Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -Art.174-175 cod penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 159
Ședința publică de la 08 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Constantin Diaconu
- - - - Judecător
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva sentinței nr.39 din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul, asistat de avocat - apărător desemnat din oficiu, avocat - apărător ales pentru partea civilă lipsă, lipsind partea civilă Spitalul Județean de Urgență
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care constatându-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului parchetului, desființarea sentinței penale, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, deducerea arestării preventive și menținerea stării de arest, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că trebuia să se interzică inculpatului ca pedeapsa accesorie și complementară, doar dreptul prevăzut de art.64 lit.a teza a II-a, și b cod penal, iar pedeapsa închisorii este prea mică, având în vedere condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, inculpatul fiind cunoscut cu antecedente penale. Latura civilă este greșit soluționată, deoarece cheltuielile efectuate de Spitalul S nu au fost corect calculate, instanța de fond refuzând să efectueze o nouă adresă către această parte civilă.
Avocat pentru inculpat solicită admiterea apelului inculpatului, deoarece nu există probe că a comis fapta cu intenție, inculpatul aplicându-i părții vătămate doar un pumn și două palme. Pe de altă parte, pedeapsa este prea aspră, având în vedere circumstanțele în care s-a săvârșit fapta.
Solicită admiterea apelului parchetului numai în privința motivului aplicării pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b cod penal.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat, existând probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea și nu există temeiuri pentru scăderea pedepsei.
Avocat pentru partea civilă solicită admiterea apelului parchetului, deoarece pedeapsa este prea mică, inculpatul nu a recunoscut fapta.
Mai solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat, existând probe că inculpatul a omorât victima, declarațiile martorilor coroborându-se cu expertiza medico-legală. În final, solicită obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către partea civilă.
Inculpatul arată că își însușește concluziile apărătorului și precizează că nu a lovit victima cu intenția de a-l omorî, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr.39 din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l în dosarul nr-, în baza art.174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit. cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 18 mai 1978 în localitatea Județul O, domiciliat în comuna, sat, Județul O, CNP - la 16 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzută de art.64 alin.1 lit.a și b cod penal, pe timp de 2 ani.
În baza art.71 alin.1 - 3 cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a și b cod penal, pe timpul detenției.
În baza art.88 alin.1 cod penal, s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul măsurii preventive a arestării, cu începere de la 13 iunie 2008.
În baza art.350 alin.1 cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a admis în parte acțiunea părții civile domiciliat în B,-, bloc 96,.1,.16, sector 6, și a fost obligat inculpatul la plata sumelor de 1.900 lei cu titlul de daune materiale, și 20.000 lei daune morale.
S-a admis în parte acțiunea părții civile Spitalul Județean de Urgență S și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3,67 lei daune materiale constând în cheltuieli de spitalizare a victimei.
A fost obligat inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat, și la 1.140 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată.
Pentru a se pronunța astfel, în baza probelor administrate, instanța de fond a reținut că la data de 15 august 2007, inculpatul și victima au consumat băuturi alcoolice la locuința inculpatului, după care, la solicitarea acestuia, victima a plecat. Inculpatul a constatat că din cameră îi lipsește pachetul cu țigări, bănuind că a fost sustras de victimă, motiv pentru care a plecat în urmărirea acesteia, ajungând-o în dreptul locuinței martorului.
Inculpatul i-a aplicat victimei lovituri de intensitate mare, ce au determinat scăderea victimei, inculpatul continuând să-i aplice lovituri cu picioarele și cu pietre.
La solicitarea martorei, inculpatul a încetat actele de agresiune, după care a târât victima pe podețul din dreptul locuinței martorului, de unde a fost transportată cu ajutorul unui căruț de și la locuința cumnatului său.
Tribunalul a apreciat că apărările invocate de inculpat, în sensul că i-a aplicat victimei doar două lovituri cu palma, de intensitate redusă, sunt neîntemeiate, fiind contrazise de declarațiile martorei, declarațiile martorilor G, și, care se coroborează cu raportul de constatare medico legală.
În drept, s-a arătat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art.174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.i cod penal, latura subiectivă fiind caracterizată de forma intenției directe.
La individualizarea judiciară a pedepsei principale și complementare au fost avute în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, conduita violentă a inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, menționându-se că nu se poate reține starea de recidivă postexecutorie, deoarece s-a împlinit termenul reabilitării judecătorești pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.799 din 13 martie 1997 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr.536 din 24 iulie 1997 a Tribunalului Olt, din executarea căreia a fost liberat condiționat la 25 noiembrie 1998, cu un rest de pedeapsă de 369 zile.
În privința pedepsei complementare și accesorie s-a făcut raportare la izvorul de drept ce este impus de jurisprudența CEDO - cauza Hirst contra Marii Britanii.
Sub aspectul laturii civile s-a arătat că există probe că partea civilă a cheltuit o sumă de 1.900 lei cu înmormântarea și pomenirile până la 14 octombrie 2008 cu mențiunea că partea civilă și-a rezervat dreptul ca pentru pomenirile viitoare să-și formuleze pretențiile în cadrul altui proces.
S-a reținut ca fiind relevantă declarația martorului G.
Referitor la daunele morale, tribunalul a avut în vedere traumele psihice ale părții civile având în vedere puternica legătură afectivă cu victima.
Privitor la despăgubirile pretinse de partea civilă Spitalul Județean de Urgență S, s-a constatat că acestea au fost pretinse la nivelul sumei de 3.049,329 lei ca fiind aferente intervalului de internare a victimei în perioada 16 august - 16 septembrie 2007, dar proba a fost înlăturată, întrucât perioada efectivă de internare a victimei a fost de la 15 august 2007, după amiaza, până la data decesului 16 august 2007.
Deoarece la solicitarea tribunalului, partea civilă nu a dat relații privitoare la suma reală, instanța de fond a acordat despăgubirile proporțional cu perioada internării în raport de suma pretinsă pentru 31 zile.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.
În motivare, parchetul a invocat motive de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că trebuia să se interzică inculpatului ca pedeapsa accesorie și complementară, doar dreptul prevăzut de art.64 lit.a teza a II-a, și b cod penal, iar pedeapsa închisorii este prea mică, având în vedere condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, inculpatul fiind cunoscut cu antecedente penale.
Latura civilă este greșit soluționată, deoarece cheltuielile efectuate de Spitalul S nu au fost corect calculate, instanța de fond refuzând să efectueze o nouă adresă către această parte civilă.
Inculpatul în motivarea apelului a arătat că i-a aplicat victimei doar două palme, cu o intensitate redusă, nu a târât victima, susținând că leziunile s-au produs prin cădere, victima fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Nu a avut intenția să omoare victima, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei, iar pe de altă parte, o reapreciere a declarațiilor martorilor audiați.
Analizând apelurile, prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că apelul inculpatului este nefondat, iar apelul parchetului este fondat numai sub aspectul laturii civile, referitor la despăgubirile acordate părții civile Spitalul Județean de Urgență
Din întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, alcătuit din declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, G, raport de constatare medico legală - autopsie, Curtea apreciază că starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, în sensul că la data de 15 august 2007, inculpatul și victima au consumat băuturi alcoolice la locuința inculpatului, după care, la solicitarea acestuia, victima a plecat. Inculpatul a constatat că din cameră îi lipsește pachetul cu țigări, bănuind că a fost sustras de victimă, motiv pentru care a plecat în urmărirea acesteia, ajungând-o în dreptul locuinței martorului.
Inculpatul i-a aplicat victimei lovituri de intensitate mare, ce au determinat scăderea victimei, inculpatul continuând să-i aplice lovituri cu picioarele și cu pietre.
La solicitarea martorei, inculpatul a încetat actele de agresiune, după care a târât victima pe podețul din dreptul locuinței martorului, de unde a fost transportată cu ajutorul unui căruț de și la locuința cumnatului său.
Motivele de apel invocate de inculpat în sensul că i-a aplicat victimei doar două palme de intensitate redusă și nu a târât-o, sunt neîntemeiate, având în vedere declarațiile martorei, care a arătat că l-a observat pe inculpat cum striga și alerga după victimă și a văzut când inculpatul i-a aplicat victimei lovituri cu pumnii și picioarele, cu o intensitate mare, loviturile continuând și după ce victima era căzută.
La solicitarea acestei martore loviturile au încetat, strigând la vecini.
Declarațiile martorei se coroborează cu cele ale martorilor G, care imediat după incident au găsit-o pe victimă căzută, purtând urme de violență și de sânge, fiind în stare de inconștiență, fiind transportat cu ajutorul unui căruț de la domiciliul său.
Declarațiile martorilor se coroborează cu raportul de constatare medico-legală, în care se arată mecanismul producerii leziunilor traumatice constatate în sensul că s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu și de corpuri contondente și târâre și au legătură de cauzalitate directă cu decesul.
În acest context este exclusă varianta susținută de inculpat în sensul că leziunile s-au produs prin căderea victimei, după ce a luat mâinile de pe gardul de care se sprijinea, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a stabilit că sunt întrunite elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al laturii subiective al infracțiunii de omor calificat, inculpatul acționând cu intenție directă ce rezultă din multitudinea loviturilor aplicate victimei, forța puternică folosită, inculpatul încetând agresiunea doar la solicitarea martorei.
Curtea apreciază că s-a făcut o justă individualizare judiciară a pedepsei, având în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, gradul de pericol ridicat ala faptei, împrejurările în care a fost comisă - între inculpat și victimă neexistând nici un conflict anterior, incidentul producându-se pe fondul consumului de alcool, circumstanțele personale ale inculpatului.
Aspectul că inculpatul a mai fost anterior condamnat, nu este suficient pentru a se justifica o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege, în condițiile în care s-a împlinit termenul reabilitării judecătorești.
În privința pedepsei accesorii și complementare, ținând cont de gravitatea și natura infracțiunii, de modul de comitere, de persoana inculpatului care este cunoscută ca o fire violentă, ceea ce demonstrează că inculpatul a dovedit dispreț față de una din valorile fundamentale apărate de lege - viața semenilor săi, aspect care justifică ideea că o asemenea persoană nu este în măsură să-și exprime părerea cu privire la cei care pot face parte din autoritățile administrației locale sau centrale a statului român, prin exercitarea dreptului de vot, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond i-a interzis drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a și b cod penal, ca pedeapsă accesorie și complementară.
Referitor la latura civilă, sumele stabilite de instanța de fond cu titlu de daune materiale și morale în favoarea părții civile sunt corecte, având în vedere declarațiile martorilor care au participat la înmormântarea victimei și la pomenirile ce au avut loc până la 14 octombrie 2008 și totodată, trauma psihică suferită de partea civilă prin pierderea unei persoane dragi, care nu poate fi exprimată în cuvinte, suma stabilită cu titlu de daune morale reprezentând o satisfacție echitabilă.
Având în vedere adresa nr.13560 din 7 iulie 2009 a Spitalului Județean de Urgență S, potrivit căreia cheltuielile de spitalizare ocazionate de îngrijirile acordate victimei sunt de 56,279 lei, așa cum rezultă din decontul atașat, Curtea urmează să-l oblige pe inculpat către această parte civilă la suma respectivă, cu titlu de daune materiale.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.379 alin.1, pct.1, lit.b și pct.2 lit.a cod procedură penală, se va admite apelul declarat de parchet, se va desființa sentința în parte sub aspectul laturii civile, în sensul că va fi obligat inculpatul către partea civilă Spitalul Județean de Urgență S, la 56,279 lei daune materiale.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Se va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
În baza art.88 cod penal și 350 alin.1 cod procedură penală;
Se va deduce din pedeapsă detenția preventivă de la 27 martie 2009 la zi, și se va menține starea de arest a inculpatului.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 193 cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la 350 lei cheltuieli judiciare către stat și la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă, reprezentând onorariu apărător ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinței nr.39 din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Desființează sentința în parte sub aspectul laturii civile.
Obligă pe inculpat către partea civilă Spitalul de Urgență S la 56,279 lei daune materiale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondat apelul inculpatului.
În baza art.88 cod penal, și 350 alin.1 cod procedură penală,
Deduce din pedeapsă detenția preventivă de la 27 martie 2009, la zi, și menține starea de arest.
Obligă pe apelantul inculpat la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se vor vira din conturile Ministerului Justiției în contul Baroului
Obligă pe inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 iulie 2009.
- - - - -
Grefier
- -
Red.jud/-
F/
S/10.07.2009
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Constantin Diaconu
