Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 898/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 898
Ședința publică de la 30 compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Ilie Președinte Secție
- - - - VicePREȘEDINTE: Aurel Ilie
- - JUDECĂTOR 2: Membri Constantin Iriza Doru
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, împotriva încheierii din 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, care pe avocat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulare cereri ori excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive, deoarece nu mai subzistă cauzele care au determinat privarea de libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece măsura privării de libertate a inculpatului este justificată având în vedere că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni, ce vizează persoana, proprietatea și viața sexuală, ceea ce dovedește că acesta prezintă un cert pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului așa cum a fost susținut de apărător, arată că regretă comiterea faptelor și că le-a comis în stare de ebrietate.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, conform art. 1451Cod pr.penală, formulată de inculpatul - fiul lui G și, născut la 14 mai 1986 în S, D, cu domiciliul în comuna, str. - nr. 9, județul D, CNP -.
Totodată, s-a menținut măsura arestării preventive față de același inculpat, s-a dispus introducerea în cauză ca parte civilă a Spitalului Clinic Județean de Urgență nr. 1 C și s-a amânat cauza pentru data de 12 octombrie 2009.
Pentru a respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive și a menține privarea de libertate a inculpatului, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 268/P/2009 din 2 iulie 2009, pentru că ar fi comis mai multe infracțiuni grave, respectiv cea prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 - 175 alin.1 lit. h și art. 176 alin.1 lit. d cod penal, art. 192 alin.1 și 2 cod penal, art. 197 alin.1 cod penal și art. 211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit. c cod penal, cu alic. Art. 33 lit. a cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut că în seara de 1 aprilie 2009, inculpatul, fără drept, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a deplasat la locuința părții vătămate, a escaladat gardul și prin efracție, a pătruns în locuință, a amenințat partea vătămată în scopul de a obține de la aceasta sume de bani, amenințare care a fost completată prin lovirea părții vătămate, împrejurare care, prin constrângere, După ce a doborât victima la pământ, inculpatul a avut un raport sexual cu aceasta și l-a plecare și-a însușit suma de 15 lei de la partea vătămată.
Pe fondul amenințărilor părții vătămate că va anunța poliția, inculpatul a luat hotărârea să o împiedicare, sens în care a luat în brațe victima, s-a deplasat cu ea la o fântână și a aruncat victima apoi în aceasta.
Inculpatul a fost reținut și apoi arestat preventiv pe 29 zile, la data de 3 aprilie 2009, măsura arestării fiind prelungită succesiv de către instanța de judecată.
În ceea ce privește cererea formulată de inculpat ce vizează înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi țara, instanța de fond a reținut că aceasta este neîntemeiată, fiind că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea subzistă și în continuare, fiindcă din probe, rezultă în continuare presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, dar și că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura, gravitatea faptelor pentru este acuzat și sentimentul de insecuritate creat de inculpat în rândul colectivității din care face parte.
S-a mai reținut că atitudinea procesuală sinceră a inculpatului pe parcursul cercetărilor, nu poate constitui temei pentru admiterea cererii de înlocuire a măsurii preventive, în condițiile în care se rețin aceleași temeiuri care au dus la privarea de libertate a inculpatului până în prezent.
Totodată, așa cum s-a motivat, se apreciază că prevenția inculpatului este necesară și în continuare nu numai din cauza faptului că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării nu s-au modificat și nici nu au încetat și că privarea de libertate este necesară pentru buna înfăptuire a justiției, dar ți ținându-se seama că durata acesteia este rezonabilă.
Împotriva încheierii, în termen, a formulat recurs inculpatul, criticând menținerea măsurii de arestare preventivă pentru netemeinicie și susținând că motivele care au fost avute în vedere la luarea măsurii au încetat.
Recursul este nefondat și va fi respins ca atare, cu următoarea motivare.
Potrivit art. 3002Cod pr.penală, combinat cu art. 139 alin.1 cod pr.penală, măsura preventivă verificată periodic în cursul judecății, poate fi înlocuită cu altă măsură când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea e și poate fi revocată când nu mai există vreun temei care să justifice menținerea.
Ori, se constată așa cum temeinic și legal a reținut și instanța de fond, că temeiurile avute în vedere inițial pentru luarea măsurii arestării preventive nu au încetat și că pe fondul menținerii, în urma sesizării instanței de judecată, a acuzațiilor grave aduse inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, nu numai în raport de pericolul social ridicat al faptelor de care este acuzat inculpatul, dar și în raport de multitudinea lor, în raport de condițiile concrete în care au fost comise faptele și de datele negative care caracterizează persoana inculpatului, simpla recunoaștere și regretul inculpatului neputând să diminueze în raport de durata privării sale de libertate, sentimentul de insecuritate pe care l-au creat faptele inculpatului în colectivitatea în care acesta trăiește.
Cu motivarea reținută, neexistând motivele de casare invocate în temeiul art. 3856alin.3 Cod pr.penală și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept, care să impună casarea încheierii, în baza art. 38515alin.1 pct. 1 lit. b cod pr.penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, împotriva încheierii din 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu apărător oficiu, ce va fi avansat din fondurile
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 septembrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF.
IB/2.11.2009
30 septembrie 2009,
S va încasa de la rec.inc., suma de 140 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Membri Constantin Iriza Doru
