Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
319/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 105
Ședința publică din 30 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman împotriva sentinței penale nr.113/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul - inculpat, personal și asistat juridic de apărător din oficiu, lipsă fiind intimat - parte vătămată, intimatul - parte civilă Spitalul de Urgență B și personal martorul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că au fost îndeplinite mandatele de aducere cu martorul citat în cauza de față cu mențiunea că nu a fost îndeplinit întrucât nu se află în localitate.
Curtea, față de împrejurarea că martorul nu este prezent, dă citire declarației acestuia din faza de urmărire penală.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 377.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, cu solicitarea a se cenzura motivarea scrisă privind majorarea pedepsei și schimbarea modalității de executare, invocând oral motivul privind greșita aplicare a disp. art. 863.pen.
Solicită a se observa că toate măsurile de supraveghere prevăzute de acest text de lege sunt obligatorii a fi aplicate de instanță dacă alege această modalitate de executare ori instanța de fond nu a aplicat decât primele două măsuri, omițând să aplice cele prevăzute de art. 863lit. c și d pen. respectiv obligarea inculpatului de a comunica și de a justifica schimbarea locului de muncă și de a comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
De asemenea, critică hotărârea instanței de fond și pe latură civilă, cu privire la obligarea inculpatului la plata unei sume de bani în ceea ce privește prejudiciul creat părții - vătămate, respectiv suma de 25 mil. lei vechi daune materiale și 15 mil. lei vechi daune morale din care instanța a constat recuperată suma de 1800 lei. Conform chitanțelor depuse la dosar suma care a fost recuperată este cea de 1400 lei, astfel că solicită instanței de apel a corecta acest aspect.
Față de cele învederate solicită admiterea apelului declarat de Parchet, desființarea hotărârii instanței de fond, aplicarea măsurilor prev. de art. art. 863lit. c și d pen. și constatarea faptului că a fost recuperată numai suma de 1400 lei.
Curtea arată că în raport de disp. art. 371 alin. 2.pr.pen. instanța este obligată, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, motiv pentru care solicită reprezentantului Ministerului Public să se pronunțe și cu privire la apărarea formulată de intimat, respectiv existența unei legitime apărări sau depășirea limitelor legitimei apărări.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu sunt îndeplinite cerințele art. 10 lit. e pr.pen. respectiv art. 44.pen. întrucât inculpatul nu s-a aflat într-o stare de legitimă apărare, nefiind incidente nici disp. art. 44 alin. 3.pen. iar în ceea ce privește starea de provocare a fost corect reținută de către instanța de fond.
În cuprinsul art. 44.pen. cu privire la legitima apărare arată că lege prevede îndeplinirea cumulativ a mai multor condiții, atât cu referire la atac, cât și cu privire la apărare.
Astfel, în opinia reprezentantului Ministerului Public aceste condiții nu sunt îndeplinite în cauza de față pentru că atacul exercitat de partea vătămată se încheiase la momentul în care inculpatul a ripostat, partea vătămată era căzută, așa cum rezultă din declarația aflată la fila 23 dosarului de urmărire penală.
De asemenea, apreciază că inculpatul a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, astfel cum rezultă din declarația acestuia de la fila 25 dosarului de urmărire penală, precum și din lezional constat din actul medical, care constată leziuni în zona maxilară, mandibulară și o fractură în zona parietală.
Arată că din declarațiile martorilor (fila 71 - dosar fond) și rezultă aceleași împrejurări și anume că partea vătămată a aplicat o lovitură cu un ciomag inculpatului, însă localizarea acestei lovituri a fost în zona mâinii.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că acest atac nu era în măsură să pună în pericol grav persoana inculpatului pentru a justifica o astfel de ripostă, acesta lovind partea vătămată cu o furcă în zona capului, cauzându-i leziuni severe.
În raport de acest probatoriu solicită a se cenzura și declarațiile martorilor care îl însoțeau pe inculpat la acel moment și care nu au descris în mod unitar și similar săvârșirea faptei. Există de altfel o inadvertență majoră în aceste declarații de martori care se referă la persoana care a fost agresată inițial, vorbind în primele declarații de agresarea inculpatului de partea vătămată, iar ulterior declară că a fost agresat socrul inculpatului în apărarea căruia inculpatul ar fi intervenit.
