Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 94/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 94
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Membri Sorina Petria Mitran
- - - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
- Serviciul Teritorial O l
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul A împotriva încheierii din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat și avocat, apărători aleși.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Av. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile arestării; astfel, cu privire la suma de bani găsită asupra unui membru al familiei inculpatului nu s-a stabilit că ar proveni din infracțiuni, ci a fost trimisă de membrii familiei care lucrează în Italia; din expertiza tehnică a rezultat că nu există certitudine, ci o probabilitate mare ca inculpatul să fie persoana care apare în înregistrarea video; la datele arătate în actul de sesizare inculpatul se afla în Serbia, mențiunile din pașaportul inculpatului fiind în acest sens; prejudiciul este de numai 5000 euro, nu de 50.000 euro.
Av. a arătat că nu există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul DIICOT a solicitat respingerea recursului ca nefundat, întrucât nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu apărătorii.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin încheierea din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a menținut starea de arest a inculpatului A - fiul lui și I, ns.07.08.1982 în C, jud. D, cu domiciliul în C,-, jud. D, CNP - - (mandat de arestare preventivă nr.53/16.10.2009, emis de Tribunalul Dolj în dosarul nr-).
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Dolja constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova nr.135 D/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A, pentru săvârșirea infracțiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, faptă prev. de art. 42 alin.1 și 3 din Lg 161/2003 titlul III, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp, falsificare de instrumente de plată electronică prev. de art. 24 alin.1 și 2 din Lg.365/2002, privind comerțul electronic cu aplic. art.41 alin.2 Cp și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, faptă prev. și pedepsită de art. 27 alin.1 și 2 din Lg. 365/2002 privind comerțul electronic cu aplic. art. 41 alin.2 Cp, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal.
S-a reținut în fapt că, în cursul lunii iulie 2009, Banca Comercială - Sucursala C, lui, a sesizat C cu privire la faptul că în ziua de 02.06.2009 la -ul băncii, situat în C, cart. lui, a fost capturat un card. Procedându-se la citirea cardului cu ajutorul dispozitivului tip 120, seria - aflat în dotarea C, s-a constatat că acel card conținea pe magnetică date și informații asemănătoare cardurilor bancare.
În urma examinării imaginilor video puse la dispoziție de Banca Comercială și a planșelor foto efectuate, s-a stabilit că persoana care apare în imaginile video este numitul - A -.
Cercetările efectuate ulterior în cauză, au atestat faptul că în perioada 28.05.2009 - 05.06.2009, - A- a efectuat retrageri frauduloase cu un număr de 4 carduri bancare contrafăcute, extrăgând numerar în cuantum de 10.500 RON.
Activitatea infracțională a fost probată cu comunicările Băncii, dar și a altor unități bancare, planșele fotografice urmare a analizării imaginilor video ale camerelor bancomatului Băncii, procese - verbale, procese - verbale de percheziții domiciliare, declarația martorului, note de interceptări telefoane efectuate în baza autorizației cu nr. 55/28.09.2009 și declarațiile inculpatului.
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive potrivit dispozițiilor art. 3002cod procedură penală, instanța a constatat că, în speță, în ceea ce îl privește pe inculpat se impune menținerea măsurii preventive dispusă anterior motivat de următoarele:
Astfel, în cauză întreg materialul probator administrat până în prezent a demonstrat existența unor indicii temeinice care, la rândul lor, conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Apărările formulate de inculpat cu ocazia audierii sale în fața instanței de judecată, justificările sale cu privire la anumite acțiuni desfășurate de el sau de membrii familiei sale nu au putut constitui temei în a aprecia că nu se mai impune menținerea măsurii preventive, măsură care așa după cum s-a arătat anterior a fost dispusă și în baza altor considerente.
Raportat la gradul de pericol social al infracțiunilor pentru a căror comitere este judecat în prezent inculpatul, grad de pericol ce rezultă și din limitele de pedeapsă stabilite de lege, la antecedentele penale ale inculpatului, la împrejurarea că acesta nu a făcut dovada că ar avea venituri constante care să-i asigure cele necesare traiului, și având în vedere și atitudinea manifestată de acesta până în prezent, instanța a apreciat că, în continuare, lăsarea în libertate a acestuia ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Pericolul pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului a rezultat și din natura infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, frecvența infracțiunilor de acest gen care afectează, în primul rând siguranța economică a cetățeanului, o atitudine indulgentă din partea justiției nefiind justificată.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul A, solicitând casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile arestării; astfel, cu privire la suma de bani găsită asupra unui membru al familiei sale nu s-a stabilit că ar proveni din infracțiuni, ci a fost trimisă de membrii familiei care lucrează în Italia; din expertiza tehnică a rezultat că nu există certitudine, ci o probabilitate mare ca inculpatul să fie persoana care apare în înregistrarea video; la datele arătate în actul de sesizare el se afla în Serbia, mențiunile din pașaportul inculpatului fiind în acest sens; prejudiciul este de numai 5000 euro, nu de 50.000 euro; nu există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul este nefondat.
Analizând încheierea recurată în conformitate cu dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul potrivit art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală pentru următoarele considerente:
Tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 3002Cod procedură penală apreciind că în cauză există indicii cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, constatând că temeiurile care au stat la baza măsurii de arestare preventivă impun în continuare privarea de libertate.
Analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 CEDO, Curtea apreciază că, proclamând dreptul la libertate scopul articolului menționat este de a asigura ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar.
Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții.
Analizând motivele menținerii măsurii arestării preventive din perspectiva art.148 Cod procedură penală, Tribunalul a luat în mod corect în considerare gravitatea potențialelor infracțiuni.
Pentru ca o măsură de arestare să fie permisă trebuie să existe motive plauzibile de a se bănui că s-a săvârșit o infracțiune. Noțiunea de motive plauzibile aparținând Curții Europene își are corespondent in legea română și anume în cerința de a exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Or, în cauză, se constată că în urma examinării imaginilor video puse la dispoziție de Banca Comercială și a planșelor foto efectuate, observând și procesele - verbale de percheziții domiciliare, interceptările convorbirilor telefonice, s-a stabilit că persoana care apare în imaginile video de la bancomat este inculpatul; în acest moment procesual, având în vedere expertiza tehnică efectuată în cauză la urmărirea penală, subzistă din acest punct de vedere temeiurile arestării, chiar dacă la instanța de fond s-a încuviințat efectuarea unei noi expertize care să stabilească dacă persoana ce apare în imaginile video de la bancomat este inculpatul.
În ceea ce privește susținerile inculpatului că la datele arătate în actul de sesizare se afla în Serbia și că prejudiciul este de numai 5000 euro, aceste aspecte urmează a fi stabilite pe parcursul cercetării judecătorești, însă în acest moment procesual nu s-a făcut nici o dovadă în sensul celor arătate, astfel că nu se poate reține că s-au schimbat în vreun fel temeiurile arestării preventive.
Este îndeplinită în continuare și condiția pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, ce rezultă din modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, pericolul social al acestora, natura și gravitatea infracțiunilor, valoarea prejudiciului, rezonanța deosebită pe care asemenea fapte o au în rândul comunității și sentimentul de insecuritate astfel generat, fiind întrunite în continuare în cauză disp. art. 148 lit. f
C.P.P.Se mai constată, în privința celorlalte temeiuri, respectiv cele prev. de art. 148 lit. a și d C.P.P. că și acestea sunt întrunite în continuare, în condițiile în care faptul că inculpatul s-ar putea sustrage urmăririi penale, a rezultat din convorbirile telefonice înregistrate din care rezultă că urma să părăsească țara pentru a merge în Italia. Totodată, faptul că există date că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, a reultat din împrejurarea că, prin intermediul soției sale, a intenționat să sustragă o mijloc material de probă, respectiv un laptop, pe care aceasta l-a aruncat peste gardul locuinței.
Se mai constată că, până în prezent, nu există argumente care să concluzioneze că în cauză ar fi suficientă o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, existând date concrete care dovedesc riscul punerii în libertate, pentru ordinea publică și pentru săvârșirea de noi infracțiuni.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondat recursul.
Văzând și disp. art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul A împotriva încheierii din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă recurentul la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 29 ianuarie 2010.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
IB/08.02.2010.
29 ianuarie 2010,
C va urmări și încasa de la rec.inc. A suma de 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Membri Sorina Petria Mitran
