Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Menținere arestare preventivă -

(Număr în format vechi 436/MF/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR. 98

Ședința publică de la 20 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Pascu JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu

- - - - PREȘEDINTE SECȚIE

- - - - JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru

GREFIER: -

Ministerul Public reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

*************************************

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații, -, aflați stare de arest în ARESTUL O, trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 295/P/2008, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și alin. 3 teza 1.Cod Penal, împotriva încheierii de la 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței împrejurarea că, prin serviciul registratură din cadrul instanței s-a depus la dosar cerere din partea apărătorului ales al recurentului inculpat, avocat, prin care aduce la cunoștință faptul că între părți a intervenit rezilierea contractului de asistență juridică, astfel încât nu mai acordă asistența juridică inculpatului, precum și faptul că, urmare acestei cereri s-a emis adresă către Baroul Dolj în vederea desemnării unui apărător din oficiu, după care;

Instanța aduce la cunoștință recurentului inculpat faptul că apărătorul său ales a depus la dosar o cerere prin care învederează că s-a reziliat contractul de asistență juridică, că s-a emis adresă către barou iar la acest termen asistența juridică îi este asigurată de apărător desemnat din oficiu.

Întrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, constatând cauza în stare de judecată s-a trecut la dezbaterea recursurilor potrivit art. 38513cod procedură penală.

Avocat pentru recurentul inculpat solicită să se aprecieze dacă mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și să se dispună în consecință.

Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului având în vedere poziția inculpatului din cursul urmăririi penale, acesta nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta comisă.

Apreciază că cercetarea este făcută și se poate continua judecarea cauzei cu inculpatul în stare de libertate.

Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de la 14 octombrie 2008 și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate, întrucât consideră că nu s-ar impieta bunul mers al cercetării judecătorești, inculpatul a fost audiat până la această dată, o bună parte din probatoriu a fost administrat.

Reprezentantul Ministerului Public susține că dosarul se află pe rolul tribunalului în urma rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 295/P/2008; la primul termen de judecată instanța a verificat legalitatea măsurii arestării preventive luată față de inculpați. tribunalul nu i-a ascultat pe cei trei inculpați ca să vadă poziția lor față de faptele pentru care sunt trimiși în judecată.

Pentru că nu au dispărut temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, apreciază că măsura trebuie menținută în continuare având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite.

Solicită menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art. 38513alin. 3 cod procedură penală solicită să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul inculpat având, de asemenea, ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art. 38513alin. 3 cod procedură penală arată că îi pare rău pentru ceea ce a făcut, regretă fapta și solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul inculpat, de asemenea având ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art. 38513alin. 3 cod procedură penală arată că regretă fapta, îi pare rău și solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA:

Asupra recursurilor declarate, constată următoarele;

Prin încheierea de la 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în baza art. 3001alin. 1 s C.P.P.-a constat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților:

-, - fiul lui și al lui, născut la 12 Februarie 1989 în com. județul O, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP -;

- fiul lui și al lui, născut la 21 1984 în C județul O, cu domiciliul în comuna jud. O, cetățean român, căsătorit, fără antecedente penale, CNP -;

- fiul lui și al lui, născut la 19 Iulie 1987 în C județul O, cu domiciliul în comuna jud. O -, cetățean român, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP - în prezent arestați preventiv în Arestul

iar în baza art. 3001alin. 3 s C.P.P.-a menținut în continuare privarea de libertate.

Asupra legalității și temeiniciei măsurii preventive la primirea dosarului, prima instanță procedând conform dispoz. art. 160 alin. 2.C.P.P. și art. 3001a C.P.P. reținut următoarele;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. 295/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a alin. 3 teza I

Cod Penal

În fapt s-a reținut de către organele de urmărire penală că în noaptea de 2/3 septembrie 2008 inculpații, și, prin constrângere, au întreținut relații sexuale cu minora în vârstă de 12 ani și

Prin încheierea nr. 35 din 20 septembrie 2008 pronunțată în camera de consiliu de Tribunalul Olt în dosarul nr-, a fost admisă propunerea organelor de urmărire penală din cadrul ca Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 zile începând cu data de 20.09.2008 până la data de 18.10.2008, cercetați sub aspectul celor două infracțiuni, iar prin încheierea nr. 37 din 30 septembrie 2008 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 30 septembrie 2008 până la 28 octombrie 2008.

Potrivit art. 148 lit. f măsura C.P.P. arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 iar C.P.P. inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și dacă există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această măsură preventivă se justifică potrivit art. 143 în C.P.P. prezența probelor ori a indiciilor temeinice că inculpații au comis o faptă prevăzută de legea penală, legiuitorul prevăzând că este suficient să existe indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, dispoziții similare existând și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului - art.5 paragraf 1 lit.

Art. 681prevede C.P.P. expres că "sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta".

În acest sens s-a constat că probele administrate în cauză până la această dată - declarațiile inculpaților, care au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care sunt cercetați declarația părții vătămate care în prezența bunicii fiind audiată de organele de urmărire penală a relatat circumstanțele în care în noaptea de 2/3 septembrie 2008 inculpații, și, prin constrângere, respectiv amenințarea că o va tăia cu o sticlă spartă anterior de inculpatul, au obligat-o să întrețină relații sexuale cu fiecare dintre aceștia și i-au propus și martorului dar acesta a refuzat, declarațiile martorului care a confirmat în totalitate susținerile părții vătămate deși aceasta plângând, le-a spus "să o lase în întrucât are 12 ani și J", certificatul medico-legal nr. 1343/C/19.09.2008 din care rezultă că minora a prezentat la data examinării-19.09.2008 o deflorare completă mai veche de 10-14 zile, înscrisul atașat la fila 25 ds. despre care bunica părții vătămate a declarat că este o scrisoare lăsată de partea vătămată în care aceasta scria că pleacă de acasă întrucât a fost violată de 3 băieți din comuna și declarația martorului care a precizat că în ziua de 18.09.2008 în jurul orei 9,00 venit la locuința sa bunica minorei și plângând i-a spus că nepoata sa a plecat de acasă și i-a lăsat un bilet pe care i l-a arăta și martorului, bilet în care scria că a fost violată de 3 băieți din comuna, demonstrează implicarea inculpaților în săvârșirea faptelor pentru care este cercetat, fapte care se circumscriu infracțiunii de viol prev de art.197 alin. 1, 2 lit a și alin 3 teza I infracțiune Cod Penal pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani - închisoarea de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Este astfel realizată prima condiție prev. de art. 148 lit. f

C.P.P.

În cauză s-a constat că este îndeplinită și a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f în C.P.P. sensul că din probele administrate în cauză, până în prezent, reiese că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modul în care faptele au fost concepute și săvârșite, toate circumstanțele în care au acționat inculpații dar și datele personale ale acestora. Împrejurările concrete ale comiterii faptelor, modul de săvârșire (prin amenințare cu parte superioară a unei sticle de bere sparte în acest scop, consumul voluntar de alcool de către coinculpați, anterior comiterii faptelor, locul faptei - un câmp (drum agricol) situat în extravilanul comunei, ora înaintată-în timpul nopții în jurul orei 01,30, durata activității infracționale, urmările acestei fapte raportat la integritatea fizică și psihică a victimei, vârsta mică a acesteia-12 ani și 11 luni, numărul participanților - 3 persoane de sex bărbătesc împreună asupra unei fete în vârstă de 12 ani și 11 luni ale cărei posibilități de apărare erau reduse, împrejurarea că acesta nu a încetat agresiunea nici la rugămințile părții vătămate care plângea, ci au continuat agresiunea și prin violență și profitând de imposibilitatea minorei de a se apăra au întreținut cu aceasta raporturi sexuale, natura infracțiunii raportat la valorile sociale ocrotite de o importanță deosebită - sănătatea și integritatea fizică și psihică a persoanei, viața sexuală a acesteia, evoluția ascendentă a fenomenului infracțional în general și în mod deosebit a infracțiunilor de genul celor pentru care sunt cercetați inculpații, insecuritatea și reacțiile firești de dezaprobare ale membrilor comunității din care fac parte inculpații și partea vătămată a unor asemenea fapte, toate acestea sunt elemente de natură a induce un sentiment de insecuritate pentru cei din jur.

Toate considerentele expuse au condus instanța la aprecierea existenței pericolului social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților și a justificării măsurii arestării preventive ca fiind cea mai adecvată în raport de scopul măsurilor preventive, asigurându-se astfel atât prevenția generală cât și specială.

S-a apreciat că prin faptele inculpaților s-a produs un impact puternic asupra stării de siguranță și ordinii publice, iar acestea denotă cu certitudine un pericol social în sensul prev. de art. 148 lit. f C.P.P. care s-a statuat că poate rezulta între altele și din pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

S-au reținut de asemenea ca realizate și cerințele prev. de art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 conform cărora "o persoană poate fi lipsită de libertatea sa dacă a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitate de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia", în sensul că în cauză sunt fapte și informații suficiente care determină existența unor motive verosimile de a bănui că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați așa cum reiese din probele administrate în cauză până la această dată, demonstrează predispoziția în comiterea unor fapte de natură penală, a nerespectării dispozițiilor legale și a valorilor sociale ce sunt ocrotite de acestea și reprezintă motiv temeinic de a crede în necesitate de a-i împiedica să săvârșească alte infracțiuni, potrivit dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

S-a argumentat și că la alegerea măsurii preventive instanța a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 136 alin. 8 respectiv C.P.P. gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, modul de săvârșire și gravitatea deosebită a acestora dar și frecvența crescândă a unor asemenea fapte de violență, cu o rezonanță socială deosebită de natură a genera un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății civile și în mod special al membrilor comunității din care provin părțile.

Față de considerentele expuse tribunalul a constat că în cauză sunt incidente dispoz. art. 148 lit. f C.P.P. că sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 136 alin. 1, art. 1491și art. 143

C.P.P.

S-a arătat și că în cauză au fost respectate garanțiile procesuale ale unui proces echitabil pentru inculpați, le-a fost asigurat dreptul la informare fiindu-le adus la cunoștință în prezența unui avocat, toate acuzațiile, respectiv faptele de a căror săvârșire sunt învinuiți, conform art. 1371alin 1.C.P.P. dar și dreptul la apărare atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată beneficiind de asistență juridică.

Referitor la nulitatea invocată de inculpatul prin apărător cu privire la faptul că deși a avut apărător ales nu a fost asistat de acesta, se apreciază că nu se poate reține o astfel de nulitate motivat de faptul că apărătorul ales în persoana avocatului fiind anunțată telefonic a spus că se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, situație în care inculpatul a fost de acord că fie asistat de un apărător desemnat din oficiu în prezența căruia i s-a adus la cunoștință materialul de urmărire penală.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs inculpații, în termen și motivat oral în fața instanței de recurs, potrivit celor consemnate în practicaua prezentei decizii.

Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în speță se constată că recursurile de față sunt nefondate și se vor respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit rt. 3001cod procedură penală, upă înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

În speță, temeiul arestării preventive al inculpaților l-a constituit dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f cod procedură penală potrivit cărora măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 ( ascultarea inculpatului în prezența apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală), și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, potrivit art. 681cod procedură penală sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

În speță toate condițiile cumulative mai sus prezentate, necesare pentru a se menține arestarea preventivă a inculpaților sunt întrunite, prima instanță apreciind în mod cu totul justificat că această măsură preventivă se impune a fi adoptată in continuare față de aceștia.

Astfel, prima instanță în mod temeinic coroborând probatoriul administrat în cauză a reținut că există în continuare indicii temeinice că inculpații a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimiși în judecată în sensul art. 681cod procedură penală, respectiv motive verosimile de a bănui că a fost săvârșită o faptă prevăzută de legea penală, conform art. 5, paragraful 1 lit. c din CEDO.

În acest sens, în cauză, se constată că din probatoriul administrat până la acest moment rezultă cu prisosință indicii temeinice care să susțină presupunerea rezonabilă că inculpații a săvârșit fapta cu privire la care au fost trimiși în judecată respectiv infracțiunea de viol prev de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și alin 3 teza I infracțiune Cod Penal pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani - închisoarea de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Probatoriul administrat până la acest moment a fost amănunțit și judicios interpretat de prima instanță, neconstatându-se inadvertențe în reținerea situației de fapt din care se prefigurează săvârșirea infracțiunii de viol în forma sa agravată prev de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și alin 3 teza I de Cod Penal către inculpat.

Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică prezentat de inculpați se constată că și acesta a fost reținut judicios de către prima instanță și rezidă în principal din împrejurările concrete ale faptei pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, respectiv viol săvârșit prin constrângere fizică, de două sau mai multe persoane de sex masculin, majore, prin acțiuni concordante, împotriva unei persoane de sex feminin, minoră cu vârsta de 12 ani și 11 luni.

Se au în vedere următoarele aspecte: natura infracțiunii, raportat la valoarea socială ocrotită: persoana și viața sexuală; împrejurările concrete și modalitățile de comitere; locul faptei și ora înaintată; numărul participanților; consumul voluntar de alcool; urmările acestei fapte raportat la integritatea fizică și psihică a victimei; vârsta mică a acesteia; insecuritatea și reacțiile firești de dezaprobare ale membrilor familiei și comunității din care fac parte inculpații și victima; lipsa de disponibilitate și conduita oscilantă a inculpaților care, au un nivel de instruire suficient care să le permită să conștientizeze urmările faptelor lor, din punct de vedere juridic și moral.

O faptă precum cea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, de o violență deosebită, este de natură a afecta grav climatul social firesc în care să fie asigurată existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște a cetățenilor și de respectare a drepturilor acestora. Se are în vedere rezonanța socială deosebită a unei astfel de fapte, de natură a genera un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății civile și în mod special al membrilor comunității din care provin părțile precum și faptul că lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte conduce la posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane.

Aceste împrejurări pun în evidență și justifică pe deplin concluzia existenței și în prezent a unei periculozități crescute a inculpaților a căror lăsare în libertate, chiar și cu garanții, nu apare oportună, riscurile neputând fi apreciate ca minore.

În speță se mai constată și că drepturile procesuale ale inculpaților prevăzute de art. 1491alin. 1 și art. 150 alin. 1 cod procedură penală au fost respectate astfel încât măsura preventivă menținută de prima instanță este legală.

Pentru toate aceste motive și neexistănd nici unul din cazurile de casare ce se iau în considerare și din oficiu potrivit art. 3859alin 3 C.P.P. în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cpp, se va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de inculpații, -, aflați stare de arest în ARESTUL O, împotriva încheierii de la 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare dintre recurenții inculpați la câte 140 lei cheltuieli judiciare statului din care câte 100 lei pentru fiecare onorariu avocați oficiu.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red. jud.

2 ex/23 oct. 2008

Președinte:Mariana Pascu
Judecători:Mariana Pascu, Tatiana Rădulescu, Gabriel Viziru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Craiova