Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE PENALĂ Nr. 11/A/2008

Ședința ne publică de la 18 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba -I reprezentat de - procuror

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 299/2007 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:

- apelant Inculpat - personal și asistat de avocat apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar

- intimat Parte responsabilă civilmente - personal

- apelant Parte civilă - personal și asistat de avocat ales, lipsind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul registratură adresa nr.755/06.03.2008 de către Spitalul Orășenesc prin care învederează că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 820 RON.

Instanța, din oficiu raportat la dispozițiile art.485 Cod procedură penală pune în discuția părților publicitate ședinței de judecată.

Reprezentanta parchetului solicită ca ședință de judecată să fie declarată secretă.

Apărătorii aleși ai părților lasă la aprecierea instanței cu privire la publicitatea ședinței de judecată.

Instanța raportat la dispozițiile art.485 Cod procedură penală și la faptul că în cauză inculpatul apelant este minor declară ședință nepublică și dispune evacuarea publicului din sala de judecată cu excepția persoanelor care au legătură cu prezenta cauză.

Avocat apărător ales al inculpatului apelant învederează instanței că părțile s-au împăcat.

Avocat apărătorul părții civile susține că între părți a intervenit o înțelegere, respectiv pentru suma de 3000 lei, s-a plătit 1.500 lei și până la data de 10 mai 2008 se va plăti și restul de 1.500 lei.

La întrebarea instanței dacă inculpatul apelant dorește să dea o declarație în fața instanței de apel, acesta consimte să dea declarație, împrejurare față de care s-a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind atașată la dosar.

Nefiind alte cereri în probațiune de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba instanța de fond pronunțând o soluție netemeinică și nelegală. Greșit instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art.181 Cod penal rap. la art.99 și 109 Cod penal.

Instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală și în contradicție cu normele procedurale. Din coroborarea probelor rezultă că zona vitală vizată a fost zona capului doar prin interpunerea brațului. În raportul de constatare medico-legală se reține că inculpatul a aplicat o lovitură puternică vizând o zonă vitală pentru partea vătămată. Încadrarea juridică corectă a faptei este de tentativă de omor și nu vătămare corporală reținută de instanța de fond și nu se impune aplicarea pedepsei cu reținerea art.64 lit.a-c când s-a dat suspendare condiționată în cauză. Erau incidente prevederile art.71 Cod penal nemodificat.

Soluția dată este netemeinică raportat la individualizarea cuantumului pedepsei. Fapta inculpatului este de tentativă la omor calificat și nu de vătămare corporală, raportat și la comportamentul inculpatului anterior și ulterior comiterii faptei și amenințările făcute părții vătămate și a fiului acesteia.

În concluzie solicită admiterea apelului și condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu executarea în regim de detenție pentru tentativă de omor calificat.

Sub aspectul laturii civile solicită a se lua act de tranzacția intervenită între părți.

Apărătorul părții civile avocat solicită admiterea apelului formulat de partea civilă și încetarea procesului penal în baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap. la art.10 lit.h Cod procedură penală deoarece părțile s-au împăcat.

Avocat apărător ales al inculpatului apelant susține că suma acordată privește și latura penală a cauzei.

Raportat la această împrejurare instanța reia cercetarea judecătorească și procedează la luarea unei declarații comune părților între care a intervenit tranzacția, declarație care este atașată al dosar.

Se acordă din nou cuvântul reprezentantului parchetului care în completarea concluziilor puse și consemnate mai sus învederează că soluția instanței de fond este nelegală și prin aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor în cauză fiind aplicată pedeapsa cu suspendarea și față de toate aceste argumente se impune acordarea unei pedepse mai mari raportat la prevederile art.72 Cod penal.

Avocat solicită admiterea apelului formulat de partea civilă și încetarea procesului penal în baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap. la art.10 lit.h Cod procedură penală deoarece părțile s-au împăcat. Aceasta este soluția normală, firească, cele două părți sunt vecini și locuiesc într-un sat îndepărtat, cu oameni puțini unde relațiile de conviețuire socială sunt bune și soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii ar vătăma major relațiile de conviețuire socială și față de poziția inculpatului care și-a cerut scuze părții vătămate și față de poziția tatălui acestuia.

Avocat solicită admiterea apelului formulat de inculpat față de cele învederate azi în fața instanței și în principal achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.h Cod procedură penală iar în subsidiar admiterea apelului, modificarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza aplicarea unei sancțiuni mai mici față de cea aplicată de Tribunalul Alba.

Mai arată că datorită modalității în care a fost săvârșită fapta și datorită tensiunilor existente între părți s-a schimbat încadrarea juridică a faptei iar în cauză nu s-a dovedit intenția inculpatului de a reprima viața părții vătămate iar scopul inculpatului nu a fost acela de a suprima viața victimei.

Cu privire la apelul parchetului solicită respingerea acestuia și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Alba, de schimbare a încadrării juridice din tentativă la omor în vătămare corporală.

În această situație și stare solicită a se ține cont și de voința părților.

Intimat parte responsabilă civilmente arată că are 6 copii și nu are cu cei să-i țină la școală, nu au serviciu și trăiesc din agricultură iar partea vătămată are și ea o vină.

Reprezentantul parchetului solicită a se lua act de înțelegerea intervenită între părți pe latură civilă iar pe latură penală să se respingă apelurile ca nefondate. Tranzacția încheiată de părți nu schimbă cu nimic starea de fapt reținută în cauză intenția chiar și indirectă a inculpatului duce la încadrarea faptei în tentativă de omor.

Inculpatul, în ultimul cuvânt declară că nu are nimic de spus.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 299/2007 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosar nr-, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea prev. și ped. de art.20 Cod penal rap.la art.174, 175 Cod penal cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, în infracțiunea prev. de art.181 alin.1 Cod penal raportat la art.99, 109 Cod penal și a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c Cod penal și art.71 alin.2 Cod penal după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art.110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art.110/1 Cod penal pe durata termenului de încercare a fost încredințată supravegherea minorului, părinților acestuia și până la împlinirea vârstei de 18 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra art.83, 84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate.

A fost admisă în partea acțiunea civilă promovată de partea civilă și în întregime acțiunea civilă promovată de partea civilă Spitalul Orășenesc și în baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.998 cod civil a fost obligat inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata următoarelor sume:

-2.000 RON în favoarea părții civile reprezentând daune morale;

-820 RON în favoarea părții civile Spitalul Orășenesc reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate.

În baza art.191 Cod procedură penală obligă inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 900 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului ocazionate în cursul urmăririi penale și al judecății, din care suma de 100 RON reprezentând onorariu avocat din oficiu în cursul urmăririi penale va fi avansată de Ministerul Justiției în favoarea Baroului

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut în fapt de către Tribunal că la data de 18 iunie 2006, în jurul orei 20,30 inculpatul a aplicat părții vătămate o lovitură, cu o din lemn de esență tare, fracturându-i antebrațul mâinii stângi cu care s-a apărat. Pentru leziunea suferită, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un număr de 45-50 zile de îngrijiri medicale.

La schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat în vătămare corporală, instanța de fond a conchis că, în raport de obiectul folosit, intensitatea loviturii, urmările cauzate și locul vizat a fi lovit,nu rezultă intenția directă ori indirectă a inculpatului de a suprima viața victimei. Mai mult, s-a reținut de către instanța de fond că nu rezultă din probele administrate cauzei că inculpatul a vizat capul victimei atunci când a lovit cu corpul contondent.

Astfel, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de vătămarea corporală gravă prev. de art.181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, inculpatul fiind minor la data comiterii faptei.

În baza acestui text de lege inculpatul a fost condamnat.

La stabilirea și aplicarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere disp.99 și urm. Cod penal, precum și disp. art.72 Cod penal și s-a apreciat că scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție, astfel că s-a făcut aplicare disp. art. 110 și 110/1 din Codul penal.

Sub aspectul laturii civile, s-au constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale conf. art. 998 și urm. Cod civil, astfel că inculpatul minor a fost obligat în solidar la plata de despăgubiri civile, reprezentând despăgubiri materiale și morale către partea vătămată constituită parte civilă în cauză.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel în termen, motivat Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, precum și partea civilă și inculpatul, acești nemotivându-și în scris apelurile declarate.

În motivele scrise de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba și susținute oral prin reprezentant, se critică sentința penală sub aspectul nelegalității, constând în aceea că în mod greșit judecătorul de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor calificat în vătămare corporală, fiind mai mult decât evident că atât materialitatea actului de agresiune cât și celelalte elemente faptice și comportamentale ale inculpatului pun în evidență că inculpatul atunci când a lovit victima în zona capului cu obiectul contondent, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții victimei, a acceptat acest rezultat, existând intenția indirectă specifică infracțiunii de tentativă de omor calificat, încadrarea juridică reținută de instanța de fond fiind greșită.

O altă critică formulată de parchet vizează tot un aspect de nelegalitate, referitor la aplicare greșită a pedepsei accesorii și a nereținerii disp. art. 13 din Codul penal la încadrarea juridică a faptei, raportat la modificarea art. 71 Cod penal prin Legea nr. 278/2006 și se mai invocă și netemeinicia hotărârii atacate, privind pedeapsa aplicată, apreciindu-se că instanța de fond a dat dovadă de prea mare clemență la individualizarea pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare.

În drept, drept se invocă disp. art. 379 pct. 2 lit. a) pr. pen.

La termenul de judecată din 18 martie 2008 inculpatul și partea civilă au declarat personal în fața instanței de apel că s-au împăcat, că s-au înțeles și sub aspectul laturii civile în sensul ca inculpatul să-i achite părții civile suma de 3.000 lei, din care s-a achitat suma de 1.500 de lei și, de asemenea, au solicitat a se lua act de faptul că s-au împăcat și au solicitat a se dispune în cauză o soluție de încetare a procesului penal, în baza art.11 pct.2 lit.b) Cod procedură penală rap. la art.10 lit.h) Cod procedură penală. În subsidiar, inculpatul prin apărătorul ales a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza aplicarea unei sancțiuni mai mici față de cea aplicată de Tribunalul Alba.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de apelanți, precum și din oficiu, conf. art.371 și 372. pr. Penală, Curtea de Apel constată ca fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și partea civilă,urmând a fi admise, conf. art. 379 pct. 2 lit. a) Cod proc. penală, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În ce privește latura penală a cauzei:

Potrivit art. 63 alin. 2. pr. Pen. aprecierea fiecărei probe se face de către instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.Ca atare, conform acestor prevederi legale instanța de judecată este obligată să aibă în vedere în evaluarea materialului probator toate probele administrate cauzei, inclusiv cele administrate în cursul urmării penale.

Conform prev. art. 64 alin. 1. pr. Pen. constituie mijloc de probă, printre altele și constatările medico - legale și expertizele.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea de Apel reține că la stabilirea situație de fapt, a vinovăției inculpatului instanța de fond a efectuat o interpretare eronată a probațiunii, omițând să ia în considerare probe esențiale cauzei ce se coroborau între ele, printre care și raportul de constatare medico - legală din a căror concluzii științifice și obiective rezultă în mod clar poziția victimă - agresor: ambii în ortostatism și față în față, victima fiind cu brațul ridicat asupra capului.

Ca atare, susținerile instanței de fond în sensul că nu rezultă din probe certe, directe și coroborate faptul că inculpatul a vizat zona capului victimei în momentul când a lovit-o, nu pot fi însușite de C fiind contrazise de concluziile raportului de constatare medico - legală nr. 1922/II/A/39 din 28.07.2006 întocmit de Serviciul de Medicină Legală A ( fila 7 ds. urmărire penală ).

Mai mult decât atât, Curtea constată că concluziile raportului de constatare medico - legală se coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu ale martorului ocular și inclusiv cu declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale.

Din coroborarea acestor probe rezultă fără echivoc că inculpatul minor a lovit victima cu intensitate, vizând zona capului, cu ajutorul bâtei din lemn de fag, de sus în jos și oblic de la dreapta spre stânga.( fila 9,10,12,14 ds, urm. penală).

