Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr-

910/2009

DECIZIA PENALĂ NR. 119

Ședința publică din 14 mai 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia

JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan

GREFIER - - --

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul ști și apelantul - intimat - inculpat Șerban împotriva sentin ț ei penale nr. 330/24.03.2209, pronun țată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul penal nr-.

La apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns apelantul - intimat - inculpat Șerban, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/23.04.2009, depusă la dosarul cauzei, fila 11.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care apărătorul desemnat din oficiu apelantului - inculpat, în temeiul disp. art. 116.pr.pen. solicită a se încuviința efectuarea unei expertize psihiatrice pentru a se stabili discernământul inculpatului la momentul comiterii faptei.

Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul disp. art. 117.pr.pen. solicită respingerea cererii formulate de apărare, considerând că nu se impune administrarea acestei probe întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă date care să conducă la concluzia că există îndoieli asupra stării psihice a apelantului - inculpat.

Curtea, deliberând, față de faptul că la dosarul cauzei nu au fost depuse acte medicale, din care să rezulte dubii cu privire la starea de sănătate a apelantului - inculpat, va respinge proba solicitată de apărare.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 377.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că apelul formulat de Parchet vizează greșita individualizare a pedepsei, greșita încadrare juridică și oportunitatea aplicării dispozițiilor art.116 a1.2,4

Cod Penal

Consideră că, în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii și persoana infractorului, pedeapsa își poate îndeplini cu maximă eficiență funcțiile și își poate realiza scopul, în condițiile prevăzute de art. 52.Cod Penal

Prin fapta săvârșită, inculpatul a adus în primul rând o gravă atingere relațiilor sociale care ocrotesc dreptul la viață, punând în mod cert în pericol existența pașnică a colectivității și conviețuirea membrilor acesteia în anumite limite de normalitate.

Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu este la prima abatere față de rigorile legii penale, fiind sancționat administrativ în 2007 pentru art.1 ind.1 pct.1 Legea nr.61/1991.

De asemenea, solicită aplicarea dispozițiilor art.116 a1.2,4 întrucât Cod Penal din examinarea circumstanțelor personale reiese că acesta nu are o locuință statornică, fiind plecat de la domiciliul legal din județul C de mai mult timp, nu are nici mijloace legale de existență sau vreo ocupație, vagabondează prin B, fiind depistat pe raza județului C la 13.05.2008(fila 56 dup).

Față de scopul urmărit, înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte prevăzute de legea penală, solicită să se dispună interzicerea de a se afla pe raza orașului B, după executarea pedepsei principale.

În concluzie, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C.P.P. solicită admiterea apelului, desființarea în parte sentinței atacate și rejudecând majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și aplicarea disp. art. 116.pr.pen. pe o perioadă de 5 ani.

Consideră că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei, având în vedere că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, astfel că nu a profitat de starea victimei.

Solicită a se deduce perioada reținerii și arestării preventive de la 13.05.2008 la zi, cu menținerea stării de arest.

Apărătorul desenat din oficiu apelantului - intimat - inculpat, având cuvântul, solicită respingerea apelului declara de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Solicită admiterea apelului declarat de apelantul - intimat - inculpat Șerban, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen. cu acordarea unei mai mari eficiențe dispozițiilor art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. a pen. arătând că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și a colaborat cu organele de urmărire penală.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat, având în vedere considerentele expuse anterior, în opinia sa pedeapsa aplicată este prea mică.

Apelantul - intimat - inculpat Șerban, în ultimul cuvânt, susține că martorii, în declarațiile date în cauza de față în anul 2005, au identificat o altă persoană ca fiind autorul faptei.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, și inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 330/24.03.2009 a Tribunalului București Secția a II a Penală constată:

Prin sentința penală nr.330/24.03.2009 Tribunalul București Secția a II-a penală a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzut de art.174-175 1it.i cu aplic. art.37 lit.a Cp în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzute de art.183 Cp cu aplic, art.37 lit.a Cp

In temeiul dispozițiilor art.174-175 lit.i Cod Penal cu aplic. art. 37 lit.a Cp a condamnat inculpatul, zis, la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Conform art.65 alin.2 Cp raportat la art.175 alin.1 teza finală Cp a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art.67 alin.2 Cp a luat față de inculpat pedeapsa complementară a degradării militare.

In temeiul disp.art.83 Cp a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.211 din 1.04.2003 a Judecătoriei Călărași definitivă și a dispus executarea în întregime a pedepsei cumulând-o cu pedeapsa aplicată de 15 ani închisoare.

Inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 16 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.

In temeiul dispozițiilor art.71 Cp a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a și Cp pe durata executării pedepsei.

În temeiul disp.art.350 pr.penaIă a menținut arestarea preventivă a inculpatului și conform art.88 Cp scade din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 13.05.2008 la zi.

A constatat că în cauză nu s-a exercitat acțiunea civilă.

În temeiul art.192 alin.1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța astfel, Tribunalul a reținut că la data de 2.09.2008,sub nr- pe rolul Tribunalului București - Secția a-II-a penală s-a înregistrat dosarul de urmărire penală nr.3396/P/ 2005 în care Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin rechizitoriul de la data de 28. 08. 2008 dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiva inculpatului - - sub acuzația de săvârșire a infracțiunii de omor calificat prevăzut de art. 174.Cod Penal- art.175 lit i cu Cod Penal aplic art. 37 alin. 1 lit a

Cod Penal

Prin actul investirii instanței s-a reținut în fapt, că în noaptea de 22/23. 05. 2005, în spațiul situat lângă scara Aab locului 1 de pe- ( la intersecția acestui bulevard cu str. - - și. - ), inculpatul - - acționând pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice l-a lovit în mod repetat și cu mare intensitate, cu picioarele în torace și în cap, pe C (victima aflată, de asemenea, într-o avansată stare de ebrietate ) cauzându-i acesteia leziuni grave în urma cărora a decedat.

La momentul descoperirii cadavrului nu s-a putut stabili identitatea acestuia, fiind considerat un cadavru cu identitate necunoscută.

Ulterior, prin compararea amprentelor digito-palmare ale cadavrului cu cele din baza de date 2000 s-a stabilit identitatea victimei în persoana numitului C zis, zis (în vârstă de 35 ani ), persoană fără ocupație și fără adăpost stabil.

Urmărirea penală a fost începută in rem la data de 23. 08. 2005, iar la data de 13. 05. 2008 s-a început urmărirea penală față de învinuitul - (depistat la aceeași dată de către Sectia 5 Poliție C pe B-dul -,în dreptul blocului 11 ).

Atât inculpatul - zis (la data comiterii infracțiunii în vârstă de 30 ani),victima C zis, zis, martorii oculari - zis (persoană apropiată inculpatului - ) și zis, zis (persoană apropiată victimei C ) erau persoane fără ocupație și fără adăpost stabil obișnuind să se adăpostească temporar, fie în locuri publice, fie în locuințe părăsite.

Inițial, inculpatul - - în cadrul primelor audieri în fața procurorului a recunoscut că a lovit victima cu pumnii și picioarele însă a încercat să-și circumstanțiere vina, limitând numărul și intensitatea loviturilor precum și participația sa, susținând că victima a fost lovită și de -, aspect infirmat însă în urma cercetărilor din faza de urmărire penală.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul - - a revenit asupra declarațiilor inițiale și a negat săvârșirea infracțiunii, susținând că nu s-a aflat în acea perioadă în B, în capitală venind abia în luna august 2005 ( după data comiterii faptei) și că l-a întâlnit pe martorul - abia în noiembrie 2005 iar în mai 2005 ( data comiterii faptei) s-a aflat la locuința sa din comuna, Jud. C, susțineri - de asemenea - infirmate de declarațiile martorului ocular - și ale martorei, fosta concubină a martorului - care a confirmat că inculpatul a locuit în anul 2005 într-o casă de pe Calea - din Zona.

Aspectele arătate de martori se coroborează cu declarațiile inițiale ale inculpatului ( fila 40-48 ) în care a arătat că a venit în B în anul 2004, an în care l-a cunoscut pe martorul -, iar la venirea sa în Bal ocuit într-o clădire părăsită de pe Calea -, din apropierea Pieții pînă în vara anului 2005, când imobilul respectiva fost demolat și s-a mutat pe str. - -, într-un imobil nelocuit.

Totodată, inculpatul a declarat că, imediat după săvârșirea infracțiunii, s-a îndreptat către stația din apropierea locului comiterii faptei pentru a lua troleibuzul către str. -, unde locuia la acea dată.

In cadrul urmăririi penale s-au administrat ca probe: proces-verbal de cercetare la fața locului însoțit de fișa de constatare medico-legală la fața locului și de planșa fotografică aferentă; proces-verbal de constatare și investigații la fața locului; raport de expertiză medico-legală - autopsie, împreună cu procesul-verbal privind concluziile medico-legale provizorii cu privire la cauza decesului și leziuni de violență și planșă fotografică cu aspecte de la autopsie; adresă privind identificarea victimei în sistemul 2000 pe baza amprentelor digitale; raport de constatare tehnico-științifică criminalistică dactiloscopică, privind stabilirea identității victimei, împreună cu fișele dactiloscopice ale victimei; declarațiile inculpatului; proces-verbal cu privire la conducerea în teren efectuată de către inculpat și planșa fotografică aferentă; proces-verbal cu privire la depistarea inculpatului; declarațiile martorului; proces-verbal cu privire la conducerea în teren efectuată de către martorul și planșa fotografică aferentă; proces-verbal privind recunoașterea din planșa fotografică a victimei C de către martorul și planșa fotografică aferentă; proces-verbal privind recunoașterea din planșa fotografică a martorului de către martorul și planșa fotografică aferentă; declarațiile martorului; proces-verbal cu privire la conducerea în teren efectuată de către martorul și planșa fotografică aferentă; proces-verbal privind recunoașterea din planșa fotografică a martorului de către martorul și planșa fotografică aferentă; proces-verbal privind recunoașterea din planșa fotografică a martorului de către martorul și planșa fotografică aferentă; declarațiile martorului; declarațiile martorului; declarațiile martorului;proces-verbal privind zonei comiterii infracțiunii planșă - fotografică cu privire la obiectele de vestimentație cu care a fost îmbrăcată victima;procese-verbale de investigații efectuate de către organele de poliție;proces-verbal de consemnare a declarației martorei; proces-verbal privind conducerea în teren efectuată de către martora T.

Audiat în fata apărătorului desemnat din oficiu și după ce i-au fost aduse la cunoștință drepturile, inculpatul - a negat că în noaptea de 22/23. 05. 2005, l-a lovit, în mod repetat pe victima C care a decedat în urma acestor lovituri si a afirmat că în cursul urmăririi penale declarațiile i-au fost luate prin constrângere de către poliție iar procurorul a venit la sfârșitul declarației numai ca să o semneze.

A arătat că în mai 2005, nu s-a aflat în B pentru ca abia în luna iunie a aceluiași an,2005 venit în B (fila 10 dos fond).

În cursul cercetării judecătorești, tribunalul a procedat la reaudierea, în mod nemijlocit, a martorilor și, martori care și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale ( filele 68 și 69 dos fond ).

Tribunalul a depus eforturi pentru aducerea în instanță prin intermediul organelor de poliție și ale Jandarmeriei acestea din urmă efectuând căutări în toate zonele cunoscute ca fiind frecventate de martori,conform adresei de la fila 221 dos.fond - a martorilor -, și (toți oameni ai străzii, fără un adăpost stabil) procesele-verbale repetate încheiate în urma executării mandatelor de aducere consemnând că martorii nu mai locuiesc la niciuna din adresele cunoscute, iar verificările în baza de date au rămas fără rezultat. În unele situații au arătat că valabilitatea actelor de identitate a expirat fapt ce a impus pentru tribunal constatarea că audierea martorilor nu mai este posibilă, în ședința de la 17. 03. 2009 s-a făcut aplicarea dispozițiilor art 327 alin. 3.C.P.P. dându-se citire public declarațiilor date de martori în cursul urmăririi penale (încheiere de la data de 17. 03.2009).

Analiza mijloacelor de probă administrate în ambele faze procesuale cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 2.C.P.P. art 63 alin. 2.C.P.P. și art. 287 alin. 2.C.P.P. a impus pentru tribunal reținerea următoarei situații de fapt:

În noaptea de 22/23.05.2005 victima C, zis, zis, împreună cu martorul ocular, zis, zis, consumau băuturi alcoolice pe spațiul între scara Aab locului El de pe- (la intersecția acestui bulevard cu str. - - și cu Șoseaua -) și trotuarul alăturat acestui spațiu (trotuarul străzii - -).

Inculpatul, zis, însoțit de către martorul, zis (ambii aflați în stare de ebrietate), s-a deplasat pe strada - -, dinspre, ajungând astfel în locul unde se aflau victima C și martorul; aceștia doi se cunoșteau cu martorul, fără a-l cunoaște însă și pe inculpatul.

Pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice între cele patru persoane a izbucnit un conflict, care a degenerat, împrejurare în care inculpatul l-a lovit mai întâi cu pumnul în zona feței pe victima C.

Acesta din urmă, încercând să scape de acțiunea agresivă a inculpatului, sa refugiat către peretele blocului El, unde însă a căzut jos.

Inculpatul l-a urmărit și - victima fiind căzută la pământ și aflându-se într-o stare avansată de ebrietate - i-a aplicat acesteia numeroase lovituri de picior, cu mare intensitate, în zona abdomenului,a toracelui și a capului; aceste lovituri au fost foarte puternice, provocând victimei leziuni interne grave(inclusiv rupturi de mezenter și de vase mezenterice și fracturi costale) și ducând la decesul victimei.

În timpul desfășurării acestei agresiuni, martorii și au plecat de la fața locului.

După ce inculpatul a încetat să mai aplice lovituri victimei și după ce și acesta a plecat de la fața locului, victima a reușit să se ridice de jos și să se așeze pe bordura exterioară a blocului El, însă - din cauza leziunilor grave care fuseseră provocate de către inculpat și a stării de ebrietate în care se afla - nu a mai reușit să se deplaseze.

Astfel, victima a decedat în această poziție, fiind așezată pe bordura exterioară a blocului.

Pentru a reține această situație de fapt, Tribunalul a avut în vedere declarațiile inițiale ale inculpatului - - - singurele care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din declarațiile date de martorii oculari - și,cu constatările făcute cu prilejul cercetării la fața locului, procesele-verbale de conducere în teren (însoțite de fotografii judiciare ) și declarațiile martorilor, și.

ulterioară a declarațiilor cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, declarațiile de nerecunoaștere a faptei date în fața judecătorului în momentul examinării propunerii de luare a măsurii privative de libertate precum și cu prilejul audierii în cadrul cercetării judecătorești nu au fost luate în considerare și au fost înlăturate de către tribunal pe criteriul nesincerității dedus din lipsa coroborării cu toate celelalte fapte si împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, probe ce demonstrează convingător vinovăția inculpatului.

Astfel, inculpatul (filele 41-48) a declarat "în anul 2005, luna mai, nu mai rețin cu exactitate ziua, am plecat cu (inculpatul face referire la martorul ), din Calea -, unde locuiam, în, unde am stat toată ziua și unde am efectuat diferite activități din care am câștigat bani; de asemenea în aceeași zi am consumat o cantitate mare de alcool, apoi spre seară am plecat cu spre (inculpatul face referire la locul unde se afla fostul restaurant, anume la intersecția dintre B-dul - și Șos. - vizavi de blocul El situat pe-) de unde trebuia să ne urcăm în troleibuz pentru a merge spre. Declar că după ce am ajuns la, în apropiere, în părculeț lângă stația T. -, pe o bancă, am văzut doi bărbați (boschetari) pe care nu îi cunoșteam și care consumau băuturi alcoolice dintr-o sticlă. Menționez că am mers cu la cei doi boschetari, am început să discutăm cu aceștia; apoi am început să ne adresăm injurii reciproc, iar în final ne-am luat la bătaie. Declar că eram beat, nu știu exact pe care din cei doi i-am lovit, însă îmi aduc aminte că atât eu cât și am dat în cei doi boschetari, cu pumnii și picioarele. După ce ne-am bătut cu persoanele menționate mai sus, eu și am plecat la troleibuz și îmi amintesc că unul dintre cei doi boschetari a fugit (inculpatul face referire la martorul ), iar celălalt a rămas căzut la pământ (inculpatul face referire la victima C ). arăt faptul că în altercația din 2005, cu cei doi boschetari, pe care i-am bătut cu, nu știu pe care dintre cei doi i-am lovit și nu știu dacă persoana căzută a rămas pe bancă sau în părculeț, lângă bloc".

Această declarație a inculpatului corespunde, apreciază tribunalul în cea mai mare parte, situației de fapt; totuși, în încercarea de a diminua gradul său de vinovăție, inculpatul încearcă, pe de o parte, să limiteze numărul și intensitatea loviturilor pe care i le-a aplicat victimei, iar pe de altă parte,să inducă ideea că victima a fost lovită atât de către el, cât și de către martorul -, aspect infirmat de probele administrate pe parcursul urmăririi penale.

Pentru verificarea aspectelor declarate de către inculpat, acesta a condus organele de urmărire penală la fața locului (procesul-verbal de la filele 49-55), ocazie cu care a indicat direcția din care s-a deplasat, împreună cu martorul -, înainte de comiterea infracțiunii, precum și locul în care a avut loc conflictul a cărui degenerare a dus la săvârșirea infracțiunii.

Aspectele indicate de către inculpat cu acest prilej corespund cu aspectele care rezultă din celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv cu constatările făcute la fața locului cu prilejul descoperirii cadavrului și cu declarațiile și conducerile în teren ale martorilor oculari - și.

Martorul - (filele 57-59) a declarat "după ce l-am cunoscut pe -, noi ne-am împrietenit și am început să umblăm împreună. Atât eu cât și - obișnuiam să cumpărăm alcool. eu, frecventând zona,cunoșteam mai multe persoane care frecventau această zonă, între care și pe victima C, zis, pe (martorul face referire la martorul ocular ). cu privire la agresiunea comisă asupra lui C, îmi amintesc faptul că într-o seară (rețin că afară se înnoptase) din luna mai 2005 (nu rețin data exactă) eu mă aflam împreună cu - în zona, adică la intersecția B-dului - cu Șos, -. - faptul că vremea era ploioasă, însă nu ploua foarte tare. Împreună cu noi, cu mine și cu -, se afla și (martorul face referire la numitul ); toți trei am venit pe jos de la până la. Toți trei eram sub influența alcoolului, însă cel mai băut dintre noi era -. Când am ajuns la intersecția dintre Șos. - și B-dul -, pe o bancă situată pe trotuarul din dreapta, în direcția noastră de deplasare, i-am văzut pe victima C, zis, și pe . Cei doi consumau băuturi alcoolice pe această bancă. - a încercat să-i ia lui C sticla de băutură din mână, iar între cei doi a izbucnit astfel un scandal. În acest loc - i-a aplicat lui C câteva lovituri cu pumnul și o palmă peste cap și peste față. Victima C, ca să scape de -, a traversat strada și s-a așezat pe banca situată pe trotuarul opus, tot pe Șos. -. - a traversat și el strada în urma victimei. După aceasta am traversat strada și eu, împreună cu . a traversat și el strada, dar apoi a plecat, deplasându-se în direcția opusă Pieții. După ce victima s-a așezat pe cea de-a doua bancă, - s-a apropiat de aceasta și a început din nou să o lovească. Victima stătea pe bancă, iar - o lovea cu pumnii în față, stând în picioare., în urma loviturilor primite, a început să-i curgă sânge din. Victima Car eușit să se ridice de pe bancă și a sărit peste gărdulețul care desparte trotuarul de spațiul de lângă blocul alăturat. Victima a alergat către bloc, fiind urmărită de către -. Când a ajuns lângă bloc, la circa J de metru - un metru de peretele blocului victima s-a așezat pe niște pietre, iar în acest moment - a aplicat numeroase lovituri atât cu picioarele cât și cu pumnii, în cap, în față pe corp. Când era lovită de către -, victima era întinsă pe spate, cu fața în sus. Eu și am început să strigăm la - să îl lase în pe C, însă acesta a continuat să-i aplice lovituri victimei. Văzând acest lucru, eu și ne-am deplasat către vinăria de pe Șos. -, despărțindu-ne astfel de -. Până să plecăm am văzut că victimei îi curgea sânge mult din gură și din zona feței. Eu și ne-am reîntâlnit cu - după circa o oră - o oră și ceva, pe o stradă din această zonă, undeva în spatele vinăriei menționate. În acest moment - avea urme de sânge, stropi, pe mâini și pe haine. - ne-a arătat mai multe bancnote de 10.000 de lei, zicându-ne că le-a luat de la victimă. Acesta ne-a mai spus că, la plecarea sa, victima a rămas jos, în locul în care îl lovise".

Cu privire la cele declarate, martorul - a efectuat o conducere în teren (procesul-verbal de la filele 60-65), ocazie cu care a indicat direcția din care s-a deplasat, împreună cu inculpatul -, înainte de comiterea infracțiunii, precum, locul în care a avut loc conflictul a cărui degenerare a dus la săvârșirea infracțiunii, precum și locul în care inculpatul i-a aplicat victimei numeroase lovituri cu picioarele. Aspectele indicate de către martor cu acest prilej corespund cu aspectele care rezultă din celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv cu constatări le făcute la fața locului cu prilejul descoperirii cadavrului și cu declarațiile și conducerile în teren ale martorului ocular și ale inculpatul -.

Martorul - i-a recunoscut pe victima C și pe martorul ocular din planșele fotografice care i-au fost prezentate (procesele-verbale de la filele 66-80). Martorul (filele 81-98) a declarat "într-o seară din luna mai 2005, după ce am terminat în, am cumpărat băuturi alcoolice și împreună cu (martorul face referire la victima C ) am plecat pe jos pe Șos. - până la intersecția cu B-dul -, unde ne-am așezat în părculeț, pe câteva pietre în fața blocului cu Stomatologia(martorul face referire la blocul El din-, unde - la parterul scării A - se află un cabinet stomatologic). Menționez faptul că împreună cu am consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 21⁰⁰_ 21³⁰, când în zonă l-am observat pe, zis (martorul face referire la martorul ocular - ), un boschetar care lucra tot în. Am observat când i s-a adresat unui alt de statură mai mică, arătând cu mâna spre noi. Menționez faptul că l-am văzut pe plecând, iar pe celălalt l-am văzut venind spre noi; pe mine m-a lovit cu pumnul în față și mi-a luat 5 lei; în timp ce mă buzunărea am auzit când acestuia i-a căzut un briceag închis din buzunar. Menționez că după aceea ul respectiv l-a lovit pe, reproșându-i că a întreținut relații sexuale cu soția lui, moment în care eu am fugit spre Gara, de frică să nu mă mai lovească și pe mine. Declar faptul că ul care m-a agresat pe mine și pe avea următoarele semnalmente: vârstă 30-35 de ani; înălțime 1,65-1,70.; ten deschis șaten-blond; constituție slabă; îmbrăcat în geacă de culoare închisă; cu siguranță nu era Ť. Declar faptul că m-am întors de la Gara în jurul orelor 08⁰⁰_08³⁰și l-am găsit pe culcat pe iarbă; am încercat să-I ridic, nu am reușit, acesta încă mai respira; apoi eu am plecat spre. menționez că am revenit de la Gara în intersecția Șos. - - B-dul - în jurul orelor 09³, l-am văzut pe care stătea pe marginea din beton a blocului cu StomatoIogia că nu m-am mai apropiat de ".

Cu privire la cele declarate, martorul a efectuat o conducere în teren (procesul-verbal de la filele 99-105), ocazie cu care a indicat locul în care inculpatul i-a aplicat victimei numeroase lovituri cu picioarele. Aspectele indicate de către inculpat cu acest prilej corespund cu aspectele care rezultă din celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv cu constatările tăcute la fața locului cu prilejul descoperirii cadavrului și cu declarațiile și conducerile în teren ale martorului ocular - și ale inculpatul -.

Martorul l-a recunoscut pe martorul - din planșele fotografice care i-au fost prezentate (procesele-verbale de la filele -).

Cu privire la persoana inculpatului, martorul a arătat că nu poate recunoaște persoana care i-a aplicat loviturile victimei C "datorită timpului care a trecut de la faptă, cât și stării mele euforice, dar și a fenomenelor meteo din seara respectivă (ploaie)".

La aceste motive pentru care martorul ocular nu a arătat că nu poate recunoaște persoana care a agresat-o pe victima C trebuie adăugat aspectul că martorul l-a văzut - în împrejurarea săvârșirii infracțiunii - pentru prima și singura dată pe inculpatul - (pe când, pe martorul - îl cunoștea anterior și l-a putut recunoaște).

date de către martorul ocular ("vârstă 30-35 de ani; înălțime 1,65-1,70.; ten deschis șaten-blond; constituție slabă; îmbrăcat în geacă de culoare închisă; cu siguranță nu era Ť.") corespund întrutotul fizionomiei inculpatului -.

Martorii indirecți (filele 122-124) și (filele 125-127) au confirmat declarațiile martorului ocular; acesta din urmă le-a povestit - la scurt timp după săvârșirea infracțiunii - celor doi martori indirecți împrejurările săvârșirii agresiunii asupra victimei C.

Cu privire la coroborarea elementelor care rezultă din declarațiile inculpatului - și din cele ale martorilor oculari - și, precum și din conducerile în teren efectuate de către aceștia, s-a întocmit o hartă a locului comiterii infracțiunii (procesul-verbal de la filele 131-134 dos.p).

În ceea ce privește anumite neconcordanțe existente între declarațiile inculpatului - și cele ale martorilor - și, acestea se datorează intervalului mare de timp scurs de la săvârșirea infracțiunii până la momentul dării declarațiilor, prin starea avansată de ebrietate în care se aflau aceste persoane, precum și prin încercarea fiecăreia dintre ele de a diminua sau exclude propria participare la conflict.

Se constată că situația de fapt stabilită prin actul de sesizare este concordantă cu probele administrate în cauză din care rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul - este autor al infracțiunii de omor calificat comisă în noaptea de 22/23 mai 2005 asupra victimei C.

Tribunalul a reținut că inculpatul - se afla în B în noaptea de 22/23.05.2005 împreună cu martorul - când s-au îndreptat spre" " (fostul restaurant de la intersecția dintre B-dul - și șos. - vis-a-vis de blocul 1 situat pe dul - nr. 129 - locul unde a fost descoperită victima) și pe fondul consumului de alcool au declanșat conflictul cu victima C și, conflict care a degenerat în violențele exercitate de inculpat împotriva victimei prin lovire în mod repetat cu picioarele și pumnii,în cap, torace și abdomen cu consecința unor grave ceea ce a condus la decesul victimei.

Chiar dacă s-ar avansa ipoteza participării alături de inculpat și a martorului - la agresiunea săvârșită împotriva victimei, tribunalul apreciază că aceasta nu are nicio relevanță juridică asupra reținerii vinovăției inculpatului în cauză ca autor ( coautor) al infracțiunii de omor.

In drept,fapta inculpatului - care, în noaptea de 22/23. 05. 2005, pe spațiul situat la intersecția B-dului - cu str. - - și șos - a ucis victima C prin aplicarea cu intensitate, în mod repetat de lovituri de picioare în torace, zona abdomenului și asupra capului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzut de art. 174- 175 lit i

Cod Penal

Raportul medico- legal nr- efectuat de Institutul de Medicină legală "Prof. Minovici "atestă realitatea unui traumatism facial cu plăgi contuze și echimoze, fracturi costale hemitorace drept și abdominal cu ruptură de mezenter și vase mezenterice produse prin lovire repetată cu corp dur cu raport direct de cauzalitate pentru leziunile abdominale în tanatogeneză ( filele 15-16 dup).

Gravitatea leziunilor care au condus la decesul victimei-constatată obiectiv medical - demonstrează intensitatea loviturilor și multitudinea lor iar zonele vitale vizate torace, abdomen, demonstrează că inculpatul a acceptat posibilitatea producerii decesului celui agresat, rezultat al acțiunii sale, poziție caracteristică intenției indirecte.

Potrivit criteriilor cunoscute (numărul și intensitatea loviturilor, zonele vizate, atitudinea făptuitorului după săvârșirea faptei) latura subiectivă vizând intenția indirectă a inculpatului de a suprima viața victimei este demonstrată convingător motiv pentru care cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în lovituri cauzatoare de moarte a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Ministerul Public, criticând-o pe motive de nelegalitate (încadrarea juridică dată faptei) și netemeinicie (individualizarea sancțiunilor inclusiv a măsurilor de siguranță), precum și inculpatul - care a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie cu referire la cuantumul sancțiunii aplicate apreciat ca fiind prea în raport de atitudinea sa față de faptă.

Motivul de apel formulat oral de Ministerul Public are în vedere omisiunea aplicării de către instanța de fond a măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în mun. În scris motivele de apel au vizat și greșita încadrare juridică, respectiv greșita individualizare a pedepsei.

În motivele de apel formulate de parchet în scris se apreciază că ndividualizarea sancțiunilor penale constituie o operație deosebit de complexă care se realizează în limitele criteriilor prevăzute de art. 72.Cod Penal,fiind o expresie a reacției exemplare a statului la manifestările infracționale, ce se impune a fi adoptată în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii și persoana infractorului, în raport de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, astfel ca pedeapsa să își poată îndeplini cu maximă eficiență funcțiile și să își realizeze scopul, astfel cum este definit prin dispozițiile art. 52.Cod Penal Gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat derivă nu numai din examinarea conținutului concret ale acesteia, ci și din evaluarea tuturor împrejurărilor care le-au însoțit și care deși exterioare conținutului infracțiunii, sunt de natură să o particularizeze și să-i fixeze un anumit grad de pericol social concret.

Astfel, prin fapta săvârșită, inculpatul a adus în primul rând o gravă atingere relațiilor sociale care ocrotesc dreptul la viață, punând în mod cert în pericol existența pașnică a colectivității și conviețuirea membrilor acesteia în anumite limite de normalitate.

Pe de altă parte, gradul de pericol social concret al faptei derivă și din împrejurarea că victima se afla în imposibilitatea de a se apăra, dat fiind că avea o alcoolemie de 1,95%0, așa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie nr. A3/799/24.05.2005, după un interval de aproximativ 24 ore de la deces(fila 16 verso ). Din același raport rezultă leziunile grave produse victimei: cauza morții datorată hemoragiei provocată pe fondul unui traumatism facial, plăgi multiple, contuzii, fracturi costale, ruptură de mezenter și mezostenică.

In această stare, după loviturile primite, victima a fost abandonată în loc public, în fața unui bloc, de unde a fost ridicată a II-a zi. Circumstanțele personale ale inculpatului arată că nu este la prima abatere față de rigorile legii penale, noua infracțiune fiind comisă în termen de încercare a unei pedepse suspendate condiționat în 2003 și sancționat administrativ în 2007 pentru art.1 ind.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, iar în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii, inculpatul nu are nici o legătură cu fapta, nici cu victima.

Motivele scrise de apel subliniază că instanța de fond a reținut, în mod neîntemeiat, intenția indirectă în comiterea infracțiunii, față de leziunile multiple și cu consecințe grave: fracturi costale, traumatism facial ce a generat hemoragia ce a condus la moarte violentă, ruptură de mezenter si mezostenică (prapurele care îmbracă intestinele). Aceste traumatisme multiple și grave implică o violență extremă, exercitată în mod repetat în zone vitale.

Față de starea avansată de ebrietate(alcoolemie de aproximativ 2%o calculată la aproximativ 24h de la deces) în care se afla victima este evident că se afla în imposibilitate fizică de a se apăra în fața atacului agresorului. În acest sens, este și practica judiciară a SJ, Secția Penală, dec.nr.l405/04.06.l997 din Buletinul jurisprudenței SJ. pe anul 1997, pag.318.

În consecință, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice și reținerea în încadrarea juridică și a agravantei prevăzute de art.175 lit.d Cod Penal"profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra" și aplicarea unei pedepse corespunzătoare circumstanțelor grave în care s-a comis omorul, orientată spre maximul special.

Un alt motiv de apel susținut și oral a constat în oportunitatea aplicării dispozițiilor art.116 al.2,4

Cod Penal

Din examinarea circumstanțelor personale reiese că inculpatul nu are o locuință statornică, fiind plecat de la domiciliul legal din județul C de mai mult timp, nu are nici mijloace legale de existență sau vreo ocupație, vagabondează prin B, fiind depistat pe raza județului C la 13.05.2008 (fila 56 dup).

Față de scopul urmărit, înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte prevăzute de legea penală, s-a solicitat să se dispună interzicerea de a se afla pe raza orașului B, după executarea pedepsei principale.

Motivul de apel formulat de inculpat are în vedere modul de individualizare a pedepsei, respectiv faptul că nu s-a dat o mai mare importanță circumstanțelor atenuante.

Apelantul a arătat că inițial martorii au indicat o altă persoană ca fiind autorul faptei, astfel încât declarația sa de recunoaștere a fost hotărâtoare pentru aflarea adevărului și ar fi trebuit să i se dea o mai mare importanță în procesul individualizării judiciare.

Analizând hotărârea apelată, Curtea reține următoarele aspecte vizând criticile formulate de apelanți.

În ceea ce privește vinovăția inculpatului și încadrarea juridică dată faptei, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.

Apărările inculpatului au constat inițial în faptul că nu a lovit cu intensitate victima, agresiunea sa fiind continuată de un alt făptuitor, iar ulterior în aceea că nu a fost prezent în B la data săvârșirii faptei.

Chiar dacă s-ar avansa ipoteza participării alături de inculpat și a martorului - la agresiunea săvârșită împotriva victimei, tribunalul a apreciat că aceasta nu are nicio relevanță juridică asupra reținerii vinovăției inculpatului în cauză ca autor ( coautor) al infracțiunii de omor.

Prezența inculpatului în B este demonstrată de probele administrate în cauză. Deși inițial inculpatul a recunoscut fapta, ulterior, cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală (fila 83) a revenit asupra declarațiilor anterioare, negând săvârșirea infracțiunii și susținând faptul că la data emiterii acesteia el nu s-ar fi aflat în

Aceste susțineri ale inculpatului sunt în mod vădit nereale, fiind contrazise de mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, nefiind confirmate de niciun element probatoriu.

Astfel, inculpatul a susținut că el ar fi venit pentru prima dată în B abia în august 2005 (după data comiterii infracțiunii) și că l-ar fi întâlnit pe martorul - abia în noiembrie 2005; inculpatul a susținut că la data comiterii infracțiunii s-ar fi aflat la locuința sa din satul,comuna Independența, județul, unde ar fi locuit singur.

Aceste apărări ale inculpatului (în sprijinul cărora acesta a arătat că nu are de propus mijloace de probă) sunt contrazise de mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, chiar declarațiile date de către inculpat. Acesta a arătat (declarația la filele 40-48) că a venit în B în anul 2004, an în care l-a și cunoscut pe martorul -. Aspectele declarate de inculpat în sensul că l-ar fi cunoscut pe martor sunt concordante cu cele ale martorului -, inclusiv sub acest aspect. Inculpatul a declarat că de la venirea sa în Bal ocuit într-o clădire părăsită de pe Calea -, din apropierea Pieții,până în vara anului 2005,ulterior comiterii infracțiunii, când imobilul respectiv a fost demolat și s-a mutat pe str. - -, într-un imobil nelocuit. Inculpatul a declarat imediat după săvârșirea infracțiunii, s-a îndreptat către stația apropierea locului comiterii faptei,pentru a lua troleibuzul către str. -, unde locuia la acea dată.

Martora (filele 152-153), fostă concubină a martorului -, confirmă faptul că - anterior mutării incuIpatului - pe str. - -, în anul 2005 (când inculpatul susține că venit în B) - acesta a locuit într-o casă de pe Calea -, din zona Pieții.

Cu privire la aceste aspecte martora a efectuat și o conducere în teren (procesul-verbal de la fila 154).

În ceea ce privește lovirea victimei, act în urma căruia aceasta și-a pierdut viața, inițial, inculpatul - - în cadrul primelor audieri în fața procurorului a recunoscut că a lovit victima cu pumnii și picioarele însă a încercat să-și circumstanțiere vina, limitând numărul și intensitatea loviturilor precum și participația sa, susținând că victima a fost lovită și de -, aspect infirmat de probele administrate în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească.

Astfel, pentru reținerea vinovăției inculpatului au fost coroborate declarațiile martorului - și, al căror nume a rezultat din declarația inculpatului. Inculpatul (filele 41-48, dosar fond) a declarat "în anul 2005, luna mai, nu mai rețin cu exactitate ziua, am plecat cu (inculpatul face referire la martorul ), din Calea -, unde locuiam, în, unde am stat toată ziua și unde am efectuat diferite activități din care am câștigat bani; de asemenea în aceeași zi am consumat o cantitate mare de alcool, apoi spre seară am plecat cu spre (inculpatul face referire la locul unde se afla fostul restaurant, anume la intersecția dintre B-dul - și Șos. - vizavi de blocul El situat pe-) de unde trebuia să ne urcăm în troleibuz pentru a merge spre. Declar că după ce am ajuns la, în apropiere, în părculeț lângă stația T. -, pe o bancă, am văzut doi bărbați (boschetari) pe care nu îi cunoșteam și care consumau băuturi alcoolice dintr-o sticlă. Menționez că am mers cu la cei doi boschetari, am început să discutăm cu aceștia; apoi am început să ne adresăm injurii reciproc, iar în final ne-am luat la bătaie. Declar că eram beat, nu știu exact pe care din cei doi i-am lovit, însă îmi aduc aminte că atât eu cât și am dat în cei doi boschetari, cu pumnii și picioarele. După ce ne-am bătut cu persoanele menționate mai sus, eu și am plecat la troleibuz și îmi amintesc că unul dintre cei doi boschetari a fugit (inculpatul face referire la martorul ), iar celălalt a rămas căzut la pământ (inculpatul face referire la victima C ). arăt faptul că în altercația din 2005, cu cei doi boschetari, pe care i-am bătut cu, nu știu pe care dintre cei doi i-am lovit și nu știu dacă persoana căzută a rămas pe bancă sau în părculeț, lângă bloc".

Această declarație a inculpatului corespunde, apreciază corect instanța de fond, în cea mai mare parte, situației de fapt, plasându-l pe inculpat la locul și momentul săvârșirii faptei.

Probele administrate în cauză au condus în mod corect la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Ministerul Publica solicita pe calea apelului schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii și a faptului că s-a profita de neputința victimei de a se apăra, element circumstanțial(în mod eronat numit circumstanță, în motivele scrise de apel) ce intră în încadrarea juridică faptei prevăzute de art. 175 lit. CP. victimei de a se apăra este dedusă din faptul că aceasta era în stare de ebrietate.

Critica formulată în scris și nesusținută oral de către Ministerul Public nu este întemeiată. Pentru existența acestei calificări a faptei trebuie pe de o parte ca inculpatul să fi profitat de neputința victimei de a se apăra, iar pe de altă parte ca starea victimei de neputință de a se apăra să nu fie rezultatul acțiunilor inculpatului.

Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în speță, deoarece starea de ebrietate a victimei a fost rezultatul faptului că a băut împreună cu inculpatul, iar inculpatul aflat în stare de beție avansată, nu a putut avea reprezentarea faptului că profită de neputința victimei de a se apăra. Probele administrate în dosar indică faptul că victima după ce a fost lovită de inculpat s-a ridicat și a fugit, fiind urmărită și lovită cu violență de inculpat după ce victima s-a așezat pe niște pietre(dosar de fond filele 57-59).

Starea de neputință a victimei trebuie să fie preexistentă atacului și să nu fie consecința acțiunii inculpatului. Nu operează acest element circumstanțial dacă, la începutul agresiunii, victima nu s-a aflat în imposibilitate de a apăra.

Elementul circumstanțial se aplică în cazul în care din diferite împrejurări victima este incapabilă să reacționeze, să se ferească, să riposteze față de acțiunea prin care se intenționează suprimarea vieții sale. Din probele administrate rezultă însă că victima a fugit pentru a încerca să scape de inculpat. Elementul circumstanțial nu poate fi reținut și pentru considerentul că victima și inculpatul au consumat băuturi alcoolice împreună, astfel încât fiecare dintre ei se afla în stare de ebrietate, neputând să se susțină că inculpatul, aflat el însăși în stare de ebrietate, ar fi profitat de faptul că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată, motiv de apel formulat de către parchet (în sensul majorării pedepsei) și de către inculpat(în sensul micșorării sancțiunii), curtea apreciază că aceste critici sunt neîntemeiate.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de apel invocat de inculpat și Ministerul Public (motiv de apel formulat în scris și nemotivat oral), Curtea constată că soluția instanței de fond în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat este justificata, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost comisa, circumstanțele personale ale inculpatului, atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal, precum și atitudinea anterior comiterii faptelor. In mod corect nu s-au reținut în favoarea inculpatului existența circumstanțelor atenuante, în raport de antecedentele penale, respectiv săvârșirea faptei din prezenta cauza în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate pentru furt calificat(sentința penală nr. 211/2003 a Judecătoriei Călărași ), și respectiv existenței unei sancțiuni administrative pentru port fără drept de arme albe. Pedeapsa astfel stabilita de 15 ani închisoare a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72. pen. și corespunde scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52. pen. astfel că nu se impune redozarea acesteia, în sensul micșorării ei.

Au fost corect individualizate atât pedepsele accesorii cât și cele complementare.

Sunt temeiuri care să justifice cuantumul pedepsei aplicate perseverența infracțională respectiv faptul că a săvârșit infracțiunea în timpul suspendării condiționate dispuse pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat, precum și faptul că inculpatul nu are ocupație, vagabondând în B, comiterea faptei în stare de ebrietate. Instanța nu poate da o mai mare relevanta recunoașterii comiterii faptei, în raport de împrejurările și modul cum a fost săvârșita infracțiunea, respectiv declarațiile martorilor care l-au identificat drept autor. nstanța de fond a reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, în raport de materialul probator administrat în cauză și a aplicat pedepse just individualizate, conform cerințelor art. 72 și art. 52. pen.

Astfel, nici critica Ministerului Public, în sensul majorării pedepsei, nici critica apelantului inculpat, în sensul acordării eficienței a dispozițiilor art. 74. pen.76 C pen nu vor fi reținute, deoarece, pe de o parte este vorba despre o faptă tipică de omor calificat într-un loc public, iar pe de altă parte circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere. Aspectele privind recunoașterea faptei, vârsta inculpatului, au fost evaluate corespunzător, în raport cu celelalte criterii prevăzute la art. 72. pen. Curtea consideră că în cauză au fost examinate toate criteriile specifice individualizării judiciare a pedepsei, cuantumul pedepsei aplicate, reflectând, atât gravitatea faptei comise, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, ținându-se cont și de regimul sancționator corespunzător concursului între cauzele de agravare și atenuare prevăzut la art. 80. pen.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate. Se constată că instanța de fond, la stabilirea pedepsei de 15 ani închisoare, a luat în considerare, cu precădere, gravitatea faptei, acordând semnificația cuvenită datelor referitoare la persoana inculpatului, care a manifestând o atitudine de regret față de fapta comisă, dar și antecedentelor penale ale acestuia, respectiv condamnării anterioare pentru infracțiune de furt calificat și săvârșirea faptei în termenul de încercare a suspendării condiționate, respectiv sancționării pentru port nelegal de armă.

Referitor la aplicarea măsurii de siguranță, curtea apreciază că sunt incidente condițiile de aplicare a interdicției de se afla în anumite localități conform art. 116.

Când persoana condamnată la pedeapsa închisorii de cel puțin un an a mai fost condamnată pentru alte infracțiuni, dacă instanța constată că prezența acesteia în localitatea unde a săvârșit infracțiunea sau în alte localități constituie un pericol grav pentru societate, poate lua față de această persoană măsura interzicerii de a se afla în acea localitate sau în alte localități anume determinate prin hotărârea de condamnare.

Condiția ca făptuitorul să fi fost condamnat anterior pentru alte infracțiuni nu se cere când se pronunță o condamnare mai mare de 5 ani. În cauză sancțiunea aplicată depășește acesta limită.

Această măsură poate fi luată până la 5 ani și poate fi prelungită dacă pericolul subzistă. Prelungirea nu poate depăși durata măsurii luate inițial.

Pentru luarea măsurii trebuie îndeplinite următoarele condiții:săvârșirea unei infracțiuni, gravitatea faptei comise, săvârșirea faptei să fie legată de prezența făptuitorului în localitatea respectivă, aprecierea că măsura de siguranță va înlătura starea de pericol.

Această constatare poate fi dedusă, de exemplu, din modul în care a acționat infractorul, profitând de aglomerarea de populație în centrele urbane mari, unde este greu de identificat, fiind evidentă necesitatea interzicerii ca el să se afle în municipiul

Soluția are în vedere faptul că luarea măsurii de siguranță este condiționată de existența unui pericol grav pentru societate în cazul în care inculpatul s-ar afla în B, unde a săvârșit fapta.

Măsura de siguranță constă nu numai în interzicerea de a locui în B, ci și în interzicerea de a se afla în

Luarea acestei măsuri este justificată de natura faptei comise (omor) și de circumstanțele personale ale făptuitorului.

Această din urmă condiție atrage aplicarea măsurii de siguranță deoarece inculpatul nu domiciliază în B și nici nu are rude în această localitate, nu are un loc de muncă, iar infracțiunea din cauza de față a fost facilitată de prezența inculpatului în B (acesta a fost identificat cu greutate, având în vedere că locuia pe străzi, iar imediat după cea comis fapta, s-a întors în localitatea de domiciliu pentru a nu fi identificat drept autor al infracțiunii).

Apreciind că apelul este fondat din acest punct de vedere, Curtea va interzice prezența în municipiul B pe o durată de cinci ani.

Va respinge apelul declarat de inculpat, ca nefondat.

În ceea ce privește măsurile preventive dispuse, Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea arestării preventive se mențin, în raport de natura faptei și antecedentele penale ale apelantului. Va deduce prevenția de la 13.05.2008 la zi.

Va face aplicarea art. 192 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Conform art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr.330/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală,în dosarul nr-.

Desființează, în parte, sentința penală nr.330 din data de 24 martie 2009.

Conform art. 116 Cod penal interzice prezența inculpatului în municipiul B pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

Menține celelalte dispoziții.

Conform ar. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală

Respinge apelul declarat de inculpatul -.

Menține arestarea preventivă.

Deduce prevenția de la 13 mai 2008 la zi.

Obligă apelantul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECATOR

GREFIER

Red.LL

Dact.IE/2ex./4.04.2009

Președinte:Lefterache Lavinia
Judecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan

#Judecator Lefterache Lavinia

Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Bucuresti