Cu privire la analiza excesului justificat ori a excesului scuzabil ca circumstanță atenuantă, reprezentantul Ministerului Public susține că trebuie îndeplinite cumulativ a condițiilor legitimei apărări, singurul aspect care diferențiază aceste două instituții se referă la depășirea limitelor unei apărări proporționale cu atacul.
Astfel, apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect că acel act de agresiune al părții vătămate se circumscrie condițiilor prevăzute de art. 73 lit. b pen.
Apărătorul desemnat din oficiu intimatului - inculpat consideră că sunt îndeplinite condițiile legitimei apărări având în vedere prevederile art. 44 alin. pen. Conform căruiaeste de asemenea în legitimă apărare și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.
Susține că inculpatul a fost urmărit de partea vătămată care era însoțită de mai multe persoane înarmate cu furci, venite special pentru a-i ataca, astfel că inculpatul a ripostat numai la lovitura părții - vătămate.
Cu privire la cheltuielile de spitalizare arată că din declarația inculpatului rezultă că acesta a fost de acord cu achitarea acestora.
Intimatul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că a achitat suma de 1400 lei, existând dovada la dosarul cauzei.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.113/25 noiembrie 2008, Tribunalul Teleorman - Secția Penală - în baza art.20 rap.la art.174-175 lit.i Cod penal cu aplic.art.73 lit.b Cod penal și art. 76 Cod penal - a condamnat pe inculpatul, la 4 (patru) ani închisoare.
A interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și b Cod penal în condițiile art.71 Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și b Cod penal în condițiile art.65 Cod penal pe o perioadă de 3(trei) ani.
În baza art.861Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a fixat termen de încercare de 7 (șapte) ani, potrivit dispozițiilor art.862Cod procedură penală.
Pe durata termenului de încercare, condamnatul urmează să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte,la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor reintegrare socială a infractorilor.
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, la Serviciul probațiune.
A atras atenția inculpatului asupra prev.art.864Cod penal.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus a fi suspendată și executarea pedepselor accesorii.
A admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată și obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 25 milioane lei vechi, din care 10 milioane lei vechi despăgubiri materiale și 15 milioane lei vechi despăgubiri morale, din care s-a constatat recuperată suma 1800 lei noi.
A admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul de Urgență "-" B și a obligat inculpatul la plata sumei de 540,60 lei, către aceasta.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr.380P/2007 din 29.02.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleormana dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. și ped.de art.20 rap.la art.174-175 lit.i Cod penal.
S-a reținut în rechizitoriu că inculpatul, la data de 20.05.2007, se întorcea cu căruța din localitățile învecinate, unde fusese să adune fier vechi,iar în apropierea comunei s-a întâlnit cu socrul său, care se afla într-o altă căruță, însoțit de nora sa și concubina.
Pe islazul comunal s-au întâlnit cu partea vătămată și martorul, care îngrijeau oile lui.
a încercat să discute cu cei doi cu privire la faptul că ar dori să cumpere o și a fost înjurat, motiv pentru care i-a înjurat la rândul său, iar țiganii cu cele două căruțe au plecat către localitatea. Partea vătămată l-a sunat pe proprietarul oilor, iar acesta împreună cu s-au deplasat cu autoturismul pe islazul comunal, de unde a urcat în mașină și partea vătămată și toți trei au plecat după căruțele cu țigani, înarmați cu furci.
Inculpatul, înarmat cu un fier pe care-l luase din căruță, a lovit partea vătămată, în zona capului, de mai multe ori, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 45-55 zile îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.
A concluzionat parchetul că fapta inculpatului întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.20 rap.la art.174-175 lit.i Cp.
Analizând întregul material probator de la dosar și anume: raportul de constatare medico-legală, declarațiile părții vătămate,declarațiile martorilor, toate coroborate cu declarația inculpatului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 20.05.2007, inculpatul împreună cu soția sa se întorceau cu căruța dintr-o localitate învecinată celei în care locuiesc, unde fuseseră să adune fier vechi.
În apropierea localității, s-au întâlnit cu o altă căruță, în care se aflau socrul inculpatului, nora sa și concubina acestuia și și-au urmat drumul către casă.
Pe islazul comunal au văzut o turmă de oi, care era păzită de partea vătămată și martorul. inculpatului a iscat o discuție contradictorie cu cei doi cetățeni,generată de faptul că i-a întrebat dacă le dă o,pe fondul căreia s-au înjurat reciproc.
