Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 902/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 902
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - JUDECĂTOR 3: Aurel
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - - deținut în prezent în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de la 15 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat (în stare de arest preventiv), asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate cereri noi, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în subsidiar, solicitând liberarea provizorie sub control judiciar deoarece sunt îndeplinite cerințele legale în acest sens.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului, ca nefondat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.
Recurentul - inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, însușindu-și concluziile formulate de apărător.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Constată că, prin Încheierea de la 15 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Dolja respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul -, iar în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin.1, 3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul - fiul lui G și, născut la data de 20 august 1986 în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, domiciliat în comuna, județ D, CNP - - prin Încheierea nr. 62 din 29 mai 2008 Judecătoriei Craiova (mandat de arestare preventivă nr. 55 din 29 mai 2008 emis în dosarul cu nr-).
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Dolj, procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul - și analizând totodată cererea formulată de același inculpat cu privire la liberarea provizorie sub control judiciar, (în cadrul apelului formulat de către inculpat împotriva sentinței penale nr. 2225/03.10.2008 a Judecătoriei Craiova ) a reținut următoarele:
Referitor la cererea de liberare provizorie sub control judiciar, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acestei cereri, fiind formal întrunite prevederile art. 1602alin. 1 și 2 Cod penal. Cu toate acestea, față de natura și gravitatea faptelor, de pedeapsa aplicată de către instanța de fond în cauza de față, de modalitatea și împrejurările concrete în care s-au comis infracțiunile, frecvența lor, împrejurarea că inculpatul a acționat împreună cu alte persoane, chiar împreună cu un minor, dar și antecedentele penale ale acestuia, s-a apreciat că buna desfășurare a procesului penal impune privarea de libertate a inculpatului, în continuare, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1602Cod procedură penală nu conferă persoanei arestate un drept, ci o vocație, liberarea provizorie fiind facultativă, acordarea ei fiind lăsată la aprecierea judecătorului.
Cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat, Tribunalul Dolja constatat că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică, ținându-se cont de împrejurările în care a săvârșit fapta, natura infracțiunii, atitudinea manifestată ulterior comiterii acesteia, precum și împrejurarea că este recidivist și a săvârșit fapte similare celor judecată în speță, imediat după liberarea sa condiționată, așa încât, s-a apreciat că subzistă în continuare temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, scopul măsurii preventive putând fi astfel realizat.
S-a mai constatat că, în speță, există un interes public care impune privarea de libertate în continuare a inculpatului, durata detenției preventive nedepășind până în prezent termenul rezonabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, se constată că este legală și temeinică în concordanță cu probele administrate și dispozițiile legale care reglementează măsura arestului preventiv în cursul judecății.
Astfel, recurentul - inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de furt calificat și respectiv două infracțiuni de violare de domiciliu, constând în aceea că a pătruns în domiciliile părților vătămate de pe raza comunei, județul D, de unde a sustras diverse bunuri și sume de bani.
În mod corect prima instanță a apreciat că, în cauză se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, deoarece sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală referitoare la pericolul social concret pentru ordinea publică și dispozițiile art. 5 lit. c din CEDO, care condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune, ori că autorul va fugi după comiterea unei infracțiuni.
În cauza de față se constată că actele existente până în prezent la dosar, deși nu conturează deplin și convingător existența faptelor și vinovăția inculpatului, se poate aprecia că pot fi considerate indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală sau motive plauzibile de bănuială, în sensul art. 5 din CEDO, că inculpatul este implicat în săvârșirea unor activități ilicite.
Este nefondată susținerea recurentului - inculpat în sensul că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, rezultând din circumstanțele personale ale acestuia, deoarece la stabilirea acestui pericol nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului (care, deși nu este recidivist, a mai săvârșit în trecut fapte de același gen, fiind condamnat de mai multe ori în perioada minorității), ci și date referitoare la faptele pentru care acesta este cercetat, respectiv din însuși pericolul social al acestor infracțiuni pentru care inculpatul este învinuit și de reacția publică la comiterea unor astfel de fapte și posibilitatea săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unor reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
În mod corect prima instanță a apreciat și netemeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat, deoarece tocmai în raport de împrejurările săvârșirii faptelor, multitudinea și frecvența acestora, faptul că inculpatul a acționat împreună cu un minor, antecedentele sale penale și comportamentul ulterior liberării condiționate, respectiv perseverența în săvârșirea unor fapte de același gen ca cele pentru care fusese condamnat anterior, s-a constatat că se impune în continuare privarea de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal.
În raport de aceste considerente, recursul inculpatului este nefondat, astfel încât, în baza art. 38515pct. 21 lit. b Cod procedură penală, va fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - - deținut în prezent în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de la 15 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
Obligă recurentul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - --- -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. apel:
Dact. 2 ex./ 22 2008
-17 2008 -
- nr. 1 C, va urmări și încasa de la recurentul - inculpat suma de 120 lei, cheltuieli judiciare statului;
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Robert Emanoil Condurat, Aurel
