Nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 271 cod penal). Decizia 144/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 144/2009
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu dispozițiile art. 95 și următorii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale numărul 2/05.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent și partea civilă intimată asistat de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care s-a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosarul cauzei.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și rejudecând, a se dispune achitarea sa.
Se consideră nevinovat de comiterea faptelor pentru care a fost condamnat, arătând că fratele său a dobândit imobilul în litigiu în mod ilegal, construcțiile de pe acesta fiind edificate de către părinții lor, el considerându-se coproprietar la acele bunuri.
Avocatul părții civile intimate solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat și menținerea deciziei pronunțate ca temeinică și legală.
În cauză nu se poate reține nevinovăția inculpatului, câtă vreme acesta avea cunoștință despre sentința de evacuare rămasă definitivă și irevocabilă și a semnat procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc prin care i s-a pus în vedere că o nouă intrare în imobil constituie infracțiune.
Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în recurs.
Reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând, a se constata că în cauză nu este vorba despre două infracțiuni de nerespectare a hotărârii judecătorești ci de o singură infracțiune în formă continuată.
Solicită, avându-se în vedere pericolul social redus al faptei aplicarea unei sancțiuni administrative sau potrivit art. 271 al.2 Cod penal, aplicarea unei amenzi penale.
Având ultimul cuvânt, inculpatul se consideră nevinovat și solicită a fi achitat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 308/29.10.2008 a Judecătoriei Mediașs -a dispus în baza art. 334 Cod pr. penală schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din două infracțiuni de nerespectare a hotărârii judecătorești prevăzute de art. 271 alin. 2 Cod penal, într-o singură infracțiune de nerespectare a hotărârii judecătorești în formă continuată, prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și -, născut la 05.02.1950, în, județul Sibiu, cetățean român, studii 11 clase, pensionar,. în, nr. 210, jud. Sibiu, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești în formă continuată, prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cod penal constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 14 și 346 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul către partea civilă,. în, nr. 214, jud. Sibiu la plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 193 Cod pr. penală, a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 5500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat ales ).
În baza art. 191 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă 1393/2005 rămasă irevocabilă, a fot evacuat din imobilele în litigiu, aducându-i-se la cunoștință dreptul de proprietate al fratelui său. Hotărârea a fost pusă în executare la data de 20.07.2006, procesul-verbal fiind semnat de toate părțile implicate. În cuprinsul acestuia (fila 11 dosar 1278/P/2006) s-a atras atenția lui că pătrunderea în imobil reprezintă infracțiune.
Cu toate acestea, în aceeași seară, inculpatul, motivat de faptul că ploua
afară, a introdus în șură o canapea ce fusese evacuată cu prilejul executării - fila 7 dosar 1278/ a formulat plângere penală, iar prin rezoluția
1278/P/2006 (fila 33 dosar 1278/P/2006) parchetul a dispus neînceperea
urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 271 al. 2 Cod
penal.
Ulterior, în luna noiembrie 2006, inculpatul, invocând același motiv, vremea rea de afară, a ocupat grajdul fratelui său, adăpostind înăuntru calul și găinile, iar în șură a depozitat fân. Instanța a reținut că situația de fapt este de necontestat fiind recunoscută de inculpat care s-a justificat arătând că a fost remea rea (fila 57 dosar). A reținut de asemenea, că declarația sa se coroborează în cea a părții vătămate care a găsit imobilele ocupate și depozițiile martorilor - și.
S-a format un dosar penal iar parchetul a dispus de această dată scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative de 500 lei (dosar 2041/P/2006).
În luna iunie 2007, s-a plâns din nou organelor de poliție că inculpatul a depozitat fân în împrejmuirea imobilului în litigiu.
Ulterior în luna noiembrie 2007 inculpatul a pătruns din nou în grajd și șură adăpostindu-și animalele, cu același pretext că era vreme rea. Organele de poliție au constatat acest lucru, confirmând situația de fapt invocată de partea vătămată și recunoscută de inculpat (fila 76 dosar).
Acțiunile ilicite ale inculpatului au fost soluționate de organele judiciare după cum urmează: inițial s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu motivarea că lipsea intenția infracțională (dosar 1278/P/2006), apoi s-a aplicat amendă administrativă de 500 lei și după această măsură, inculpatul a ocupat din nou imobilele și i s-a aplicat amendă administrativă în cuantum mai mic, de doar 300 lei.
Apreciind că, inculpatul a acționat cu intenție în comiterea actelor de pătrundere în imobilele fratelui său, a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de 6 luni, ținând seama de criteriile art. 72 Cp. de conjunctura comiterii faptei, de consecințele grave ale acesteia, de atitudinea disimulată a inculpatului, dar și de multitudinea actelor de ocupare a imobilului.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel partea vătămată și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 2/5.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr- s-a admis apelul formulat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 308/29 octombrie 2008 Judecătoriei Mediaș pe care oad esființat-o în parte și judecând în fond:
În baza art. 271 al.2 Cod penal a condamnat pe inculpatul la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești, în baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod pr. penală inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare sporită la 8 luni.
Au fost menținute dispozițiile privind pedeapsa accesorie.
În baza art. 81 Cp. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
În baza art. 71 al.5 Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe aceiași durată.
În baza art. 359 Cod pr. penală s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor ce atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
A fost respins apelul formulat de inculpatul.
În baza art. 193 al.2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către partea vătămată, în sumă de 700 lei.
În baza art. 192 al.2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 80 lei.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că faptele materiale de nerespectare a hotărârii judecătorești au fost săvârșite în luna iunie 2007, când inculpatul a depozitat fân în imobilul în litigiu, și în luna noiembrie 2007, când inculpatul a adăpostit în grajd și nu în șură animalele, sub pretextul că vremea era rea.
Cele două fapte au fost săvârșite la intervale scurte de timp, neputându-se susține că inculpatul a avut o singură rezoluție infracțională, și că, în luna iunie 2007 ar fi putut prevedea ca va mai săvârși o nouă faptă ulterior.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că, sub acest aspect, apelul părții vătămate este întemeiat, fiind vorba de două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești.
În atare situație, tribunalul, în baza art.271 al.2 Cp. a aplicat inculpatului câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b Cod pr. penală, inculpatul va executa pedeapsa ce mai grea, de 6 luni închisoare, sporită la 8 luni.
Tribunalul a apreciat că se impunea aplicarea unui spor de 2 luni, dat fiind faptul că faptele săvârșite de inculpat au un caracter repetat, inculpatul fiind sancționat administrativ de mai multe ori, acesta perseverând în săvârșirea faptelor.
Celelalte dispoziții ale sentinței apelate privitoare la pedeapsa accesorie, au fost menținute.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, tribunalul, examinând din oficiu această împrejurare, a apreciat că în speță, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, motiv pentru care, în baza art.81 Cp. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
De asemenea, în baza art.71 alin.5 Cp. a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii, pe această durată.
În baza art.359 Cod pr. penală, s- atras atenția inculpatului asupra cauzelor care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Celelalte dispoziții ale sentinței apelate au fost menținute.
În ceea ce privește apelul inculpatului, acesta a fost apreciat ca nefondat, în speță dovedindu-se că inculpatul a săvârșit faptele, că acestea au fost săvârșite cu intenție, inculpatul perseverând în atitudinea infracțională, iar apărările formulate de acesta privind necesitatea ocrotirii animalelor și greșita soluționare a acțiunii civile inițiale, nu pot fi de natură a înlătura răspunderea penală a inculpatului.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul solicitând a fi achitat, cu motivarea că nu se face vinovat de infracțiunea prevăzută de art. 271 Cod penal, întrucât proprietatea pe care o invocă fratele său ca aparținându-i este de fapt și de drept o coproprietate rămasă după decesul părinților.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, prev. de art. 285/9 pct.18 Cod pr. penală, instanța constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Instanțele au stabilit corect starea de fapt, constând în aceea că inculpatul, în luna iunie 2007 depozitat fân în imobilul părții vătămate, iar în luna noiembrie 2007 adăpostit animalele în grajdul ce aparține părții vătămate, deoarece era vreme urâtă afară. Faptele au fost săvârșite după ce prin sentința civilă nr. 1393/2005 a fost evacuat din imobilele în litigiu, aducându-i-se la cunoștință dreptul de proprietate al fratelui său. întocmindu-se proces-verbal la data de 20.07.2006 semnat de toate părțile implicate, inclusiv de inculpat.
Cu toate acestea, pedepsele aplicate de instanța de fond (6 luni închisoare cu executare în regim de detenție) și de instanța de apel (8 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei) sunt excesive, fiind rezultatul unei greșite aprecieri a pericolului social al faptelor săvârșite de inculpat.
În aplicarea dispozițiilor art. 18/1 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.
Astfel, ținând seama de aceste criterii, constatăm că fapta nu prezintă prin materialitatea sa gradul de pericol social al unei infracțiuni, deoarece nici modalitatea de săvârșire (prin depozitarea unei cantități de fân sau adăpostirea unor animale în grajd) și nici urmarea produsă (ocuparea unei părți din grajd) nu sunt de natură a justifica aplicarea unei pedepse.
De asemenea, la aprecierea pericolului social trebuie avută în vedere relația de rudenie existentă între părți, aceștia fiind frați, dar și faptul că și în prezent între părți există un litigiu civil în curs, având ca obiect tocmai aceste imobile.
Pentru aceste motive recursul inculpatului urmează a fi admis, iar acestuia i se va aplica sancțiunea amenzii în cuantum de 500 lei.
Considerăm totodată că prin faptele săvârșite de inculpat, nu s-a provocat o suferință morală părții vătămate care să justifice acordarea daunelor morale în cuantum de 3.000 lei, aceste daune putând fi justificate doar de o suferință psihică efectivă și nu de o stare de frustrare, așa cum a argumentat prima instanță.
În consecință, în baza art. 385/15 pct.2 lit."d" Cod pr. penală, instanța va admite recursul formulat de inculpat, va casa decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 308/29.10.2008 a Judecătoriei Mediaș și în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală va dispune achitarea acestuia pentru săvârșirea a două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești.
În baza art. 18/1 Cod penal raportat la art. 91 lit."c" Cod penal va aplica inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 500 lei, va respinge pretențiile civile formulate de către partea civilă și va înlătura obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 430 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate la fond și în apel, urmând ca cheltuielile judiciare avansate în recurs să rămână în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 2/05.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 308/29.10.2008 a Judecătoriei Mediaș și procedând la rejudecare:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 Cod pr. pen. achită pe inculpatul pentru săvârșirea a două infracțiuni de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prev. de art. 271 al. 2 Cod penal.
În baza art. 18/1 Cod penal rap. la art. 91 lit. c Cod penal aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 500 lei.
Respinge pretențiile civile formulate de partea civilă.
Înlătură obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă.
Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 430 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat la fond și apel.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored.LS/2ex/19.03.2009
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Tiberiu Peter, Monica