Inculpatul și ceilalți martori și-au continuat drumul, iar partea vătămată l-a sunat pe proprietarul oilor, martorul, pentru a-i relata ce s-a întâmplat.
Martorul, împreună cu, care s-a înarmat cu o furcă,s-au deplasat cu autoturismul pe islazul comunal, unde au luat-o și pe partea vătămată și au plecat pentru a-i găsi pe inculpat și familia acestuia.
Când i-a ajuns din urmă, între părți s-a iscat un conflict, pe fondul căruia aceștia s-au lovit.
avea în mână o furcă, ce a fost smulsă de către inculpat, iar partea vătămată a avut în mână un ciomag, cu care a lovit inculpatul peste braț. Pe fondul aceluiași conflict, inculpatul, cu furca, a lovit partea vătămată în zona capului, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 45-55 zile și i-au pus în primejdie viata.
Instanța de fond a concluzionat că - în drept - fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.20 rap.la art.174-175 lit.i Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere atât dispozițiile art.72 Cod penal, cât și pe cele prevăzute de art.52 Cod penal, ținând cont atât de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta - pe fondul unui conflict generat atât de către inculpat, dar și de către partea vătămată, care a urmărit căruțele chiar și după ce acestea plecaseră, părțile și-au adresat reciproc injurii, s-au lovit reciproc, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost condamnat anterior, dar a fost împlinit termenul de reabilitare și în toată această perioadă nu a mai comis alte fapte penale, atitudinea sinceră a acestuia, care a recunoscut comiterea faptei, însă a fost provocat, a regretat-o și a fost de acord să despăgubească partea civilă și are 2 copii minori în întreținere.
Împotriva sentinței penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman consideră că suspendarea executării pedepsei de 4 ani închisoare sub supraveghere dispusă de instanța de fond este greșit aplicată având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat, apreciind totodată, că această măsură nu se impunea chiar dacă s-a reținut circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art.73 lit.b Cod penal.
Totodată, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că inculpatul mai fusese anterior condamnat la pedepse între 1 an și 6 luni și 3 ani și 6 luni închisoare, chiar dacă pentru acestea a intervenit reabilitarea.
Parchetul a solicitat înlăturarea dispozițiilor art.861Cod penal.
Analizând apelul declarat de Parchet, sentința apelată și verificând probele administrate în cauză, cauza dedusă judecății sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată și reține că sentința pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală este nelegală și netemeinică, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, o va desființa și va reține cauza spre rejudecare.
Sentința penală nr.113 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Penală, este nelegală și netemeinică.
Apelul Parchetului este fondat, însă nu pentru motivele menționate în acesta.
Având în vedere dispozițiile art.371 alin.2 Cod procedură penală, instanța este obligată să analizeze și să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, punându-le în discuția părților.
Considerentele de fapt și de drept avute în vedere la pronunțarea acestei decizii sunt următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat, prev.și ped. de art.20 raportat la art.174-175 lit.i Cod penal.
În faza de urmărire penală, a fost audiat inculpatul, partea vătămată - parte civilă, precum și martorii, care au fost reaudiați în fața instanței de apel.
În fața instanței de fond s-au luat declarații părților, s-a administrat proba testimonială, depunându-se înscrisuri.
Instanța de fond a reținut că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de tentativă la omor, însă i-a aplicat acestuia dispozițiile art.73 lit.b Cod penal și art.76 Cod penal, reținând scuza provocării, infracțiunea fiind determinată de o provocare din partea persoanei vătămate și produsă prin violență.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală.
Analizând întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, Curtea constată și reține că inculpatul nu se face vinovat de comiterea vreunei fapte penale, acțiunii sale lipsindu-i intenția - directă sau indirectă - și, astfel, lipsindu-i caracterul penal al unei fapte penale.
Astfel fiind, în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedură penală, Curtea va dispune achitarea inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa și petrecută la data de 20 mai 2007.
În data de 20 mai 2007, inculpatul împreună cu soția sa -, au plecat cu căruța să adune fier vechi, din localitățile învecinate comunei. În jurul orei 19,00, în timp ce se întorceau acasă, cei doi s-au întâlnit cu, și.
Persoanele menționate mai sus au ajuns cu cele două căruțe pe islazul Comunei, unde s-au întâlnit cu partea vătămată și, care pășteau oile.
