Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 133/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.133
Ședința publică de la 9 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.210 din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul inculpat, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost audiat inculpatul, s-a solicitat de către inculpat prin apărător efectuarea unei contraexpertize medico-legale, întrucât sunt unele inadvertențe între mențiunile înscrise în actele medicale, cerere care a fost respinsă, fiind apreciată ca neconcludentă și întrucât nu se formulează alte cereri, iar reprezentantul parchetului nu are obiecțiuni, în baza dispoz.art.377 Cod pr.penală, se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului întrucât s-a aflat în legitimă apărare, apărare care într-adevăr, a fost depășită.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat.
Inculpatul apelant având cuvântul, invederează instanței că regretă fapta săvârșită și arată că ar fi fost amenințat de partea vătămată și însoțitorul acesteia.
CURTEA
Asupra apelului de față;
În aplicarea dispoz.art.378 Cod pr.penală, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.210 din 27 mai 2008, Tribunalul Mehedinți, a condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 24 noiembrie 1949, în comuna, sat. județul M, cu același domiciliu, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.74, 76 Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata prev.de art.71 Cod penal.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă complementară.
Instanța a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență DTS și a obligat inculpatul către aceasta la plata sumei de 3.984 lei despăgubiri civile cu dobânzile legale.
A fost respinsă ca fiind nefondată, acțiunea civilă formulată de partea vătămată.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 650 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că în după amiaza zilei de 24 iulie 2007, între partea vătămată și inculpat, a avut loc un conflict inițiat de primul, cei doi îmbrâncindu-se, la un moment dat, partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut pe spate.
Această situație a continuat în timp ce se deplasau pe un drum către sat, iar la un moment dat, inculpatul a scos dintr-o geantă o foarfecă, cu care a aplicat o lovitură părții vătămate în piept.
În urma loviturii, partea vătămată a căzut la pământ în stare de inconștiență și întrucât inculpatul a părăsit locul faptei, primul ajutor a fost acordat de către martorii prezenți la locul faptei care nu au reușit să-l resusciteze, motiv pentru care a fost transportat la spital.
Din concluziile certificatului medico-legal, rezultă că lovitura aplicată de inculpat părții vătămate în zona hemitoracelui drept cu un corp tăietor-înțepător (foarfece) i-a produs leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 30-35 zile îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.
Trecând la individualizarea judiciară a pedepselor în aplicarea dispozițiilor prev.de art.72 și urm. Cod penal, instanța de fond a reținut drept criterii condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, pericolul social al acesteia și consecințele produse, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, a avut o poziție sinceră în timpul procesului, cu reținerea incidenței dispozițiilor prev. de art.74, 76 Cod penal.
Probatoriile administrate în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de sesizare a săvârșirii infracțiunii, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raport de expertiză medico-legală, depozițiile martorilor, și Teghiu, fișa privind cazierul judiciar al inculpatului, precum și declarațiile acestuia date la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești le-a avut în vedere instanța de fond la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică a faptei, la individualizarea judiciară a pedepselor și soluționarea laturii civile a cauzei, în condițiile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că în mod greșit a fost condamnat, având în vedere că s-a aflat în situația prev.de art.44 alin.3 Cod penal; că există neconcordanțe în cuprinsul certificatului medico-legal și nu i s-a asigurat o apărare corespunzătoare în faza de urmărire penală.
Apelul este nefondat.
Analizând probatoriile administrate în cauză, Curtea reține că instanța de fond a încadrat corect fapta și a aplicat inculpatului o pedeapsă principală ce este în concordanță cu aceste probatorii și cu criteriile de individualizare avute în vedere.
Vinovăția inculpatului sub forma intenției directe pentru fapta comisă este stabilită în mod indubitabil cu probatoriile administrate, care se coroborează de altfel, cu recunoașterea inculpatului la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești.
Nu pot fi reținute susținerile inculpatului apelant în motivele scrise de apel, în sensul că s-ar fi aflat în condițiile prev.de art.44 alin.3 Cod penal.
Potrivit dispozițiilor prev.de art.44 alin.1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare, iar în conformitate cu alin.2 este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa sau a altuia și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.
În speță, nu sunt întrunite cumulativ aceste dispoziții, având în vedere că inculpatul a fost cel care a inițiat conflictul, în sensul că l-a apostrofat pe martorul G, determinând intervenția părții vătămate, iar pe de altă parte, nu a avut loc asupra lui un atac material, direct, imediat și injust, care să-l pună în pericol grav.
Evident că în această situație este exclusă și teza susținută privind aplicarea alin.3 al art.44 Cod penal.
Nu există nici o contradicție în cuprinsul raportului medico-legal, leziunea produsă cu obiectul tăietor-înțepător aflându-se la nivelul hemitoracelui drept.
Față de aceste considerente, cum susținerile inculpatului apelant sunt neîntemeiate, apelul declarat este nefondat și în temeiul dispozițiilor prev.de art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, urmează a fi respins, iar în baza art.192 Cod pr.penală, va fi obligat apelantul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca fiind nefondat, apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.210 din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Obligă apelantul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 9 octombrie 2008.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.MM
PS/14.10.2008
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Mirela Ciurezu Gherghe
