Nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 271 cod penal). Decizia 574/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 574/
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - domiciliat în M-, județul C, împotriva deciziei penale nr.376 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.2090/P din 11 2007, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-, având ca obiect nerespectarea hotărârilor judecătorești ( art.271 cod penal).
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa:
- recurentului inculpat pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.09428/2008, emisă de Baroul C - Cabinet de Avocat;
- intimatului parte vătămată
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
În conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, în temeiul art.38515pct.2 lit.c cod pr.penală, solicită admiterea recursului, casarea soluției pronunțată de instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea respectării dreptului la apărare și în vederea audierii inculpatului, apreciind că sunt incidente disp.art.3859pct.6 și pct.18 cod pr.penală.
Judecarea în calea de atac a apelului s-a făcut cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, respectiv în lipsa inculpatului și a apărătorului ales al acestuia, fără ca instanța să-și exercite rolul activ și, fără a depune diligențe suficiente pentru a asigura prezența inculpatului. Solicită a se avea în vedere practica Curții de APEL CONSTANȚA și a CEDO cu privire la obligativitatea audierii inculpatului în fața instanței de control judiciar, respectiv instanța de apel. Este adevărat că a existat delegație de apărător ales la instanța de apel, apelantul fără să aibă cunoștință de lipsa apărătorului și împrejurarea că acesta nu s-a prezentat s-a dat curs și s-a judecat calea de atac a apelului în lipsa apărătorului ales.
C de-al doilea motiv de recurs vizează disp.art.3859pct.18 cod pr.penală, în sensul condamnării greșite a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.271 alin.1 teza I cod penal. Pe cale de consecință, în conformitate cu disp.art.38515pct.2 lit.b cod pr.penală, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și, rejudecând să se dispună achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod pr.penală, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății.
Apreciază că în prezenta cauză s-a dat și o greșită încadrare juridică a faptei pentru care recurentul a fost trimis în judecată, întrucât, potrivit disp.art.271 alin.1 cod penal, constituie infracțiune " exercitarea de amenințări față de organul de executare pentru a se împotrivi la executarea unei hotărâri judecătorești, respectiv pentru a împiedica executarea hotărârii". Din declarațiile martorilor, declarațiile organelor de poliție și ale jandarmilor, rezultă fără echivoc împrejurarea că inculpatul nu a exercitat acte de amenințare în vederea împiedicării sau întreruperii executării silite. Pe cale de consecință, apreciază că în mod greșit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracțiune și respingerea apelului de către Tribunalul Constanța.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, susține că instanța urmează a verifica dacă la instanța de apel inculpatul a avut avocat ales și acesta nu a fost prezent la soluționarea cauzei, acest lucru echivalează cu lipsa de apărare, urmând a casa și a trimite spre rejudecare această cauză.
Pe fondul cauzei, solicită a se constata că atât Judecătoria Medgidia cât și Tribunalul Constanța au pronunțat hotărâri legale și temeinice atunci când au dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale, acesta făcându-se vinovat de săvârșirea infracțiunii deduse judecății. Din probe rezultă că executorul judecătoresc a fost amenințat cu moartea de către inculpat, astfel încât, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.271 alin.1 cod penal și, pe cale de consecință să se respingă recursul ca nefondat.
A,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 2090/P/11.12.2007 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 271 alin. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.37 lit. b Cod penal și art. 74-76 lit. e Cod penal pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești condamnarea inculpatului, CNP -, fiul lui și, născut la 09.05.1943 în M,la o pedeapsă de 1.500 lei amendă penală.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 631Cod penal, respectiv asupra posibilității instanței de a înlocui amenda cu închisoarea, în cazul neexecutării, cu rea-credință, a pedepsei amenzii.
În baza art.14-16 Cod procedură penală rap. la art.998 cod civil a fost admisă - în parte - acțiunea civilă a părții civile și a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 2.000 lei cu titlul de daune morale.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Tribunalul Constanța, prin decizia penală nr.376 din 16 septembrie 2008 pronunțată în dosarul penal nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Pr. Pen. a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul - inculpat împotriva sentinței penale nr. 2090/P/11.12.2007 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr.penală a obligat apelantul - inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva ambelor hotărari a declarat recurs inculpatul, nemotivat.
Oral, apărătorul inculpatului susține nelegalitatea și netemeinicia hotărarilor pronunțate în cauză, deoarece, instanța de apel s-a pronunțat în lipsa inculpatului și a apărătorului ales asupra căii de atac ordinare exercitată de acesta.
C de-al doilea motiv de recurs este greșita condamnare a inculpatului pentru săvarșirea infracțiunii prev. de art.271 alin.1 cod penal, în primul rand pentru faptul că, faptei pretinsă ca săvarșită i s-a dat o încadrare juridică incorectă, iar inculpatul nu se face vinovat de săvarșirea nici uneia dintre infracțiunile care împiedică înfăptuirea justiției.
Pe cale de consecință, se solicită admiterea recursului și achitarea inculpatului potrivit dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod pr.penală.
Verificand din oficiu motivele de recurs, constată a fi nefondate.
Examinand prima critică formulată de inculpat prin apărătorul ales, constată a fi nefondată.
Inculpatul a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 2090/P/11.12.2007 Judecătoriei Medgidia, nemotivat.
Instanța, i-a asigurat inculpatului un apărător din oficiu pentru termenul de judecată din data de 19.05.2008.
La acest termen de judecată au lipsit toate părțile, procedura de citare ci inculpatul apelant fiind îndeplinită. S-a acordat un nou termen de judecată pentru data de 9.06.2008.
La termenul acordat, apărătorul ales al inculpatului a transmis prin fax o cerere prin care solicită amanarea cauzei pentru imosibilitate medicală de a se prezenta, totodată atașand și împuternicirea avocațială.
La termenul de judecată din data de 8.09.2008, se constată din nou lipsa apelantului și a apărătorului ales al acestuia.
Instanța, avand în vedere lipsa apelantului care a manifestat un total dezinteres față de cauză, urmărind tergiversarea acesteia și, care apărare nu este obligatorie față de obiectulcauzei, în conformitate cu disp.art.377 cod pr.prenală, a constatat cauza în stare de judecată.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că:
Prin sentința civilă nr.2374/COM/2005 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 1766/COM/2005, definitivă și învestită cu formulă executorie, a fost somată debitoarea (fostă ), reprezentată de inculpatul să plătească creditoarei " ", în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței la plata următoarelor sume: 4.067 RON reprezentând contravaloarea facturi pentru debit, 100.062 RON reprezentând penalități de întârziere și 36,6 RON - cheltuieli de judecată.
Executarea silită a debitoarei a fost încuviințată prin încheierea nr. 547/28.10.2005 pronunțată de Judecătoria Medgidia.
La data de 09.11.2005, orele 12,45, executorul judecătoresc, însoțit de reprezentantul creditoarei " ", respectiv martora, consilier juridic la această societate, precum și de lucrătorii de poliție din cadrul poliției municipiului M, respectiv G - agent șef, - agent șef adjunct și - elev caporal, s-au deplasat la sediul societății debitoare din municipiul M,-, în vederea executări silit a titlului executoriu menționat mai sus.
Întrucât la sediul debitoarei nu a fost găsită nicio persoană, executorul judecătoresc, însoțit de persoanele menționate mai sus, s-au deplasat la punctul de lucru al societății debitoare aflat lângă S din M, unde l-au găsit pe inculpatul - administrator al societății debitoare, căreia i s-a adus la cunoștință scopul deplasării, precum și dispozitivul titlului executoriu ce făcea obiectul executării silite.
Inculpatul a declarat că nu este de acord cu hotărârea judecătorească întrucât nu este legală, după care a început să adreseze atât executorului judecătoresc, cât și celorlalte persoane care îl însoțeau injurii și amenințări. Executorului judecătoresc inculpatul i-a adresat amenințări cu moartea, spunându-i că "va fi primul executor pe care-l omoară", dacă îi va pune sechestru pe bunuri.
În aceste împrejurări, partea vătămată s-a retras de la executare.
La data de 16 noiembrie 2005, în jurul orelor 9,45, partea vătămată, însoțit de reprezentantul creditoarei " ", respectiv martora, precum și de G - agent șef în cadrul poliției municipiului M, precum și de o grupă de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean C, s-au deplasat din nou la sediul societății debitoare din municipiul M,-, în vederea executări silite a aceluiași titlu executoriu.
Și cu această ocazie, după ce i s-a adus la cunoștință de către executorul judecătoresc scopul deplasării, inculpatul a declarat că nu este de acord cu hotărârea judecătorească.
După ce executorul judecătoresc a declarat sechestrată cantitatea de 16 tone lemne de foc aparținând debitoarei și a dispus ridicarea acestei cantități și încărcarea în camioane, inculpatul s-a opus la executare și i-a adresat amenințări cu moartea executorului judecătoresc, iar pentru a fi mai convingător, a luat un topor de la unul dintre salariații debitoarei care încărcau materialul lemnos în mijloacele de transport pe care l-a ridicat amenințător, timp în care a continuat să adreseze amenințări cu moartea la adresa executorului judecătoresc, fiind imobilizat apoi de forțele de ordine.
Inculpatul, recunoaște că a ridicat toporul, dar nu cu intenția de a lovi executorul judecătoresc, ci doar de a lua acel obiect de pe cu lemne.
Din probele administrate rezultă că, inculpatul contestă legalitatea sentinței civilă nr.2374/2005 pronunțată de Tribunalul Constanța, opunându-se vehement la executare, nesocotind atat regulile de bună cuviință, și încălcarea cu știință a dispozițiilor legale ce apără acele relații sociale privitoare la înfăptuirea justiției cărora li se aduc atingere privind nerespectarea autorității hotărarilor instanțelor de judecată, iar pe de altă parte acele relații sociale care se referă la respectarea drepturilor persoanei, drepturi care se realizează prin intermediul hotărarilor pronunțate de o instanță de judecată.
Astfel, constată că situația premisă este formată din existența unei hotărâri judecătorești definitive, pe care inculpatul nu o respectă.
material, este realizat printr-o acțiune de împotrivire la executarea hotărarii judecătorești, acțiunea de împiedicare realizându-se prin amenințare față de organul de executare atat la data de 9.11.1995 cat și la data de 16.11.1995, așa cum rezultă din plângerea părții vătămate, procesele verbale încheiate de organele de poliție ( vezi fila 13-15 dosar urmărire penală), declarația martorului și rapoartele oficiale ale poliție.
Elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.271 alin.1 cod penal fiind realizate, pedeapsa aplicată este în limitele prevăzute de textul incriminator, reținandu-se disp.art.74-76 cod penal, nemotivat ( recidivist ).
La toate termenele acordate, inculpatul nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține motivele de recurs, de fiecare dată fiind reprezentat de cate un alt avocat.
Avand în vedere că motivele de recurs sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare și în baza art.192 alin.2 cod pr.penală, a obliga recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,
Respinge recursul formulat de inculpatul - domiciliat în M-, județul C, împotriva deciziei penale nr.376 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.2090/P din 11 2007, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 cod pr.penală,
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud.apel -/
Red.dec.jud. -
Tehnodact.gref.
2 ex./22.12.2008
Președinte:Viorica Costea GrigorescuJudecători:Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună, Zoița Frangu