Inculpatul a încercat să cumpere o de la cei doi, care însă l-au înjurat și i-au refuzat cererea.
După plecarea celor două căruțe, spre localitatea, partea vătămată l-a sunat pe proprietarul oilor, care împreună cu s-au deplasat la islazul comunal, de unde înarmați cu furci, au plecat în urmărirea celor două căruțe; ajungându-i din urmă, aceștia s-au luat la ceartă, iar în fața agresiunii celor doi și a proprietarului oilor și a însoțitorului acestuia, inculpatul s-a apărat cu un de fier în altercația respectivă lovindu-l pe în zona capului.
Din actele medicale aflate la dosarul cauzei, rezultă că partea vătămată prezenta, la data de 20 mai 2007, un traumatism cranio-facial minor, grad I, fractură cu înfundare parietală dreapta.
Din certificatul medico-legal rezultă că, pentru vindecarea leziunilor cauzate părții vătămate de către inculpat, aceasta a avut nevoie de 45 -55 zile îngrijiri medicale.
Din declarațiile părții vătămate, ale inculpatului și ale martorilor, rezultă că incidentul a fost provocat și determinat de partea vătămată și persoanele ce-l însoțeau, care l-au urmărit pe inculpat, iar după ce l-au ajuns din urmă, l-au oprit, l-au insultat, injuriat și l-au agresat.
Partea vătămată și celelalte trei persoane care îl însoțeau erau înarmate cu furci, iar acțiunea lor a fost total nejustificată, având în vedere că inculpatul părăsise zona respectivă - islazul comunal și se îndrepta liniștit spre casă.
În fața agresiunii directe, nemijlocite și ilegale a părții vătămate și a persoanelor ce o însoțeau, inculpatul fost nevoit să se apere, iar modul său de acțiune și mijloacele folosite au avut rolul de a opri atacul direct imediat, iminent și ilegal al părții vătămate, iar mijloacele folosite în apărare de inculpat au fost de aceeași natură cu cele ale atacatorilor.
Prin urmare, Curtea constată că instanța de fond a reținut - în mod greșit - situația de fapt, nu a analizat corect probele administrate în cauză, declarațiile luate în dosar fiind interpretate greșit, iar concluzia - aceea că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de tentativă de omor - fiind ilegală.
Curtea reține că inculpatul nu a avut niciodată intenția de aoo morî pe partea vătămată, el apărându-se în fața atacului acesteia.
Instanța de fond a făcut o încercare de a stabili corect situația de fapt, reținând scuza provocării, însă nu a dus analiza probelor până la capăt și, astfel, nu a putut reține că - de fapt - persoana vătămată nu l-a provocat pe inculpat ci, mai mult, aceasta l-a atacat violent, creându-i o puternică stare de tulburare în fața agresiunii, inculpatul fiind nevoit să se apere.
În ceea ce privește latura civilă, Curtea va constata că inculpatul s-a obligat să plătească părții vătămate suma de 25.000.000 lei (rol), din care a achitat 14.000.000 lei (rol), fapt pentru care acesta va fi obligat la diferența de 11.000.000 lei (rol), iar în ceea ce privește cheltuielile de spitalizare, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 540,60 lei, cu acest titlu, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, de la rămânerea definitivă a prezentei și până la achitarea debitului, Curtea făcând aplicația dispozițiilor art.14 Cod procedură penală raportat la art.998 cod civil și art. 313 din Legea nr.95/2006.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman împotriva sentinței penale nr.113 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-.
Desființează sentința penală nr.113 din data de 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- și rejudecând:
În temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedură penală rap. la art.44 pct.1 și 2 Codul penal,
Achită pe inculpatul pentru infracțiunea de tentativă la omor prev. și ped. de art.20 rap. la art.174 - 175 Cod penal.
Obligă pe inculpatul la plata sumei de 540,60 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență - e și dobânda legală aferentă acestei sume de la data rămânerii definitive a prezentei, până la achitarea integrală a debitului.
Ia act că inculpatul s-a obligat să plătească părții vătămate suma de 25.000.000 lei, din care a achitat 14.000.000 lei, obligându-l la 11.000.000 lei.
Cheltuielile judiciare vor fi suportate de stat, din care 200 lei - norariul avocatului din oficiu - se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.3
Red.-Trib.
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan