierea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive trebuie să se pornească de la această constatare, întrucât în mod evident pericolul pentru ordinea publică nu este același în ipoteza existenței unui grup infracțional organizat sau atunci când este vorba de o pluralitate ocazională.
Or, s-a apreciat de către prima instanță că în lipsa grupului infracțional organizat, majoritatea infracțiunilor prin însăși gravitatea lor (analizată în abstract) cât și prin modul concret de săvârșire și al urmărilor, nu mai justifică în prezent (la mai bine de 7 luni de la arestare), pentru o parte dintre inculpați, menținerea măsurii.
Tribunalul a observat astfel că în cazul inculpaților menționați la punctele 4-12 o Mp arte din faptele imputate nu și-au găsit până în prezent un suport probatoriu concludent, iar pentru cele la care se constată existența unor mijloace de probă sau indicii temeinice gravitatea este relativ redusă. Astfel, s-a reținut că s-a făcut vorbire de acte de agresiune care au avut drept consecință vătămări corporale de 3,5 sau 18 zile, deținere de cu bile de, acte de violență domestică, care cu greu ar putea justifica o privare de libertate de câteva luni sau chiar ani în așteptarea unei hotărâri definitive, indiferent de soluție.
Prin urmare, prima instanță a apreciat că în prezent, raportat la considerentele expuse anterior, nu se mai impune menținerea arestării preventive în privința inculpaților menționați la pct. 4-12, sens în care s-a dispus revocarea măsurii și punerea în libertate a acestora.
În privința inculpaților, și, Tribunalul Timișa constatat că există în continuare mijloace de probă și indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit fapte de natură penală (șantaj, lipsire de libertate, tentativă de omor, înșelăciune, proxenetism) care prin modul de comitere și consecințele provocate prezintă un grad ridicat de pericol social, motiv pentru care se impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Prima instanță a constatat rămasă fără obiect cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul.
Împotriva încheierii penale de ședință din data de 04.09.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara și inculpații, și, în termen legal, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 05.09.2009.
În motivele de recurs, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial solicită admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și pe fond, menținerea stării de arest a inculpaților, și arătând că încheierea este netemeinică, întrucât printr-o interpretare eronată a materialului probator, a aprecierii eronate a pericolului social și a prevederilor legale, a fost dispusă revocarea măsurii arestării preventive față de cei nou inculpați. Se mai arată în motivele de recurs că din materialul probator al dosarului rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un real pericol atât pentru ordinea publică, cât și pentru buna funcționare a regulilor statului de drept, dar și o în raport cu părțile implicate care vor avea de suferit presiuni psihice sau chiar fizice din partea inculpaților lăsați în libertate. De asemenea, se mai arată că analiza probelor de la dosar nu lasă nici un dubiu cu privire la vinovăția efectivă a inculpaților, apreciindu-se nelegală pronunțarea instanței cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât ea este subiectivă și nu s-a bazat pe o analiză a probelor testimoniale care de altfel nici nu au fost administrate în cursul cercetării judecătorești, ele urmând a fi efectuate la următoarele termene de judecată. Se mai arată în motivele de apel că conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice, corpurile delicte și declarațiile victimelor și ale martorilor probează că acțiunile infracționale au fost comise în mod organizat, în timp îndelungat. În sublinierea pericolului pentru ordinea publică se consideră de către parchet că nu se poate susține că lăsarea în libertate a celor nouă inculpați nu ar avea un impact negativ puternic în colectivitatea din care fac parte ei, dar mai ales victimele și membrii familiilor lor și este greu de crezut că prin lăsarea în libertate, inculpații nu vor zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a victimelor.
În concluzie, se arată în motivele de apel că menținerea măsurii arestării preventive se impune fiind în concordanță cu prevederile art. 148 Cpp și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât în cauză există nu numai elemente verosimile de a se bănui că inculpații au săvârșit fapte penale, cât și dovezi certe care probează faptul că lăsarea lor în libertate va determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție.
Recursul inculpaților, și nu a fost motivat în scris, ci în susținerea orală a acestora, conform concluziilor consemnate în practicaua deciziei penale.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara este întemeiat, iar cel declarat de inculpații, și este neîntemeiat, pentru considerațiile ce vor fi prezentate.
Conform art.300/2 pr.pen, " în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitate și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160/b pr.pen."
Prin urmare, în etapa reglementată de art.300/2 pr.pen judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza spre soluționare face un examen de verificare a stării de arest a inculpaților raportat la ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale și starea de fapt reținută în actul de inculpare pe de o parte și elementele noi ivite pe parcursul judecății pe de altă parte. Prezenta cauză a fost înregistrată la data de 7.07.2009 și primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 21.10.2009, fiind fixat termen intermediar exclusiv pentru verificarea legalității și temeiniciei stării de arest pentru data de 4.09.2009, nefiind administrată nici o probă în intervalul de timp de la înregistrarea dosarului și verificarea efectuată conform art.300/1 pr.pen și termenul de judecată intermediar acordat, respectiv 4.09.2009. În această fază procesuală și în această etapă nu se pot face aprecieri cu privire la vinovăția inculpaților, care de altfel beneficiază de prezumția de nevinovăție până în momentul în care se pronunță împotriva acestora o hotărâre definitivă de condamnare, prezumție consacrată atât de normele interne-art.5/2 pr.pen cât și de normele comunitare, respectiv art.6 al.2 din CEDO. Judecătorul fondului, în încheierea penală recurată a analizat starea de fapt reținută în sarcina fiecărui inculpat reținând cu titlu de certitudine existența probelor de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților trimiși în judecată, pronunțându-se asupra existenței fiecărei infracțiuni cu trimitere expresă la probele administrate în cursul urmăririi penale și din interpretarea cărora a ajuns la această concluzie. Astfel, în încheierea penală supusă controlului instanței ierarhic superioare s-au folosit expresii de genul " fapta de la pct.2 ( șantajul în dauna părții vătămate ) este probată de împrejurarea că s-a ridicat de către poliție, de la domiciliul inculpatului în data de 19.02.2009, un tablou provenit de la partea vătămată, depus la camera de corpuri delicte. Acest constituia garanția faptului că persoana șantajată urma să restituie integral suma împrumutată cu camătă și dobânda aferentă. Un alt element probatoriu îl constituie discuțiile telefonice dintre inculpat și partea vătămată din data de 27.09.2008 și 14.01.2009 din care rezultă că inculpatul insista în obținerea unor garanții (denumite de acesta drept "semne") de restituire a împrumutului cămătăresc. Aceste elemente se coroborează cu declarația părții vătămate și constituie indicii temeinice privind fapta de șantaj săvârșită față de aceasta" - fila 6 sau "Fapta de la pct. 6 (proxenetismul) rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile investigatorilor sub acoperire și care au discutat în bar cu angajatele (fila 190, vol.VI), convorbirile telefonice - ( - soția administratorului barului Bernd);, "- fila 7 din încheiere. Față de maniera în care a pronunțat judecătorul fondului se pune problema compatibilității sale cu soluționarea cauzei și rolului pe care îl mai are cercetarea judecătorească, etapă în care ar urma să se procedeze la readministrarea probelor din cursul urmăririi penale și a celorlalte probe apreciate de instanță ca fiind întemeiate în vederea aflării adevărului. În jurisprudența CEDO s-a statuat că lipsa prejudecăților și atitudinea nepărtinitoare sunt în strânsă legătură, în cauza Piersack contra Belgia stabilindu-se că " existența imparțialității în sensul art.6 paragraf 1 din Convenție trebuie determinată conform unui test subiectiv, pe baza convingerilor personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză, dar și conform unui test obiectiv vizând să stabilească dacă u judecător a oferit suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință". În condițiile în care judecătorul investit cu soluționarea cauzei și-a format propria convingere în ceea ce privește reținerea vinovăției cu privire la fiecare faptă pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, etapa cercetării judecătorești nu-și mai are rostul. Încheierea prin care se verifică legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, în temeiul art.300/2 pr.pen nu trebuie să reprezinte o hotărâre de condamnare sau de achitare deoarece s-ar încălca drepturile procesuale ale inculpaților statuate de CEDO, în sensul de a acorda inculpaților posibilitatea de a-și expune cauza în fața unei instanțe independente și imparțiale care să examineze cauza în condiții de contradictorialitate, publicitate, nemijlocire. Prin antepronunțarea efectuată judecătorul fondului a încălcat și dreptul inculpaților la un proces echitabil, drept reglementat de art.6 din CEDO în condițiile în care judecătorul fondului a exprimat opinii cu privire la vinovăția inculpaților.
Prin urmare, instanța de recurs urmează a se pronunța asupra oportunității menținerii măsurii arestării a inculpaților, atât a celor față de care s-a revocat măsura arestării preventive cât și a celor față de care aceasta a fost menținută și a pericolului pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților.
În ceea ce privește existența unor indicii care să determine presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt cercetați în dosarul parchetului, tribunalul observă că din actele puse la dispoziție de parchet și care se regăsesc în dosarul de urmărire penală rezultă o astfel de bănuială.
Astfel, la dosarul cauzei există suficiente indicii din care rezultă faptul că inculpatul este posibil să fie cel care conduce și coordonează activitățile presupus infracționale ale unui grup din care fac parte și ceilalți inculpați.
În acest sens,în primul rând instanța va avea în vedere declarațiile inculpatului.Acesta a precizat că știe că inculpații, participă la operațiuni de recuperare de bani, primind ordine în acest sens de la inculpatul,acesta personal vânzându-le acestora "ponturi" în vederea obținerii de sume de bani.Această declarație poate fi coroborată cu declarația martorului, care a menționat că îi cunoaște pe inculpații, și, aceștia ocupându-se de recuperări de datorii și camătă, el personal participând la o "acțiune" a acestora la o benzinărie din De asemenea, fiind audiată în cursul urmăririi penale, concubina inculpatului, numita na, a precizat că inculpatul i-a mărturisit că se ocupă de recuperări de bani pentru diferite persoane, fără a-i indica numele acestora
Instanța de recurs constată că prin ordonanța nr.31/A/2008 din data de 29.09.2008 a DIICOT - Biroul Teritorial Timiș, în prezenta cauză a fost autorizată folosirea unor investigatori sub acoperire, urmând să fie folosită identitatea de, și.Potrivit procesului verbal încheiat la data de 05.12.2008 de către investigatorii și, inculpatul le-a vorbit la un moment dat despre protectorul lor, afirmând că acesta îi învață ce să facă. El a adăugat spunând că acesta se numește "", este consilier din partea PSD și că persoana în cauză este "șeful lor". Toate aceste afirmații pot conduce la concluzia că inculpatul vorbea în acel moment de inculpatul.Tot sub acest aspect este de reținut și procesul verbal încheiat la data de 11.12.2008 de către investigatorii sub acoperire și. Aceștia l-au întâlnit pe "" (inculpatul ) în incinta unui local situat în Complexul 1, acesta prezentându-se ca fiind consilier PSD. Aceeași persoană a afirmat în cursul discuțiilor că localul "3 s" îi aparține, având însă și un asociat care îi face exact ce îi spune el. Cu aceeași ocazie, "" și-a asumat rolul de "lider al celor din T".Potrivit proceselor verbale încheiate la datele de 10.10.2008, 11.10.2008 de către cei doi investigatori sub acoperire, în interiorul localului "3 s" au discutat cu mai multe fete care le-au transmis că întrețin raporturi sexuale cu diferiți clienți ai barului, dacă aceștia achită consumația de o anumită valoare la bar. Totodată, fetele le-au comunicat tariful ce trebuie plătit pentru întreținerea unor raporturi sexuale, din această sumă o parte fiind reținută la bar. De asemenea, fetele au mai afirmat că sunt conduse de către numita "" care are un comportament autoritar, obligându-le să facă o consumație la bar, în caz contrar aplicându-li-se câte o "amendă", adică nemaiprimind procentul promis din consumație.
Din analiza notelor de redare a convorbirilor telefonice aflate la dosarul de urmărire penală se poate constata că există suficiente indicii în legătură cu împrejurarea că inculpatul coordonează activitatea desfășurată în localul "3 s".Astfel convorbirile interceptate în zilele de 01.07.2008, 28.09.2008, 12.01.2009 confirmă faptul că inculpatul este ținut la curent în legătură cu fetele care se află în local, cerându-i-se permisiunea ca fetele să poată ieși cu anumiți clienți. interceptate la datele de 30.06.2008, 01.07.2008, 02.07.2008, 05.07.2008, 02.09.2008, 26.09.2008, 07.10.2008 atestă faptul că inculpatul este posibil să fie implicat în recrutarea mai multor tinere în vederea practicării prostituției. De asemenea, aceste convorbiri reprezintă indicii că inculpatul este cel stabilește soarta tinerelor din bar, hotărând cine va fi sancționat pentru nerespectarea regulilor localului, în acest sens el primind zilnic raportul activităților desfășurate în local, precum și a veniturilor obținute.
În volumul din dosarul de urm. penală, există asemenea discuții telefonice între inculpatul și inculpații și din care rezultă că aceștia se cunoșteau și țineau legătura în permanență și se poate vedea că în data de 04.06.2008, inculpatul spune unei persoane care la întrebat " Bă, tot cu sunteți?"acesta din urmă a răspuns " Noi nu ne vindem mă", iar în cadrul aceleiași convorbiri inculpatul îi spune inculpatului, " deci ți-am zis, nu sunteți săgeți și nu uitați: eu nu-s cu voi.".În același dosar inculpatul îi solicită inculpatului, care și reușește să îi aducă un găsit în comuna de o persoană care dorea să anunțe Poliția, pentru ca animalul să ajungă în posesia proprietarului, ceea ce în final s-a și întâmplat, după ce fusese inițial preluat în modalitatea de mai sus.
De altfel, numeroase convorbiri telefonice între inculpați denotă că se cunoșteau și că au avut legături cu caracter infracțional, chiar dacă nu se poate susține cu certitudine că inculpatul ar fi " șeful" inculpaților și s-au a altor inculpați însă o asociere infracțională cu aceștia exista, a se vedea și volumul ll din dosarul de urm. penală referitor la martorii și, care arată că după ce au fost agresați și lipsiți de libertate în mod ilegal de și, pentru neînmatricularea unui autoturism care figura furat, inculpatul l-a vizitat la spital pe martorul și la o întâlnire în -, unde avea documentele firmei martorului, inculpatul în prezența celorlalți doi inculpați, i-a spus acestuia că va primi documentele când îi va înmatricula mașina sau îi va da o sumă de bani.
Față de acesta există probe și indicii temeinice referitor cel puțin la o asociere infracțională, șantaj ( a se vedea și fila 54 vol. l dos. declarația părții vătămate ), proxenetism, cum rezultă din convorbirile telefonice, chiar dacă nu rezultă cu evidență cel puțin până la acest moment procesual, că inculpatul s-ar face vinovat de toate infracțiunile reținute în sarcina sa.
În activitatea sa, inculpatul, așa cum rezultă din convorbirile telefonice și comunicările interceptate la datele de 09.04.2008, 10.04.2008, 11.04.2008, 12.04.2008, 16.04.2008, 17.04.2008, 19.04.2008, 22.04.2008, 26.04.2008, 02.05.2008, 25.05.2008, 02.09.2008, este ajutat de către inculpații, și, care asigură protecția în local și cazarea unora dintre prostituate.
Referitor la activitatea de proxenetism desfășurată de inculpații, poate fi observată declarația martorului, care a menționat faptul că împreună cu numita, a fost constrânsă de către inculpatul să practice prostituția în folosul său. Ulterior, după liberarea din penitenciar a inculpatului, martorul a menționat că ambii inculpați au exercitat violențe asupra lor pentru a le determina să practice prostituția în folosul lor, luându-le toți banii obținuți. Martorul a mai adăugat că în aceeași situație se aflau și alte fete, respectiv a,.Declarațiile martorului au fost confirmate și de martorii și, cei doi martori învederând faptul că atât și, cât și au fost constrânse prin acte de violență de către inculpații și să practice prostituția. Martorii au mai menționat că în momentul în care a fugit, încercând să scape de cei doi inculpați, aceștia au căutat-o la domiciliu, unde au exercitat acte de violență asupra lor pentru a-i determina să le comunice locul unde se ascunde.
În ceea ce privește activitatea inculpaților, și, poate fi observată declarația inculpatei. Aceasta a menționat că inculpatul este cel care a adus la locuința sa martorul în vederea practicării prostituției, după ce în prealabil inculpatul și-a dat acordul în acest sens, ceea ce contrazice în mod evident declarațiile inculpatului, care a afirmat nu cunoaște nicio fată care să practice prostituția și nu este implicat în astfel de activități.Aceleași aspecte au fost relatate și de martorul, numitei. Martorul a afirmat că În momentul în care a fost vizitată de, aceasta i-a povestit că la locuiește împreună cu o altă fată pe nume ( ) și că amândouă practică prostituția, clienții fiind aduși de numiții și (inculpații și ). De altfel, martorul a mai învederat că potrivit afirmațiilor, inculpatul este cel care a convins-o să plece de acasă și a dus-o în apartamentul din Banii astfel câștigați erau în fiecare seară ridicați de inculpații și, care mai aveau închiriat un apartament unde se prostituau alte fete în folosul lorAceeași inculpată a mai adăugat faptul că, la scurt timp după venirea martorului, inculpatul a adus-o în apartament pe numita Coasă a tot în scopul practicării prostituției. Ambele susțineri ale inculpatei au fost confirmate și de inculpatul. Martorul a indicat faptul că îl cunoaște pe inculpatul de aproximativ un an de zile și a recunoscut că practică prostituția într-un apartament situat în T, inculpatul fiind cel care îi asigură protecția contra unei sume cuprinse între 100-400 lei la un interval de 2-3 zile. Același martor a mai adăugat faptul că inculpatul a mai închiriat un apartament în T unde practică prostituția alte 3 fete (, și Coasă).Împrejurarea că numitele și practică prostituția este confirmată și prin prezența la dosarul cauzei a copiilor anunțurilor pe care acestea le-au publicat în ziarul.
Instanța de recurs constată că la dosarul cauzei există indicii care confirmă susținerile organelor de urmărire penală conform cărora inculpații, și erau cei care asigurau protecția fetelor care practicau prostituția pe bd. - - din În acest sens vor fi avute în vedere declarațiile martorilor an și care au menționat faptul că s-au înțeles cu numitele și Coasă a ca, în schimbul unor sume de bani să întrețină raporturi sexuale, pentru ca, după aproximativ 5 minute, în interiorul apartamentului să pătrundă mai mulți bărbați, care ulterior au fost identificați ca fiind inculpații și, care i-au lovit și i-au alungat din apartament.
Aceleași aspecte au fost relatate și de martorul, care i-a așteptat pe cei doi în mașină, observând că la un moment dat au apărut speriați și i-au transmis că au fost bătuți.La rândul său, martorul a menționat faptul că în momentul în care întreținea raporturi sexuale cu unul dintre cei doi, partenerul a devenit violent sub aspect verbal, motiv pentru care i-a telefonat unui prieten care avea sarcina de a le apăra în cazul în care partenerul devenea violent. Acest prietene și-a făcut apariția împreună cu alți 2-3 bărbați și i-au scos afară pe cei doi. Acest prieten s-a dovedit a fi inculpatul, care a venit însoțit de inculpatul, iar martorul a finalizat declarația nu a înainte de a comunica organelor judiciare că inculpatul primea aproximativ 50% din sumele obținute pentru protecție.Susținerile persoanei indicate mai sus au fost confirmate și de colega de apartament Coasă
Sub acest aspect instanța de recurs apreciază ca fiind relevantă și o convorbire telefonică pe care inculpatul a avut-o cu inculpatul la data de 23.10.2008, la ora 19,04. Astfel, din analiza notei de redare a convorbirii interceptate, se poate observa faptul că inculpatul îi transmite inculpatului că a rezolvat problema din apartamentul de pe strada - - scoțându-i afară pe cei doi din A, după ce în prealabil l-a bătut pe unul dintre ei ( an este din A).
La rândul său, inculpatul, deși nu a recunoscut că este implicat în activitatea de proxenetism, a recunoscut faptul că a existat un incident la sfârșitul lunii octombrie 2008, când, la solicitarea inculpatului, l-a însoțit pe acesta la locuința unde se afla prietena sa și unde a găsit doi bărbați cărora le-a cerut doar să plece, fără a-i agresa, contrazicându-l astfel pe inculpatul care a afirmat că pe inculpatul îl cunoaște doar din vedere și nu are nimic în comun cu acesta, el nefiind implicat în nici un incident care a determinat venirea organelor de poliție.
În sfârșit, împrejurarea că inculpații, și este posibil să fie implicați în activitatea de proxenetism rezultă și din analiza notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor interceptate la datele de 12.06.2008, 14.06.2008, 15.06.2008, 18.06.2008, 01.07.2008, 02.07.2008, 04.07.2008, 09.07.2008, 25.07.2008, 30.07.2008, 01.09.2008, 03.09.2008, 11.10.2008, 19.10.2008.
În ceea ce privește faptele inculpatului, acestea se pot constitui în asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323.Cod Penal, întrucât activitatea sa cu inculpații și s-a desfășurat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, respectiv august- noiembrie 2008 și proxenetism prev. de art. 329.Cod Penal, nu sunt grave și care pot duce la concluzia că acesta reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Din actele dosarului, rezultă probe și indicii cu privire la infracțiunile mai sus menționate, care nu se caracterizează deloc printr-un pericol social redus, iar pericolul pentru ordinea publică pentru prelungirea măsurii, nu presupune doar fapte de violență și orice altă faptă gravă considerată profund reprobabilă de către societate care propagându-se în conștiința socială poate crea un sentiment de repulsie, de nesiguranță și care în final ar afecta normala desfășurare ale relațiilor sociale și în final ordinea publică.Chiar dacă inculpatul nu prezintă un pericol pentru ordinea publică la fel de ridicat ca ceilalți inculpați, instanța consideră că cel puțin la acest moment procesual prelungirea arestării față de acesta se impune, iar termenul de arest preventiv executat până în prezent de inculpat, raportat la complexitatea cauzei, la necesitatea aflării adevărului sub toate aspectele, nu apare ca fiind exagerată în sensul că durata ar fi la acest moment nerezonabilă.
Inculpatul, nu a avut legături doar cu numita, ci și cu celelalte fete care se prostituau pentru inculpații și, întrucât așa cum rezultă din convorbirile telefonice interceptate, inculpații adunau foloasele materiale cu rândul, spre exemplu inculpatul îi spune inculpatului " să meargă la nr. 29" pentru încasări, fiind vorba de numărul blocului în care existau fetele pentru prostituție.
În continuare, instanța de recurs constată că la dosarul cauzei există probe și indicii care să ateste participarea inculpaților la mai multe acțiuni deosebit de violente, după cum urmează:
În legătură cu incidentul petrecut în seara de 12/13.05.2007, partea vătămată a menționat faptul că în seara respectivă, ieșind dintr-un local, a admonestat verbal conducătorul unui autoturism marca BMW întrucât acesta era să-l lovească cu mașina. Imediat după aceea autoturismul a oprit, iar din interior au coborât 4 bărbați. A fost atacat și lovit cu pumnii și un par, pierzându-și cunoștința și trezindu-se la spital. Partea vătămată a menționat că și prietenul său a fost lovit picioarele și parii. Ulterior, i-a recunoscut pe inculpații și ca fiind cei care l-au lovit cu parul și pumnii și, de asemenea, a indicat că inculpatul este unul dintre cei care l-au lovit pe prietenul său.
La rândul său, partea vătămată i-a recunoscut printre agresori pe inculpații, și, fiind cel care l-a lovit cu pumnii, în vreme ce ceilalți l-au lovit cu pumnii și picioarele.Este de subliniat că, potrivit certificatelor medico-legale nr.878/C/15.05.2007 și nr.875/C/15.05.2007 ale IML T, în urma acestor agresiuni, părțile vătămate au suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 3, respectiv 5 zile de îngrijiri medicale.
În același sens poate fi luată în considerare și declarația martorului, care se afla într-un autoturism situat în spatele autoturismului din care au coborât inculpații. Acesta a indicat faptul că printre cei care i-au bătut pe și se numără inculpații, și.
În privința acestui incident este de reținut și raportul de constatare tehnico-științifică nr.62.055/12.11.2007. În condițiile în care a negat participarea sa la acest incident, inculpatul a fost supus testului poligraf, concluziile raportului confirmând faptul că în privința inculpatului s-au constatat reacții specifice comportamentului simulat.
Analizând dosarul de urmărire penală, instanța de recurs constată că există indicii în legătură cu implicarea inculpatului într-un alt incident violent la data de 04.04.2008.
În acest sens inculpatul a arătat că în timp ce se afla într-un local alături de alte persoane, printre care și inculpații și, precum și numitul, acesta din urmă a fost sunat de către fratele său că are probleme în fața cultural din. Au plecat cu toții acolo și au fost implicați într-o încăierare în cursul căreia inculpatul a folosit o sabie.Existența acestui incident a fost confirmată de martorii, Radin, - și, care s-au aflat la locul încăierării în care au fost implicate mai multe persoane.Partea vătămată a precizat că în cursul încăierării a fost lovit de către inculpatul cu o sabie, provocându-i-se leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.871/C/14.05.2008 al IML Împrejurarea că inculpatul s-a aflat printre agresori și că era înarmat cu o sabie rezultă și din declarațiile părților vătămate, și senior.
Un alt incident violent s-a petrecut în luna mai 2008, victimă fiind partea vătămată. Acesta a precizat că a împrumutat de la inculpatul o sumă de bani și datorită unor dificultăți nu a putut restitui împrumutul la termen. În aceste condiții el a fost vizitat la locul de muncă de inculpații, și un alt pe care nu-l cunoaște. Partea vătămată a mai adăugat că după ce au închis ușa iar unul dintre ei a asigurat paza în sensul că a împiedicat intrarea vreunei persoane, a fost lovit cu pumnii și picioarele de cei trei indivizi. În urma agresiunii, potrivit certificatului medico-legal nr.1141/11.06.2008 al IML T, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 10 zile de îngrijiri medicale și s-a ales cu timpanul fisurat.În volumul din dosarul de urm. penală, partea vătămată arată că pe lângă inculpații și a mai participat și inculpatul, care stătea la ușă și asigura paza, în timp ce partea vătămată era bătută de ceilalți doi și când a căzut la pământ și s-a ridicat, inculpatul l-a lovit cu piciorul în șold și la nivelul picioarelor.Incidentul este confirmat și de martorul -, coleg de serviciu cu partea vătămată, care a învederat faptul că la un moment dat au apărut trei indivizi robuști care au discutat cu pe un ton ridicat. Aceștia au închis ușa și întrucât s-a temut pentru integritatea sa a plecat de la fața locului, revenind abia peste 15 minute când partea vătămată era foarte supărat.
La dosarul cauzei există date și cu privire la incidentul petrecut la data de 07.05.2008 a cărui victimă a fost partea vătămată. Acesta a precizat că în ziua respectivă a fost sunat de inculpatul care i-a cerut să coboare în fața imobilului în care locuiește, deoarece dorește să vorbească ceva cu el. Când a ajuns la locul stabilit a constatat că inculpatul era însoțit de mulți bărbați, printre care i-a recunoscut pe inculpații și, unii fiind înarmați cu bâte și săbii. Partea vătămată a precizat că a fost bătut până a leșinat, după care a fost sechestrat, introdus într-o mașină și transportat până la locuința martorului, unde, pentru a fi lăsat în viață, i s-a cerut martorului să plătească o sumă de 2.000 euro.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1234/12.05.2008 al IML T, în urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 18 zile de îngrijiri medicale.Incidentul a fost observat de mai mulți martori, printre care și și na Primul dintre ei se afla pe balcon și a observat faptul că vecinul său a fost bătut de mai mulți indivizi. Martorul na trecea întâmplător pe la locul incidentului și a văzut momentul în care partea vătămată a fost lovit de mai mulți indivizi. Esențial este faptul că martorul a fost în măsură să-i recunoască ca fiind participanți la această acțiune violentă pe inculpații, și.La rândul său, martorul a învederat faptul că partea vătămată a fost adus în fața sa de către inculpații, și alții pe care nu-i cunoaște. Partea vătămată era bătut foarte rău și întrebându-l ce s-a întâmplat, i-a transmis că a fost bătut de către cei care l-au adus. Partea vătămată i-a cerut să le dea inculpaților suma de 2.000 euro pentru că altfel nu va fi lăsat în viață, martorul conformându-se acestei solicitări întrucât s-a temut pentru propria integritate corporală.Cele relatate de martorul au fost confirmate și de martorul, soția sa. Existența incidentului a fost confirmată și de inculpatul care, fiind audiat, a recunoscut că s-a deplasat împreună cu inculpații, și la domiciliul părții vătămate unde a existat un scandal în cursul căruia partea vătămată a fost lovit, dar nu știe de către cine.
În același sens va fi avută în vedere și declarația martorului care știe că inculpații, și au exercitat violențe asupra părții vătămate pentru că acesta a prestat un serviciu pentru care inițial fusese angajată "echipa" lui. După agresarea victimei, inculpatul ar fi primit suma de 2.500 euro.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, victima, în fila 19 volumul dos., a arătat că singurul care nu l-a lovit a fost, dar că acesta se uita să vadă dacă se oprește cineva să se uite, fiind evident că și inculpatul, așa cum rezultă din probatoriu, care nu se reduce doar la declarația părții vătămate, a participat la săvârșirea acestei fapte.
De altfel, în volumul și volumul l din dosarul de urm. penală rezultă comportamentul violent al acestui inculpat, așa cum îl relatează martorii an și, loviți fără motive întemeiate într-un bar de inculpat.În legătură cu incidentul petrecut la data de 30.10.2008, instanța constată că la dosarul cauzei subzistă suficiente temeiuri în legătură cu implicarea inculpaților și. Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate, prin intermediul unor prieteni pe care îi cunoștea, inculpatul i-a solicitat să-l ajute la înmatricularea unei mașini. Partea vătămată a refuzat pentru că nu i-au fost plătite serviciile, dar mașina a fost dusă la de către fratele numitei. Înmatricularea nu a fost posibilă întrucât mașina figura ca fiind furată, ceea ce a determinat nemulțumirea inculpatului. Pentru a se răzbuna, acesta, împreună cu inculpatul și alte persoane, au așteptat partea vătămată la intrarea în Când a oprit mașina, partea vătămată a menționat că a fost atacat de către cei doi inculpați, lovindu-l cu bâtele până ce l-au adus în stare de inconștiență și i-au fisurat două coaste. Partea vătămată a menționat că și însoțitoarea sa a fost bătută de alți doi indivizi pe care nu-i cunoaște, iar în final inculpații i-au cerut o sumă de 15.000 euro drept despăgubire pentru mașina pe care nu au putut-o înmatricula. Aceleași aspecte au fost relatate și de partea vătămată, care a menționat că ei i s-au solicitat 8.000 euro drept despăgubiri de către cei doi inculpați.
Inculpatul a menționat că are cunoștință de împrejurarea că inculpații și au fost implicați într-o afacere cu mașini, în cursul căreia, în urma unei altercații, au obținut o valiză cu acte ale unor mașini de la o persoană care se ocupă de intermedieri auto.
În același sens poate fi observat și procesul verbal încheiat la data de 05.12.2008 de investigatorii sub acoperire și. Aceștia s-au întâlnit cu inculpații și, iar în cursul discuțiilor purtate în legătură cu recuperarea unei pretinse sume de bani, cei doi inculpați s-au că au bătut foarte rău două persoane, un care este intermediar în ceea ce privește înmatriculările auto, și pe amanta acestuia, întrucât aveau de recuperat de la acesta o sumă de 13.000 euro. Este de menționat faptul că, așa cum rezultă din procesul verbal întocmit de aceiași investigatori la data de 11.10.2008, pe cei doi inculpați i-au cunoscut prin intermediul persoanei care asigura paza la localul "3 s" în momentul în care au apelat la "" afirmând că au de recuperat o sumă M de bani. La aceeași întâlnire a sosit, la un moment dat, și inculpatul, cei doi investigatori recunoscându-l după autoturismul pe care îl conducea (Peugeot 407 de culoare vișinie).
Cât privește incidentul petrecut în seara zilei de 29/30.05.2008 în care a fost implicat inculpatul, instanța reține că inculpatul a recunoscut implicarea sa în acest incident, dar că nu se consideră vinovat de leziunile suferite de aceștia, în condițiile în care doar l-a împins pe și acesta a căzut la pământ.Însă declarațiile sale sunt contrazise de declarațiile părților vătămate și. Aceștia au precizat că întrucât inculpatul nu a respectat semnificația balizelor amplasate la locul unde desfășurau activități de asfaltare, i-au reproșat acest lucru. Inculpatul, care conducea un autoturism marca BMW, a oprit mașina, a coborât, și a avut un incident verbal cu cei doi, părțile adresându-și reciproc injurii. La un moment dat, potrivit declarațiilor sale, partea vătămată a sunat la numărul 112 pentru a solicita ajutor, dar în acel moment inculpatul a chemat ajutoare prin telefon și i-a aplicat o lovitură în spate, partea vătămată căzând la pământ și pierzându-și cunoștința.Partea vătămată a menționat că și el a fost lovit la rândul său de către inculpat cu pumnul în gât, pierzându-și cunoștința și trezindu-se la spital.Agresarea celor două părți vătămate a fost văzută și de martorii și, care au relatat aceleași împrejurări indicate mai sus.
Este de subliniat faptul că în urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 19 zile de îngrijiri medicale (certificatul medico-legal nr.1070/03.06.2008), iar partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 50 de zile de îngrijiri medicale (certificatul medico-legal nr.1041/02.06.2008).
În ceea ce privește implicarea inculpatului în incidentul din seara zilei de 25.04.2008, instanța va reține declarațiile părții vătămate, care a arătat că în seara aceea a avut o altercație telefonică cu numitul. La un moment dat, când discuta cu acesta, în dreptul său a oprit o mașină, din care a coborât un individ care l-a atacat cu o sabie, lovindu-l în zona capului și gâtului și provocându-i, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.1223/08.05.2008 al IML T, leziuni care au necesitat pentru vindecare 9 zile de îngrijiri medicale. Este de subliniat faptul că în momentul agresiunii, partea vătămată l-a auzit pe numitul " sau nu".Existența incidentului a fost confirmată și de martorii, și, toți trei menționând că în cursul discuțiilor purtate între și, la un moment dat, a apărut un autoturism marca BMW din care a coborât un înarmat cu o sabie care l-a lovit cu această sabie pe în zona gâtului. La rândul său, martorul a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul inculpatului, iar în luna aprilie acesta l-a sunat spunându-i că a fost implicat într-o confruntare violentă cu mai multe persoane. Din analiza notelor de redare a convorbirilor telefonice interceptate, se poate constata că această convorbire a avut loc la data de 26.04.2008, ora 02,29. inculpatul relatând martorului faptul că incidentul despre care a vorbit a avut loc în zona bisericii de la fabrica, în apropierea intersecției dintre străzile și cel În aceeași zi, în jurul orei 11,26, inculpatul a avut o altă convorbire telefonică cu inculpatul, care i-a reproșat faptul că s-a implicat în incidentul din seara anterioară, când a reușit, potrivit inculpatului, să-l taie rău la gât pe unul și altuia să-i rupă mâna.
Instanța de recurs va avea în vedere și procesele verbale de percheziție existente la dosarul de urmărire penală. În acest sens se poate observa faptul că la fiecare dintre inculpați au fost găsite săbii, bâte, cuțite sau alte obiecte contondente, apte a fi folosite la comiterea unor grave acțiuni de violență.
Mai mult decât atât, la percheziția efectuată la inculpatul a fost descoperită o armă militară letală. Inculpatul a recunoscut faptul că deține un, despre care a afirmat că este vechi, și pe care l-a găsit pe raza localității, or potrivit adresei nr.-/18.02.2009 al IPJ T inculpatul nu figurează în evidențe ca deținător legal de arme sau muniții. Acest, fiind supus unei constatări tehnico-științifice, a rezultat, așa cum se poate observa din raportul nr.80.699/18.02.2009 al IPJ T, este o armă de foc, în stare de funcționare, iar cartușele au avut încărcătura în stare activă, fiind destinate tragerii cu arme de foc.
De asemenea, la percheziția efectuată la inculpatul a fost găsit un cu gloanțe de, precum și muniția aferentă. Inculpatul a recunoscut că nu era îndreptățit să dețină o asemenea armă întrucât nu este posesorul unui permis, însă a adăugat că arma nu-i aparține, fiind proprietatea unui prieten plecat în Marea Britanie. Alte două arme au fost descoperite la domiciliul mamei inculpatei, aceasta afirmând că cele două pistoale aparțin inculpatului, care le-a și adus.
În ceea ce privește faptele inculpatului, instanța are în vedere, în primul rând, chiar declarațiile inculpatului. Acesta a recunoscut faptul că a fost implicat, la data de 07.05.2008, într-un incident al cărui victimă a fost numitul. Inculpatul a menționat că s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, fiind însoțit de alți inculpați din acest dosar, respectiv, și. În momentul în care a coborât în fața blocului, potrivit declarației inculpatului, s-a certat cu partea vătămată, iar această ceartă a degenerat în acte de violență, numitul menționând că i-a aplicat părții vătămate două lovituri cu pumnul în față, el fiind singurul care l-a lovit pe. Susținerile inculpatului sunt însă contrazise de celelalte probe existente la dosar.În acest sens pot fi observate declarațiile părții vătămate care precizat că în ziua respectivă a fost sunat de inculpatul, care i-a cerut să coboare în fața imobilului în care locuiește, deoarece dorește să vorbească ceva cu el. Când a ajuns la locul stabilit a constatat că inculpatul era însoțit de mulți bărbați, printre care i-a recunoscut pe inculpații și, unii fiind înarmați cu bâte și săbii. Partea vătămată a precizat că a fost bătut până a leșinat, după care a fost sechestrat, introdus într-o mașină și transportat până la locuința martorului, unde, pentru a fi lăsat în viață, i s-a cerut martorului să plătească o sumă de 2.000 euro. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1234/12.05.2008 al IML T, în urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 18 zile de îngrijiri medicale.Sub acest aspect, se poate constata că, spre deosebire de afirmațiile inculpatului, care a menționat că părții vătămate i-au fost aplicate doar două lovituri cu pumnul în față, certificatul medico-legal atestă multe alte leziuni provocate părții vătămate. Astfel, din analiza acestuia, se poate constata că la examinarea medico-legală numitul a prezentat leziuni la cap, torace, umeri, ceea ce confirmă împrejurarea că victimei i-au fost aplicate multe alte lovituri decât cele evidențiate de inculpatul.Incidentul a fost observat de mai mulți martori, printre care și și na Primul dintre ei se afla pe balcon și a observat faptul că vecinul său a fost bătut de mai mulți indivizi.Martorul na trecea întâmplător pe la locul incidentului și a văzut momentul în care partea vătămată a fost lovit de mai mulți indivizi, ea subliniind faptul că victima a fost lovită de mai mulți bărbați. Esențial este faptul că martorul a fost în măsură să-i recunoască ca fiind participant la această acțiune violentă și pe inculpatul, alături de alți inculpați, respectiv, și.
La rândul său, martorul a învederat faptul că partea vătămată a fost adus în fața sa de către inculpații, și alții pe care nu-i cunoaște. Partea vătămată era bătut foarte rău și întrebându-l ce s-a întâmplat, i-a transmis că a fost bătut de către cei care l-au adus. Partea vătămată i-a cerut să le dea inculpaților suma de 2.000 euro pentru că altfel nu va fi lăsat în viață, martorul conformându-se acestei solicitări întrucât s-a temut pentru propria integritate corporală.Cele relatate de martorul au fost confirmate și de martorul, soția sa.
Față de aspectele mai sus evidențiate, instanța apreciază că la dosarul de urmărire penală există suficiente indicii în legătură cu implicarea inculpatului în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.Pe de altă parte, raportându-se la împrejurările cauzei, expuse pe larg mai sus, instanța apreciază că referitor la persoana inculpaților, lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Instanța constată că inculpații, sunt cunoscuți cu antecedente penale, fiind condamnați pentru comiterea unor infracțiuni cu violență. În același timp, inculpatul a fost sancționat administrativ pentru comiterea unei fapte cu violență.
Instanța de recurs reține că într-o societate democratică dreptul oricărei persoane la viață, integritate corporală, libertate și demnitate sunt valori fundamentale care trebuie protejate. În acest context, neluarea unor măsuri preventive față de anumite persoane, în condițiile în care există indicii cu privire la implicarea lor în mod repetat în încălcarea gravă a acestor drepturi prin care se exprimă personalitatea umană, ar justifica o sporire a neîncrederii opiniei publice în realizarea actului de justiție, consecință incompatibilă cu principiile unei societăți democratice.
Instanța de recurs constată că potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Labita contra Italiei sau Neumeister contra Austria) detenția preventivă poate fi justificată atâta timp cât există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate.
Or, în prezenta cauză, un asemenea interes este evident. Cu privire la persoana inculpaților există suficiente suspiciuni legate de implicarea lor în comiterea unor grave fapte de violență, alimentate și de împrejurarea că în urma perchezițiilor au fost descoperite numeroase obiecte susceptibile de a fi folosite ca arme. De asemenea, la dosar există suficiente indicii referitoare la faptul că la desfășurarea activităților presupus infracționale au participat și alte persoane, care trebuie identificate și audiate, iar lăsarea în libertate a inculpaților nu ar face altceva decât să îngreuneze actele de urmărire penală. Totodată, a dosarul de urmărire penală se poate constata că subzistă suficiente elemente care să conducă la concluzia că inculpații sfidează autoritățile, considerând că nu pot fi sancționați, sentiment determinat și de calitatea personală a unuia dintre inculpați, o situație periculoasă și incompatibilă cu principiile unui stat de drept.
La menținerea măsurii preventive împotriva inculpaților, instanța va avea în vedere și dispozițiile art.5 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Letellier contra Franței, admițând posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice, atunci când, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.
Or, în prezenta cauză, fiind vorba de mai multe acțiuni de o violență deosebită și proxenetism, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților, prin gravitatea deosebită a activității acestora și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în asemenea operațiuni, prin care se aduce o atingere gravă dreptului tuturor cetățenilor de a trăi într-un climat de liniște și siguranță, este susceptibilă de a conduce la o tulburare a ordinii publice, motiv pentru care se impune menținerea arestării preventive a inculpaților, măsura preventivă fiind o condiție a asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
Prin urmare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 4.09.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timi șoara împotriva aceleiași încheieri penale pe care va casa în privința inculpaților, și și rejudecând cauza:
În temeiul art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b pr.pen va menține măsura arestării preventive dispusă față de acești inculpați, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie examinată de instanța de fond înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.
Va respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, pentru motivele avute în vedere la menținerea arestării preventive față de acești inculpați.
În temeiul art.192 al.2 pr.pen vor fi obligați inculpații, și la plata sumei de 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar în temeiul art.192 al.3 pr.pen celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 4.09.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timi șoara împotriva aceleiași încheieri penale pe care o casează în privința inculpaților, și și rejudecând cauza:
În temeiul art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b pr.pen menține măsura arestării preventive dispusă față de acești inculpați, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie examinată de instanța de fond înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.
Respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul.
În temeiul art.192 al.2 pr.pen obligă inculpații, și la plata sumei de 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar în temeiul art.192 al.3 pr.pen celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.-05.09.2009
Tehnored. -15.09.2009
Primă instanță: jud. - - Tribunalul Timiș
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin, Ion