Astfel, intenția inculpatului de a suprima viața victimei rezultă din materialitatea actului de agresiune. Lovirea victimei cu intensitate, în zona capului, cu ajutorul bâtei din lemn de fag, denotă din partea inculpatului ca formă de vinovăție, cel puțin intenția indirectă.

Stabilirea fără dubiu a poziției psihice a inculpatului în raport de fapta comisă se poate face și prin luarea în considerare a altor elemente faptice și comportamentale: obiectul folosit la comiterea faptei, zona corporală vizată, intensitatea loviturii, urmările produse, sau care se puteau produce, perseverența inculpatului în acțiunea sa, raporturile anterioare dintre inculpat și victimă, expresiile proferate în timpul comiterii faptei, conduita inculpatului după comiterea faptei.

În raport de acestea, în speță, Curtea constată că inculpatul minor a lovit victima cu un obiect contondent dur ( o din lemn de fag ) în zona capului cu intensitate ( intensitatea rezultă din faptul că inculpatul a lovit victima ridicând bâta deasupra capului,lovind apoi de sus în jos și oblic, de la dreapta spre stânga, cu consecința fracturării antebrațului stâng al părții vătămate, antebraț ridicat de aceasta pentru a lovitura), după ce acesta în prealabil a încercat să lovească în aceeași zonă vitală pe fiul victimei, amenințând cu moartea atât pe acesta cât și pe victimă.

Acest ultim aspect rezultă din declarația martorului ocular, care atât în cursul urmării penale cât și în cursul cercetării judecătorești a declarat că inculpatul a sărit să-l lovească cu bâta, s-a ferit și atunci a intervenit mama sa și a lovit-o peste mănă în momentul în care aceasta a ridicat mâna pentru a-și apăra capul.

Nu este de neglijat a se preciza că, în adevăr, în mod greșit judecătorul de fond a înlăturat declarația acestui martor ca fiind subiectivă, având în vedere calitatea lui de fiu al victimei, în contextul în care depoziția acestuia se coroborează nu numai cu concluziile actelor medicale aflate la dosar, dar și cu declarațiile date de inculpat în cursul urmării penale, declarații care nu pot fi omise de instanța de judecată în soluționare prezentei cauzei atâta timp cât nu s-a dovedit că ele au fost luate în condiții de nelegalitate.

Relevant sub aspectul vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată - tentativă la infracțiunea de omor calificat, este și conduita avută de acesta după comiterea faptei.

Astfel, inculpatul a părăsit imediat locul faptei iar martorilor întâlniți imediat în calea sa le-a cerut în mod expres să spună că nu l-au văzut, aspect ce rezultă din declarațiile date de martorii,.

În raport de considerentele expuse anterior, atât materialitatea actului de agresiune, cât și celelalte elemente faptice și comportamentale ale inculpatului pun în evidență că inculpatul atunci când a lovit victima în zona capului cu obiectul contondent, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții acesteia, a acceptat acest rezultat, existând cel puțin intenția indirectă specifică infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. i) Cod penal ( fapta a fost comisă într-un loc public), încadrarea juridică reținută de instanța de fond - vătămare corporală gravă prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, fiind greșită.

Așa fiind, inculpatul minor urmează a fi condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. i) Cod penal, cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal și art. art. 74 și 76 lit. c) Cod penal

La individualizarea pedepsei instanța de apel a avut în vedere disp. art. 100 din Codul penal - inculpatul având vârsta de 15 ani și 7 luni la data comiterii faptei, precum și art.72 din același cod.

În soluționarea prezentului apel trebuie pornit de la împrejurarea că la data comiterii faptei inculpatul a fost minor, astfel că, el se bucură de regimul de sancționare a minorului în tot cursul desfășurării procedurii judiciare fără relevanță că acesta în cursul procesului împlinește 18 ani.

Este adevărat că fapta săvârșită de minor are o încărcătură de periculozitate socială sporită, împrejurare ce se reflectată în sancțiunea penală aplicată inculpatului și cuantumul acestei pedepse. Însă, la stabilirea pedepsei aplicate nu se poate eluda analiza condițiilor care l-au adus pe minor în situația de a săvârși fapta penală și a consecințelor pe care executarea acesteia le va avea asupra condamnatului și a comunității.

Din această perspectivă, este de observat că inculpatul provine dintr-o familie numeroasă ( are 6 frați ) cu o situație financiară precară și un nivel instructiv - educativ redus, minorul a absolvit doar 7 clase iar manifestările comportamentale deviante ale acestuia coincid cu perioada în care a locuit la sora sa în loc., minorul rămânând nesupravegheat întrucât sora sa a fost plecată în străinătate.

Conform actelor medicale aflate la dosar rezultă că minorul suferă de "tulburări de conduită socializantă pe fond de intelect liminar ( -72)" iar din punct de vedere al examinării psihologice minorul prezintă "personalitate imatură afectiv, în curs de structurare dizarmonică cu elemente instabil impulsive și manifestări antisociale", fiind încadrat în grad mediu de handicap din luna noiembrie 2005 ( fila 32 ds. urm.pen. ).

Datorită stării de sănătate și în special al gradului de handicap minorul nu a prezentata interes pentru activitatea școlară, iar părinții nu au luat nici o măsură astfel că,în prezent, a abandonat orice formă de învățământ, deși i s-a stabilit orientarea sa către o școală cu adaptare curriculară și sprijin psiho-pedagogic, aspect ce rezultă din referatului de evaluare efectuat în cauză de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului Alba.

Este adevărat că inculpatul a mai fost implicat în comiterea altor fapte penale, aspect ce rezultă din referatul de evaluare aflat la dosar, însă această împrejurare a fost luată în considerare la caracterizarea persoanei inculpatului și la alegerea sancțiunii penale, conform cu dispozițiile art.100 cod penal

Potrivit aceluiași referatului de evaluare, comportamentul delincvent al inculpatului se datorează, printre altele, stării de sănătate psihică caracterizată de tulburări de comportament, pe fond de intelect liminar și abandonarea tratamentului prescris, incapacității pedagogice, psihologice și morale a familiei de a educa minorul, abandonul școlar și lipsa oportunităților de dezvoltare a unui comportament pro- social, minorul locuind într-o zonă muntoasă, izolată în care - relaționarea cu membrii comunității e mai dificilă.

Se concluzionează prin același referat de evaluare că inculpatul prezintă perspective reduse de reintegrare în societate, ponderea și importanța factorilor de natură să dezvolte comportamentul infracțional.

Curtea de apel constată că inculpatul minor este la o vârstă care permite corecții comportamentale, are suportul afectiv al familiei și minorul nu înregistrează comportamente adictive ( consum de alcool sau alte substanțe), iar atitudinea față de fapta comisă este una de regret, manifestat declarativ, față de modul în care a înțeles să acționeze.

Față de aceste elemente și fără a minimaliza gravitatea faptei, Curtea apreciază că inculpatul minor a comis infracțiunea din cauza unui concurs de împrejurări nedorite, respectiv, starea de sănătate psihică a minorului, lipsa de preocupare a părinților pentru actul educațional, lipsa oportunităților de dezvoltare a unui comportament pro - social și, nu în ultimul rând, urmare a dorinței minorului de a cere o explicație victimei în legătură cu reclamația pe care aceasta a formulat-o împotriva sa.

Curtea de apel, raportat la atitudinea minorului de recunoaștere și regret față de fapta comisă, de împăcare atât pe latură penală, cât și pe latură civilă cu victima, apreciază că sunt pe deplin justificate reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor judiciare atenuante prev. de art. 74 rap. la art. 76 Cod penal.

În contextul celor expuse anterior, Curtea are convingerea, că inculpatul minor are aptitudinea de a avea în viitor o comportare bună chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție.

Astfel că, în baza disp. art. 110 Cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, compus din durata pedepsei aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.

În baza disp. art.110/1 Cod penal, și raportat la vârsta minorului, se va dispune încredințarea supravegherii minorului pe durata termenului de încercare părinților acestuia și până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Se va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal, privind consecințele săvârșirii unei noi in fracțiuni pe durata termenului de încercare.

În sprijinul acestei soluții sunt de menționat și dispozițiile art.37 lit. b din Convenția cu privire la drepturile copilului, intrată în vigoare la 27.09. 1990 potrivit cărora limitarea libertății persoanei sub 18 ani trebuie să se producă în mod excepțional, să fie măsură de ultimă instanță și întotdeauna " pentru cea mai scurtă perioadă de timp".

Prin urmare, privarea de libertate în situația unui copil poate fi folosită numai dacă nu există o altă modalitate de a-i asigura copilului protecția necesară și nu s-au identificat alte măsuri decât condamnarea la închisoare.

Or, transpunând speța de față aceste dispoziții, Curtea apreciază că modalitatea aleasă de executare a pedepsei prin neprivarea de libertate corespunde strict cerințelor legale.

În plus, este de amintit că țelul legitim al Curții este promovarea sentimentului demnității și al valorii copilului, dezvoltarea simțului responsabilității infractorului față de comunitate, precum și reintegrarea acestuia, în special evitarea, raportat la întregul complex de date și elemente ce caracterizează fapta și pe făptuitor, aplicarea pedepsei închisorii ( art.40 din Convenția cu privire la drepturile copilului ).

Față de considerentele dezvoltate anterior, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.

În ce privește latura civilă:

Din interpretarea disp. art. 14 din Codul d e proc. pen. rezultă că în soluționarea acțiunii civile alăturată acțiunii penale prin constituirea ca parte civilă a părții vătămate, instanța de judecată face aplicarea nu numai a dispozițiilor civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală, și anume art. 998 - 1003 din Codul civil, ci și pe cele de drept procesual civil, derogările în materie de procedură rezultate din alăturarea acțiunii civile acțiunii penale fiind expres prevăzute în Codul d e proc. pen.

Rezultă deci, că în situația în care inculpatul minor, asistat de reprezentanții legali, este de acord cu despăgubirile civile solicitate de partea civilă în calea de atac a apelului, instanța de judecată va lua act de înțelegerea intervenită între părți.

În speță, partea civilă a declarat apel și a arătat instanței că s-a împăcat cu inculpatul, că s-a convenit ca inculpatul, asistat de reprezentanții legali să-i achite suma de 3.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, din care s-a achitat suma de 1.500 lei, împrejurare confirmată în fața instanței de judecată de inculpatul minor, asistat de către reprezentantul legal.

În acest context, se va admite ca fondat apelul părții civile și, în baza disp. art. 14 Cod proc. pen. rap. la art. 998 și urm. Cod civil, va fi obligat inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale către partea civilă, din care constată că inculpatul minor a achitat părții civile suma de 1500 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În baza disp. art. 191 și 193 din Codul d e proc. penală va fi obligat inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 299/2007 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:

Desființează hotărârea atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale și a cuantumului daunelor morale acordate părții civile și, procedând la o nouă judecată în fond a cauzei numai în aceste limite, respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. i) Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal.

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.01.1991 în, jud. A, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație și loc de muncă, stagiu militar nesatisfăcut, CNP -,. în, loc. nr. 37, jud. A, fără antecedente penale la pedeapsa de:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. i) Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 74 și 76 lit. c) Cod penal.

În baza disp. art. 110 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza disp. art.110/1 Cod penal dispune încredințarea supravegherii minorului pe durata termenului de încercare părinților acestuia și până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal.

Obligă pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 3 000 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale către partea civilă, din care constată că inculpatul minor a achitat părții civile suma de 1500 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.

Obligă pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în apel.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul, partea responsabilă civilmente și partea civilă și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2008.

Președinte Judecător

- - - - -

Grefier,

- -

Red.

Dact.2ex/04.04.2008

Jud. fond

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIE PENALE Nr. 11/A/2008

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza disp. art. 110 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza disp. art.110/1 Cod penal dispune încredințarea supravegherii minorului pe durata termenului de încercare părinților acestuia și până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.

Obligă pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în apel.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul, partea responsabilă civilmente și partea civilă și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2008.

Președinte Judecător

ss - - - ss - -

Pentru conformitate,

Decizia nu a rămas definitivă inculpatul a declarat recurs.

Grefier,

Președinte:Marius Aurel Motolea
Judecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif

#Judecator Marius Aurel Motolea

Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Alba Iulia