Nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 271 cod penal). Decizia 176/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 176/
Ședința publică din 20 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Judecător: - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.8 din data de 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, emisă de Baroul V- cabinet individual, iar pentru intimata parte vătămată a răspuns avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, emisă de Baroul V - cabinet individual, lipsind aceasta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocații și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului potrivit disp. art.385 pct."d", art.385/9 pct.14 C.P.P. casarea deciziei penale nr.8 din data de 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș ca fiind nelegală și netemeinică, reducerea pedepsei aplicate inculpatului către minimul prevăzut de lege și chiar și sub minimul prevăzut de lege, pe baza întregul material probator administrat în cauză.
În același timp apreciază că era posibilă și reținerea împrejurării ce poate fi apreciată chiar și ca circumstanță atenuantă, faptul că se află la prima abatere, precum și vârsta înaintată și faptul că inculpatul deține terenul de peste 30 de ani, acesta a cumpărat terenul.
În situația în care instanța va trece peste aceste suțineri și va aprecia că există elemente de culpabilitate, solicită să aplice disp. art.81
Cod PenalAvocat pentru intimata parte vătămată solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei penale nr.8 din data de 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul ca fiind legală și temeinică, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este legală și destul de umană, cu cheltuieli de judecată. În cauză au fost efectuate două puneri în posesie prin executorul judecătoresc, iar susținerea inculpatului că acesta ar fi avut o posesie în timp și terenul ar fi fost părăsit nu este adevărată, atâta timp cât intimata a intrat în posesia terenului, iar inculpatul întotdeauna a împiedicat-o pe partea vătămată. Orice afirmații că inculpatul este proprietar, sunt fără susțineri, deoarece partea vătămată are hotărâri irevocabile.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea deciziei penale nr.8 din data de 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș ca fiind legală și temeinică, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este legală, atât instanța de fond cât și instanța de apel au dat suficientă eficiență disp. art.72 privind Cod Penal criteriile generale de individuașlizare a pedepsei, atât pe de o parte, iar pe de altă parte având în vedere și poziția inculpatului în sensul de a nu recunoaște această hotărâre civilă irevocabilă. Apreciază că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.285/9 pct.14 Cod proceudă penală.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, arată că stăpânește terenul de foarte mult timp.
CURTEA
Prin sentința penală nr.315/20.11.2007 a Judecătoriei Câmpulung inculpatul, fiul lui și -, născut la 19 noiembrie 1941 în comuna, județul A, domiciliat în aceeași comună, sat Slănic, -, a fost condamnat la 2500 lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.271 alin.2 Cod penal.
În baza art.170 Cod pr.penală, s-a dispus restabilirea situației anterioare comiterii faptei. S-a respins acțiunea civilă ca nefondată.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.558 din 19.02.1996, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, definitivă prin decizia civilă nr.705 din 24 martie 1997, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.2795/1996, inculpatul a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie părții vătămate, un teren în suprafață de 1481 mp, situat în pct. "La " pe raza comunei, în satul Slănic.
Executorul judecătoresc, la 16.07.1997, a procedat la punerea în posesie a părții vătămate, în calitate de proprietar asupra terenului în discuție însă, inculpatul nu a respectat hotărârea judecătorească și punerea în posesie în perioada anilor 1997-2005, invocând tot felul de motive.
Fiind sesizate organele de urmărire penală cum că, în perioada 1997-2005, inculpatul nu a respectat hotărârea judecătorească în discuție comițând infracțiunea prevăzută de art. 271 Cod penal, acesta a fost sancționat cu amendă administrativă conform art.18/1 Cod penal, în dosarele penale nr.245/P/2005 și 1085/P/2005, soluționate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung.
Executorul judecătoresc, la solicitarea părții vătămate, a procedat la o nouă punere în posesie a acesteia, restabilind astfel situația anterioară prin procesul verbal nr. 290 din 12.07.2006. Și după această dată, inculpatul a avut aceeași atitudine, ignorând hotărârea judecătorească și împiedicând-o pe partea vătămată să folosească terenul, a cosit lucerna de pe el și a dus-o la domiciliul său, după care, terenul a fost folosit în continuare de acesta.
Inculpatul a recunoscut că a comis fapta, dar nu o regretă, precizând că niciodată nu va accepta ca partea vătămată să intre în posesia terenului. Fapta acestuia a fost încadrată în disp.art.271 alin.2 Cod penal, în raport de care s-a dispus condamnarea inculpatului la amendă penală.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 lei, reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada 1987 - 2007 (70) cerere ce a fost respinsă ca nedovedită.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, solicitând, în principal, achitarea, întrucât nu este vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat; în subsidiar, aplicarea disp.art.181Cod penal sau reducerea amenzii aplicate cu executarea în condițiile art.81 Cod penal.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.8 din 17 ianuarie 2008, respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Pentru a decide astfel, tribunalul a constatat că, pe baza unor probe concludente, legal administrate și temeinic apreciate, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrarea juridică fiind cea legală. Inculpatul nu a înțeles clemența organelor judiciare, care în două dosare penale, cu același obiect, au aplicat acestuia 2 amenzi administrative, deoarece faptele sale nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni. Scopul pedepsei, prev.de art.52 Cod penal, poate fi realizat numai prin executarea pedepsei aplicate, neimpunându-se reducerea amenzii și nici aplicarea art.81 Cod penal sau art.181Cod penal.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, invocând cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.14 Cod pr.penală, respectiv greșita individualizare a pedepsei, în raport de gradul de pericol social redus al faptei și de circumstanțele personale ale inculpatului care are o vârstă înaintată și puține mijloace materiale, situație în care pedeapsa amenzii ar fi împovărătoare. S-a solicitat reducerea cuantumului amenzii și reținerea de circumstanțe atenuante care să conducă la stabilirea unui cuantum sub minimul special prevăzut de lege sau suspendarea executării amenzii în baza dispozițiilor art.81 Cod penal.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, curtea constată că acesta este fondat.
Situația de fapt reținută de către instanțele care au soluționat cauza anterior este corectă și condamnarea s-a întemeiat pe probele dosarului și pe aplicarea textelor de lege incidente, fapta inculpatului având pericolul social al unei infracțiuni, însă, s-a realizat o greșită individualizare a pedepsei.
Infracțiunea săvârșită de către inculpat este pedepsită de art.271 alin.2 Cod penal, cu închisoare la 3 luni la 2 ani sau amendă. Art.63 alin.3 teza a II-a Cod penal, stabilește că atunci când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, minimul special este de 500 lei și maximul special de 30.000 lei.
Față de împrejurarea că inculpatul este o persoană în vârstă de 67 de ani, nu are antecedente penale, recunoaște săvârșirea faptei și a realizat-o pe fondul unei reprezentări pe care a avut-o pe parcursul a peste 30 de ani din viața sa, în sensul că este proprietar al terenului în litigiu (convingere întărită de raportul de expertiză criminalistică care a confirmat că vânzătorul menționat în înscrisul sub semnătură privată este adevăratul semnatar al actului), curtea apreciază că fapta inculpatului nu prezintă un grad sporit de pericol social, astfel încât amenda aplicată acestuia poate fi redusă până spre minimul special stabilit de lege.
Ținând seama și de prevederile art.63 alin.5 Cod penal, constatând că inculpatul este un pensionar cu venituri mici, curtea apreciază că textul trebuie interpretat inclusiv în sensul că amenda ce se stabilește trebuie să nu-l pună pe cel condamnat în situația de a nu se putea întreține pe el însuși, astfel încât va fi redusă amenda penală aplicată de la 2.500 lei la 800 lei. Acest cuantum este considerat de către curte ca fiind îndestulător pentru a deveni un avertisment serios și pentru a permite atingerea funcțiilor punitivă, educativă și preventivă ale pedepsei.
In consecință, recursul va fi admis, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, va fi casată în totalitate decizia penală și, de asemenea, va fi casată doar în parte sentința penală nr.315 din 20 noiembrie 2007 Judecătoriei Câmpulung și, rejudecând, va fi redusă amenda penală aplicată inculpatului la 800 lei, în rest dispozițiile sentinței urmând a fi menținute.
In baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru judecata recursului vor rămâne în sarcina acestuia, iar în baza art.193 Cod pr.penală, cererea intimatei de obligare a inculpatului la cheltuielile efectuate pentru plata onorariului apărătorului său ales, urmează a fi respinsă, deoarece s-a admis recursul inculpatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, sat Slănic, județul A, împotriva deciziei penale nr.8 din 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul numărul -.
Casează în totalitate decizia penală și în parte sentința penală nr. 315/20 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, și, rejudecând, reduce amenda penală aplicată inculpatului de la 2500 lei la 800 lei.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Respinge cererea intimatei de obligare a inculpatului la cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red./Tehnored.
ex.2/4 aprilie 2008
Jud.apel
Jud.fond
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu
