Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 150/
Ședința publică din data de 25 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului penal formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL G și de apelantul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20-174, 175 Cod penal, împotriva sentinței penale nr.194/30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.RJ -.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea în cauză la data de 25 2008.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra apelului penal de față
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.194/30.04.2008 a Tribunalului Galați, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20.pen. în ref. la art. 174 al. 1-175 al. 1 lit. i pen. cu aplicarea art. 74 al. 1 și 2 și 76.pen.
În baza art. 71.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen.
Conf. art. 86 ind. 1 și 2 și 71 al. 5.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale și accesorii aplicate pe durata termenului de încercare de 8 ani.
S-a dispus ca supravegherea executării pedepselor să fie efectuată de către Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Galați.
Potrivit art. 86 ind. 3.pen. a fost obligat inculpatul - ca pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale aplicată să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte periodic la datele fixate la Serviciul de probațiune
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 86 ind. 4.pen.
S-a dispus anularea mandatului de arestare preventivă emis pe numele inculpatului la data de 16.12.2005 de către Curtea de APEL GALAȚI (mandat nr. 1/U/16.12.2005).
În baza art. 313 din Legea 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1543,74 lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean
Conf. art. 14.pr.pen., în ref. la art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10000 lei RON, cu titlu de daune morale către partea vătămată/civilă.
În baza art. 189 și 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul - la plata sumei de 700 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut in vedere următoarele:
În luna aprilie 2004, partea vătămată a avut o discuție contradictorie cu un frate al inculpatului, aducându-i acestuia unele injurii.
La data de 21.06.2005 partea vătămată se deplasa cu o bicicletă pe raza comunei județul G și, la un moment dat, s-a întâlnit cu inculpatul, care, la rândul său, se deplasa cu o căruță trasă de un, în căruță fiind și martorele și.
pe partea vătămată deoarece aceasta i-ar fi injuriat fratele, inculpatul a oprit căruța și a lovit cu biciul peste cap pe partea vătămată aceasta ripostând verbal și aducând injurii inculpatului.
Conflictul s-a amplificat imediat, inculpatul a coborât din căruță având în mâini biciul și un, s-a apropiat de partea vătămată și a lovit-o pe aceasta cu ul în zona capului.
Partea vătămată a căzut la pământ și a continuat să fie lovită de inculpat inclusiv cu ul pe care îl avea în mână, cei doi continuând să se lovească reciproc în timp ce se rostogoleau într-un șanț.
În primul ciclu procesual Tribunalul Galați, prin sentința penală nr.465 din 27.10.2006, a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 pen. cu aplicarea art. 73 lit. b din pen. s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendare condiționată.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare, cheltuieli de spitalizare și despăgubiri civile.
Împotriva sentinței penale nr.465/2006 a Tribunalului Galați, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, apreciind că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, iar Curtea de APEL GALAȚI, prin decizia penală nr. 122 din 18.06.2007, a admis în parte apelul, a înlăturat circumstanța legală atenuantă și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 2 ani și 6 luni închisoare.
Împotriva deciziei penale nr.122/2007 a Curții de APEL GALAȚI, în termen legal, au declarat recurs Parchetul Curții de APEL GALAȚI și inculpatul -.
Prin decizia penală nr. 4846 din 18.10.2007, a admis recursurile, a casat hotărârile anterioare și a dispus trimiterea cauzei în rejudecare la Tribunalul Galați, pentru stabilirea corectă a situației de fapt și readministrarea probelor.
Pe rolul Tribunalul Galați, în rejudecare, cauza a fost înregistrată la nr. RJ 7688 din 20.11.2007.
în fața instanței, partea vătămată a precizat că menține declarațiile date anterior și s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100 milioane lei vechi, daune morale.
Partea vătămată a precizat că la data conflictului era sub influența băuturilor alcoolice și știe că a fost lovită de inculpat și la un moment dat s-au încleștat și s-au rostogolit ambii într-un șanț unde erau pietre mari și bucăți de lemne (cioate).
S-a mai arătat de către partea vătămată că în urma conflictului a fost internată în spital unde i s-a extras splina.
Audiat în fața instanței inculpatul a confirmat faptul că la data de 21.06.2006, a avut un conflict fizic violent cu partea vătămată pe raza comunei, județul
Inculpatul a arătat că a lovit pe inculpat cu biciul și la un moment dat, în timpul conflictului, s-a rostogolit peste partea vătămată, aceasta fiind căzută în șanț iar în zona rostogolirii erau pietre și rădăcini de copac (cioate).
Inculpatul a regretat fapta comisă și a precizat că este de acord să despăgubească partea vătămată.
Existența conflictului fizic între inculpat și partea vătămată este confirmat și prin declarațiile date de martora.
Martorul a arătat că a văzut pe inculpat având în mână cu și se pregătea să lovească pe partea vătămată, după care cei doi s-au lovit reciproc s-au rostogolit într-un șanț unde erau pietre mari și rădăcini de copac de dimensiuni mai mari.
Martora, în rejudecare, a precizat că a văzut pe inculpat "încleștat" cu partea vătămată într-un șanț de lângă șosea se rostogoleau, se loveau iar în zonă erau pietre și rădăcini de copac.
Martora a mai relatat că partea vătămată părea a fi în stare de ebrietate iar din zona feței îi curgea sânge.
Existența conflictului este confirmată și de martora, care a arătat că partea vătămată era lovită de inculpat în timp ce era căzută într-un șanț, iar în zonă erau cioate și pietre de dimensiuni mari.
În faza de urmărire penală, partea vătămată a precizat că a fost lovită de inculpat cu pumnii cu biciul și cu un, iar existența ului metalic și faptul că acesta a fost folosit la lovirea părții vătămate a fost confirmată în faza de urmărire penală și de martorii, și.
Analizând probele administrate în cele două cicluri procesuale, dar și în faza de judecată, Tribunalul Galația constatat că situația de fapt din rechizitoriu este relativ exactă cu mențiunea suplimentară că partea vătămată, în timp ce era trântită în șanț, a fost lovită violent prin rostogolirea și de rădăcini de copac și de pietre cu dimensiuni mari așa cum au relatat majoritatea martorilor.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului de a lovi cu pumnii, cu biciul, cu un pe partea vătămată, rostogolind-i în același timp într-un șanț și lovind-o de rădăcini de copac și pietre, provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața întrunește elementele constitutive ale tentativei la omor calificat prev. de art. 20.pen., rap. la art. 174 -175 al.1 lit. i din pen.
În urma loviturii de către inculpat, partea vătămată a fost internată în spital unde în urma unei intervenții chirurgicale i s-a extras splina.
Pentru fapta comisă s-a dispus ca inculpatul să fie pedepsit penal.
La dozarea și individualizarea pedepsei, Tribunalul Galația avut în considerare criteriile generale prev. de art. 72.pen. privind pericolul social al faptei împrejurările în care s-a produs, dar și persoana inculpatului.
În faza dezbaterilor judiciare apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei cu reținerea infracțiunii prev. de art. 182.pen. și scuza provocării, prev. de art. 73 lit. b din pen. cu aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Prima instanță a apreciat că cererile principale formulate de apărare sunt nefondate deoarece din ansamblul probator rezultă cu evidență că încadrarea juridică corectă este cea din rechizitoriu, respectiv tentativă la omor.
Inculpatul a acționat cu intenție indirectă neurmărind rezultatul faptei sale dar acceptând posibilitatea producerii.
Certificatul medico-legal, confirmă faptul că inculpatul a fost lovit cu corpuri dure și de corpuri dure, ori în urma agresiunilor fizice victima a fost internată urgent la spital unde i s-a extras splina.
Loviturile puternice aplicate de inculpat în zona abdominală unde sunt poziționate organe vitale ale corpului uman ca ficatul și splina sunt de natură să producă în anumite circumstanțe decesul victimei.
Partea vătămată a fost lovită cu pumnii, cu biciul cu un și a fost rostogolită violent peste rădăcini de copac și pietre mari, corpuri contondente de natură să creeze grave leziuni.
Folosirea ului a fost confirmată de partea vătămată în faza de urmărire penală și de un număr de 3 martori, și aproape toți martorii, inclusiv inculpatul, au precizat că victima a fost rostogolită peste pietre cu dimensiuni mari și peste rădăcini de copac într-un șanț lângă șosea.
În rejudecare s-a suplimentat expertiza medicală, iar medicii legiști au confirmat că leziunile constatate la partea vătămată puteau fi produse și prin lovirea de obiecte ca pietre mari și rădăcini de copac.
Loviturile aplicate în zona abdominală interesând splina și vasele sanguine au pus în primejdie viața părții vătămate și numai acordarea tratamentului medico-chirurgical a condus la salvarea victimei de la deces.
S-a arătat că nu poate fi reținută în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă legală prev. de art. 73 lit. b din pen.,deoarece probele existente în dosar nu confirmă că partea vătămată a provocat incidentul, mai mult decât atât, cel care a lovit primul a fost inculpatul, acesta aplicând inițial o lovitură de bici părții vătămate, care, de altfel, era în stare de ebrietate.
Susținerea inculpatului în sensul că partea vătămată iar fi injuriat fratele nu poate fi primită deoarece acest fapt chiar dacă s-a produs a fost mult anterior conflictului respectiv cu câteva luni în urmă, iar injurierea mamei inculpatului de către partea vătămată s-a produs după ce partea vătămată a fost lovită de inculpat.
Instanța de fond a reținut, în schimb, largi circumstanțe judiciare atenuante în favoarea inculpatului, cu consecința aplicării unei pedepse reduse și neprivative de libertate, deoarece inculpatul a fost prezent în cele din urmă în fața instanței și a dat o declarație prin care recunoaște că a lovit pe partea vătămată și regretă mult ceea ce a făcut.
De asemenea, s-a reținut că inculpatul nu are antecedente penale, se bucură de respect în familie sa și în societate, este foarte tânăr, a fost de acord să despăgubească partea vătămată și are la acest moment o relație bună cu partea vătămată.
Conf. art. 86 ind. 1 și 2 din pen. și art. 71 al.5 din pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpatului apreciind că scopul educativ se poate realiza eficient și fără privare efectivă de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, in termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați apreciază hotărârea apelată ca find nelegală și netemeinică, respectiv: greșita individualizare a pedepsei prin reținerea în favoarea inculpatului de circumstanțe atenuante precum și modalitatea de executare a acesteia. Solicită aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, cu executarea prin privare de libertate.
Inculpatul apreciază hotărârea apelată ca fiind nelegală și netemeinică datorită greșitei încadrări juridice a faptei precum și nereținerea în favoarea acestuia a circumstanței atenuante a scuzei provocării prev. de art.73 lti.b Cod penal.
Apreciază că încadrarea juridică corectă a faptei ar fi infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. de art.182 Cod penal deoarece din nicio probă nu rezultă intenția inculpatului de a suprima viața părții vătămate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond, pe baza analizei probelor administrate în cauză, a stabilit săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Astfel, în faza de urmărire penală partea vătămată a precizat că a fost lovită de inculpat cu pumnii, biciul și cu un. Această situație de fapt a fost confirmată în faza de urmărire penală și de martorii:, și.
Aceste declarații se coroborează cu concluziile certificatului medico-legal nr.302/2005, din care rezultă că partea vătămată a fost lovită cu corpuri și de corpuri dure.
Tot din probele administrate rezultă faptul că inculpatul a aplicat mai multe lovituri în zona abdominală a părții vătămate, lovituri de o intensitate mare, care a dus la punerea în primejdie a vieții părții vătămate prin hemoragie internă masivă, salvarea acesteia datorându-se tratamentului medico-chirurgical, care a dus la necesitatea efectuării unei operații de splenoctomie, ce a dus la lipsa splinei, ceea ce constituie infirmitate fizică permanentă.
Din declarațiile martorilor și rezultă că partea vătămată și inculpatul au discutat în contradictoriu și-au adresat injurii, după care inculpatul a lovit-o pe partea vătămată inițial cu biciul iar ulterior cu pumnii inclusiv când aceasta era căzută la pământ.
Martorul, martor ocular, care este un martor neutru, și a asistat la conflictul dintre inculpat și partea vătămată, a declarat că a văzut când inculpatul era peste partea vătămată, avea in mână un și o ținea cu o mână de gât pe partea vătămată și că a intervenit pentru a-i despărți.
În aceste condiții, fapta inculpatului de a lovi, inițial, cu un bici, apoi cu pumnii și cu un în zona cutiei craniene și în zona abdominală, provocând punerea în primejdie a vieții părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor și nu vătămare corporală gravă. Această concluzie rezultă din analiza activității materiale desfășurată de către inculpat, care se reflectă pe plan subiectiv ducând la concluzia că inculpatul, chiar dacă nu a acționat cu intenția de a ucide, a acceptat producerea acestui rezultat.
În sprijinul acestei concluzii urmează se analiza activitatea infracțională a inculpatului, respectiv: obiectul folosit, locul loviturii și intensitatea acesteia.
Analizând acești parametri, se rețin următoarele:
a)obiectul folosit. Din probele administrate rezultă că inculpatul a lovit cu un pe partea vătămată în zona cutiei craniene, apoi a lovit-o de mai multe ori cu pumnii, a lovit-o și trântit-o de rădăcini de și pietre. Deci, inculpatul a folosit obiecte apte de a ucide (ul precum și loviturile cu pumnii).
b)locul loviturii.Inculpatul a aplicat multiple lovituri părții vătămate, unele dintre acestea fiind aplicate în zone letale (lovirea părții vătămate cu un în zona cutiei craniene și lovirea acesteia cu pumnii în zona abdomenului).
c)intensitatea loviturii.Inculpatul a aplicat părții vătămate lovituri de mare intensitate, în special în zona abdominală, leziuni ce au dus la ruperea splinei și producerea hemoragiei interne. În plus, inculpatul în afară de faptul că a aplicat lovituri de mare intensitate, și-a continuat activitatea infracțională prin lovirea părții vătămate căzute la pământ de rădăcini de și pietre de dimensiuni mari.
Toate aceste activități materiale desfășurate de inculpat duc la concluzia că, pe latură subiectivă, inculpatul a acționat dacă nu cu intenția directă de suprimare a vieții părții vătămate, cu intenție indirectă acceptând posibilitatea producerii decesului părții vătămate ca urmare a intensității loviturilor date.
Referitor la scuza provocării, prevăzută de art.73 lit.b Cod penal.
Nu poate fi reținută în sarcina inculpatului circumstanță atenuantă legală prev. de art.73 lit. b Cod penal, deoarece probele existente la dosar nu confirmă că partea vătămată a provocat incidentul.
În fapt, cel care a lovit primul a fost chiar inculpatul, care a aplicat o lovitură de bici părții vătămate.
Faptul că părțile și-au adresat reciproc injurii, inclusiv faptul că partea vătămată ar fi adus injurii inculpatului cu referire la mama acestuia, care decedase cu aproximativ o lună nu poate crea o ripostă atât de violentă din partea inculpatului.
De fapt, inculpatul, după ce a lovit cu biciul partea vătămată, și-a continuat activitatea infracțională coborând din căruță înarmat cu un, repezindu-se la victimă, trântind-o la pământ și aplicându-i mai multe lovituri în condițiile în care partea vătămată, fiind și în stare de ebrietate, nu se mai putea apăra.
Nici susținerea inculpatului în sensul că partea vătămată i-ar fi adus anterior conflictului injurii fratelui acestuia nu poate fi considerată ca o scuză a provocării deoarece a fost anterioară conflictului respectiv.
Pentru a se putea reține scuza provocării, trebuie ca puternica tulburare sau emoție a inculpatului să fie provocată de partea vătămată prin violență sau printr-o ATINGERE A PERSOANEI.
În acest context, chiar dacă partea vătămată ar fi adus injurii fratelui inculpatului, această activitate ilicită a părții vătămate nu a adus atingere demnității inculpatului și, pe cale de consecință, tot nu se poate reține scuza provocării deoarece activitatea ilicită a părții vătămate s-a răsfrâns asupra unei alte persoane și nu inculpatului.
Referitor la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și modalitatea de executare.
În mod nejustificat instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante în mod formal, fără a avea un corespondent în realitatea obiectivă. Astfel:
-conduita sinceră a inculpatului
Inculpatul nu a dat dovadă de sinceritate. Mai precis, a fost parțial sincer, nerecunoscând că a folosit și un cu care a lovit partea vătămată și că nu iși amintește dacă a aplicat lovituri cu piciorul în zona abdominală a părții vătămate.
-stăruința depusă de inculpat pentru repararea pagubei
Inculpatul nu a făcut nici un minim de efort pentru a înlătura starea de pericol în care se afla partea vătămată, respectiv prin acordarea vreunui prim ajutor acesteia sau transportarea la o unitate sanitară.
și simplu, după ce a lovit cu mare intensitate pe partea vătămată, lăsând-o întinsă la pământ, în stare gravă, inculpatul a plecat văzându-și de drum.
De la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 21.06.2005, și până în prezent inculpatul nu a achitat nicio sumă de bani în compensație părții vătămate.
-prezentarea inculpatului în fața autorității.
Nu se impunea nici această circumstanță a fi reținută, de vreme ce inculpatul imediat după săvârșirea infracțiunii a părăsit țara și nu s-a prezentat în fața instanței de judecată decât o singură dată în cei aproape trei ani de la data săvârșirii infracțiunii.
În consecință, în mod greșit s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Având în vedere modul concret în care inculpatul a săvârșit infracțiunea, urmarea acesteia, constând în punerea în primejdie a vieții părții vătămate, gravitatea acestei fapte, Curtea apreciază că scopul pedepsei, prev. de art.52 Cod penal, poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege iar ca modalitate de executare, privarea de libertate.
Deoarece inculpatul este la primul impact cu legea penală, urmează ca pedeapsa să fie orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Dispunând condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, se va aplica acestuia și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
Se va aplica, de asemenea, și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi pe timpul executării pedepsei principale.
Deoarece celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate sunt legale și temeinice, urmează a fi menținute și, pe cale de consecință, se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Decide:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr.194/30.04.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.-.
Desființează în parte, numai în ceea ce privește latura penală, sentința penală nr.194/2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
Majorează de la 4 (patru) ani la 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit. b Cod penal, pedeapsă aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1 - 175 lit.i Cod penal.
În baza disp.art.71 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 14.01.1979 în G, județul G, domiciliat în comuna, județul G) împotriva sentinței penale nr.194/30.04.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă apelantul-inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru intimatul-parte civilă șide la comunicarepentru apelantul-inculpat, în comuna, județul G, și pentru intimatul-parte civilă Spitalul Clinic de Urgență Sf. G, cu sediul în G,-, județul
Pronunțată în ședință publică azi, 25 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red. /27.11.2008
Tehnored. -/2 ex./03.12.2008
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru
