Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 17/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 17/
Ședința publică din data de 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI și de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva sentinței penale nr. 381 din 27 august 2009 Tribunalului Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2010 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 01.02.2010, apoi la data de 08.02.2010.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 381 din 27.08.2009 pronunțată în rejudecare de Tribunalul Galați, în baza disp. art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 20.penal raportat la art. 174 al. 1.penal în referire la art. 175 al. 1 lit. c Cod penal în infracțiunea prev. de art. 183.penal.
În baza art. 183.penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În conformitate cu disp. art. 71 al. 2.penal, i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b penal pe durata executării pedepsei închisorii aplicate.
În baza art. 350.pr.penală, s- menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul disp. art. 88 Cod penal s-a dedus acestuia din pedeapsa închisorii aplicată astfel, perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 04.01.2008 la zi.
S-a constatat că partea vătămată Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G nu a formulat pretenții civile în cauză. S-a constatat că nu au fost reclamate pretenții civile din parte numitei.
În conformitate cu disp. art. 191 al. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați (dosar nr. 2/P/2008) s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de disp. art. 20 Cod penal raportat la art. 174 al. 1 Cod penal cu referire la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal.
S-a reținut în esență în sarcina inculpatului că la data de 22.12.2007 pe fondul consumului de alcool și a unei stări conflictuale a aplicat tatălui său, parte vătămată, lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, preponderent în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viața.
Inițial, prin sentința penală nr. 584/19.dec.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus în baza art. 334.pr.penală schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183.penal și a fost condamnat inculpatul în această nouă încadrare la o pedeapsă a închisorii în cuantum de 7 ani cu executare efectivă precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art. 71 al. 2 Cod penal i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b penal pe durata executării pedepsei închisorii. În conformitate cu disp. art. 350.pr.penală a fost menținută starea de arest a inculpatului iar în baza disp. art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa închisorii astfel aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu 04.01.2008 la zi.
S-a constatat că partea vătămată Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G nu s-a constituit parte civilă în procesul penal iar în temeiul disp. art. 191 al. 1.pr.penală s-a dispus în privința cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție în primul ciclu de judecată instanța a avut în vedere următoarele:
Între victima și fiul său, inculpatul în cauză existau relații conflictuale urmare a faptului că inculpatul consuma băuturi alcoolice și, fiind lipsit de ocupație, se folosea de pensia tatălui său.
În dimineața zilei de 21.12.2007 inculpatul s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, unde cu ajutorul acesteia și al martorului au tăiat un porc. În jurul orelor 9,30-10,00, la locuința părții vătămate au venit și martorii și, tot pentru a-și da concursul la tăierea porcului.
În jurul orelor prânzului, inculpatul, partea vătămată și martorii au terminat de tranșat porcul apoi s-au așezat la masă. După ce au mâncat, martorii și au ieșit în curte pentru a fuma, iar ceilalți trei au rămas în cameră să strângă masa. La un moment dat, partea vătămată a răsturnat din greșeală ceaunul în care au topit grăsimea de la porc. Inculpatul fiind în stare de ebrietate, s-a enervat, a început să înjure pe partea vătămată și în același timp i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii. Apoi inculpatul a luat de lângă sobă o bucată de lemn și când tocmai se pregătea să o lovească pe partea vătămată cu aceasta, martora, care a văzut ce s-a întâmplat a intervenit între cei doi,apostrofându- pe inculpat pentru lovirea tatălui său. Inculpatul a continuat să se manifeste violent și a împins-o pe martoră spre perete peste partea vătămată. În continuare, aducându-și aminte că tatăl său a împrumutat bani unui vecin fără consimțământul său, inculpatul început să-i adreseze din nou injurii și i-a luat și banii pe care partea vătămată îi ținea sub saltea.
Ceilalți doi martori fumând în curte, în fața bucătăriei au auzit și ei cum inculpatul a certat-o și agresat-o pe partea vătămată. Drept urmare, când inculpatul a ieșit din încăpere, cei doi martori l-au certat.
În după-amiaza aceleiași zile inculpatul s-a deplasat cu bicicleta la domiciliul martorului, iar de aici la martora, unde și înnoptat, în ideea de aoa juta și el a doua zi la tăierea porcului. Atât la martorului cât și la martora, inculpatul a consumat în exces băuturi alcoolice, ajungând în stare avansată de ebrietate.Dar și a doua zi, inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice, fapt ce a deranjat- pe martoră și i-a cerut să plece acasă. Inculpatul s-a conformat, însă s-a oprit la un bar din apropiere unde a consumat din nou băuturi alcoolice.
Ca de obicei, inculpatul mers la domiciliul victimei, unde a ajuns în jurul orelor 14,00-15,00.Văzând starea în care se afla inculpatul, victima a început să-l certe și să-i reproșeze faptul că i-a luat banii. Fiind în stare avansată de ebrietate, inculpatul s-a enervat și a început să-și lovească tatăl cu pumnii și picioarele în mod repetat, peste tot corpul, și în zona capului. Conflictul s-a desfășurat mai întâi în curte și apoi în camera părții vătămate unde acesta s-a refugiat.
La un moment dat, încercând să scape de acțiunea agresivă a inculpatului victima a vrut să părăsească încăperea dar, în fața ușii de acces, aceasta și-a pierdut cunoștința, a căzut la pământ și a intrat în comă.
Ulterior, inculpatul s-a deplasat la domiciliul vecinului lor, martorul rugându-l să vină să-l ajute să-și ridice tatăl despre care a spus că era căzut și lovit, însă când au ajuns la locuința victimei inculpatul a refuzat să pună mâna pe tatăl său, cerându-i martorului să-l ridice singur; la insistențele martorului însă inculpatul a acceptat și împreună au ridicat victima și au dus-o în cameră pe pat.
Chiar și după plecarea martorului, deși victima era în stare de inconștiență, inculpatul a persistat în comportamentul agresiv țipând și înjurându-și tatăl. Mai mult, inculpatul a rămas în pasivitate și abia a II-a zi a mers acasă la martorul G căruia i-a spus că tatăl său a căzut, s-a lovit și este în comă alcoolică cerându-i martorului ajutor spre a-l transporta la spital.
Fiind transportată la Spitalul de Urgență "Sf. " G partea vătămată a fost supusă imediat unui tratament chirurgical.
Din raportul de constare medicală a rezultat că a prezentat mai multe leziuni traumatice, respectiv multiple echimoze pe hemifața, regiunea hipocondrului drept, față laterală a gambei, orbito-palpebral drept, regiunea nazală și infraorbitar stâng suprasprâncenos stâng, traumatism toraco-abdominal cu fractură coastelor C6-C8, arc postero-lateral drept, traumatism cranio-cerebral mediu, hematom intraparenchimatos parieto-temporo-occipital drept,leziuni care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure.
S-a stabilit că leziunile pot data din ziua de 22.12.2007 și că necesită 70-80 zile pentru vindecare.
Că, interesând creierul, învelișurile și vasele acestuia, leziunile meningo -cerebrală i-au pus în primejdie viața și că lipsa de substanță osoasă prin eschilectomie de necesitate constituie infirmitate fizică permanentă.
Ulterior, prin raportul de constatare medico-legală ( necropsie ) s-a stabilit că moartea numitului, survenită probabil la 30/31.01.2008 s-a datorat insuficienței cardio-resporatorii acute consecutive unei bronhopneumonii instalate în evoluția unui traumatism cranio-cerebral cu hematom intrapintraparenchiumatos temporo-occipital drept operat, cu cicatrice cranio-meningo-cerebrală, delacerare temporală dreaptă și hemoragie meningee accipitală în resorbție.
S-a stabilit că leziunile faciale și echimozele descrise la nivelul hipocondrului drept și gambei stângi au putut fi produse prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente iar fracturile costale bilaterale prin loviri cu și de corpuri contondente.
În ceea ce privește leziunile cranio-cerebrale s-a concluzionat că au putut fi produseprin cădere de la același nivel, posibil cu impact frontal stâng.
Având în vedere neconcordanța dintre cele două acte medicale cu privire la modul de producere a leziunilor s-a solicitat avizarea acestora de către
Cu adresa nr. 14965/09.09.2008, s-a înaintat avizul comisiei care precizat că este de acord cu ambele acte medico-legale cu precizarea că leziunile traumatice au putut fi produse cel mai probabil prin loviri active,neavând însă elemente absolute de a exclude mecanismul de lovire activă urmată de cădere a victimei.
Aceste concluzii au fost însușite și de către comisa superioară de medicină legală de pe lângă
A apreciat prima instanță de judecată că întrucât nu s-a putut stabili cu certitudine care a fost mecanismul de producere a leziunilor cranio-cerebrale care au condus la decesul victimei, nefiind exclusă posibilitatea producerii acestora prin cădere se impune a se da eficiență principiului "in dubio pro reo".
De asemenea, s-a apreciat că nu poate fi reținută nici infracțiunea prev. de art. 180 al. 1 ind. 1 Cod penal având în vedere faptul că inculpatul trebuia și putea să prevadă producerea rezultatului mai grav (moartea victimei).
Sentința penală nr. 584/19.12.2008 a Tribunalului Galați mai sus detaliată a fost desființată în totalitate prin decizia penală nr. 30/A/19.03.2009 a Curții de Apel Galați prin care au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul.
S-a reținut prin considerentele deciziei instanței superioare faptul că soluția este nelegală în principal sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei - eludându-se disp. art. 14 alin. 1 și 2 și art. 15 al. 1 și 2.pr.penală cu referire la art. 346 al. 1.pr.penală prin neintroducerea/necitarea în cauză a numitei care a suportat cheltuielile cu spitalizarea și înmormântarea victimei.
Pe latură penală s-a recomandat reanalizarea probatoriilor existente și, după caz, admiterea de noi probe în vederea stabilirii corecte a situației faptice.
În rejudecarela termenul din 19.05.2009 s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de parte civilă a numitei (fosta soție a inculpatului și noră a victimei) avându-se în vedere înscrisul de la fila 22 dosar nr- al Tribunalului Galați (procesul - verbal încheiat la 15.02.2008 din care rezultă că numita s-a ocupat de înmormântarea victimei și a suportat cheltuielile de spitalizare fără a le preciza.
Prezentă în instanță la termenul de judecată din 23.06.2009 și aducându-i-se la cunoștință disp. art. 320.pr.penală partea a precizat că nu reclamă pretenții civile de la inculpat.
S-a arătat că situația faptică reținută în rejudecare este aceeași, cu cea avută în vedere în primul ciclu de judecată.
Într-adevăr raportat la împrejurările concrete în contextul cărora a fost săvârșită fapta (inculpatul nu s-a folosit de vreun obiect vulnerant să producă moartea, varietatea loviturilor aplicate victimei - neinteresând în mod deosebit vreo zonă vitală) precum și intervalul de peste o lună de la data faptei - la care a survenit decesul victimei - s-a apreciat că - sub aspect subiectiv - activitatea inculpatului se circumscrie conținutului juridic al art. 183 Cod penal.
S-a reținut că întreg ansamblul probator al cauzei (începând cu procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, G, și încheind cu actele medico - legale întocmite - mai sus menționate) nu prefigurează cu certitudine decât praeterintenția inculpatului în aol ovi/vătăma pe victimă - rezultatul mortal al acestor acțiuni, survenit mult mai târziu - putându-i-se imputa doar cu titlu de culpă.
În aceste condiții, s- apreciat că activitatea inculpatului consumată în ziua 22.dec.2007 întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de disp. art. 183 Cod penal - fiind exclusă, în consecință, cererea de achitare a inculpatului în conformitate cu disp. art. 10 lit. c pr.penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a pr.penală. Urmează astfel a se da eficiență disp. art. 334.C.P.P. și a se dispune schimbarea de încadrare juridică.
S-a precizat că la individualizarea /dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicată în cauză vor fi avute în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei penale corelativ cu elementele ce caracterizează persoana inculpatului (acesta se află la primul conflict cu legea penală așa cum relevă fișa de cazier judiciar - 88 dosar - iar calitatea de membru de familie/rudă apropiată a victimei nu atrage o agravare legală a sancțiunii) astfel încât urmează a-i fi aplicată o pedeapsă a închisorii într-un cuantum reprezentat de minimul special legal prevăzut de textul incriminator.
Totodată având în vedere natura și gravitatea infracțiunii și împrejurările cauzei, s- apreciat că se impune aplicarea în cauză și a unei pedepse complementare în conformitate cu disp. art. 65 Cod penal.
În temeiul art. 71 al. 2.penal, s-a arătat că va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii astfel aplicate.
Întrucât în cauză, inculpatul a fost cercetat în stare de reținere și arest preventiv începând cu data de 04.01.2008 la zi, s-a precizat că urmează a-și găsi eficiența disp. art. 350.pr.penal corelativ cu disp. art. 88.penal relativ menținerii stării de arest și deducerii perioadei deja executate.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat faptul că Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G și numita nu au formulat pretenții civile în cauză.
Împotriva sentinței pronunțate în rejudecare de Tribunalul Galați, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel,Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați,a susținut că hotărârea instanței de fond e nelegală sub aspectul schimbării încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal în ref. la art. 174-175 lit. c Cod penal în infracțiunea prev. de art. 183 alin. 1 Cod penal.
S-a arătat că încadrarea juridică corectă e cea de omor calificat, instanța nefiind sesizată cu săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 Cod penal pentru ca ulterior să se producă rezultatul mai grav din culpă pentru a subzista infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal.
Față de intensitatea și caracterul repetat al loviturilor aplicate victimei în zone vitale ale organismului (cap, corp și torace), gravitatea loviturilor cauzate, pe fondul lipsei oricărei reacții de apărare a acesteia - o persoană vârstnică de 73 de ani - rezultă că inculpatul a acționat cu intenție, în sensul că a urmărit sau cel puțin a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat al suprimării vieții victimei, neavând importanță faptul că inculpatul nu a uzat de un obiect vulnerant, de a produce moartea.
S-a mai precizat că actele dosarului susțin versiunea lovirii victimei și nu a căderii ei, motiv pentru care s-a considerat că se impune schimbarea încadrării juridice în omor calificat (prin rechizitoriu dispunându-se trimiterea în judecată pentru tentativă la omor calificat, iar după sesizarea instanței intervenind decesul victimei) și nu reținerea disp. art. 183 Cod penal.
În subsidiar, hotărârea a fost criticată și pe motive de netemeinicie, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal, considerându-se că această pedeapsă nu e adaptată gravității concrete a faptei comise, astfel încât s-a solicitat o condamnare mai severă.
Inculpatul, în apelul său,a solicitat achitarea sa în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. c în ref. la art. 10 lit. c Cod procedură penală. În susținerea acestei solicitări, s-a arătat că situația de fapt reținută de instanța de fond, în sensul că în data de 22.12.2007 a mers la domiciliul tatălui său și enervat că-i reproșase luarea unei sume de bani, a început să lovească victima cu pumnii și picioarele până când aceasta și-a pierdut cunoștința, a căzut la pământ și a intrat în comă, este și nedovedită cu nicio probă.
Având în vedere că nu s-a putut stabili cu certitudine care a fost mecanismul de producere a leziunilor cranio-cerebrale care au condus la decesul victimei, nefiind exclusă posibilitatea producerii acestora prin cădere, s-a arătat că instanța trebuie să dea eficiență principiuluiin dubio pro reo. S-a apreciat că în cauză raportat la probele administrate nu există suficiente temeiuri care să conducă la concluzia că inculpatul i-a aplicat victimei lovituri la cap, lovituri care să fi cauzat leziunile cerebrale ce au dus la decesul victimei.
De asemenea, s-a mai arătat că în cauză nu ne aflăm în prezența unei infracțiuni prater intenționate, în sensul că inculpatul i-ar fi aplicat tatălui său mai multe lovituri cu intenție, deși trebuia și putea să prevadă că datorită vârstei înaintate, acesta ar putea cădea și suferi leziuni care să ducă la decesul său, în raport de lipsa unor probe concludente care să demonstreze că în ziua de 22.12.2007 inculpatul l-a lovit pe tatăl său și în urma acestor lovituri a căzut suferind acel traumatism cranio-cerebral care a condus la decesul acestuia.
Față de toate acestea, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și în rejudecare, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. c în ref. la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
S-a solicitat, de asemenea, respingerea ca nefondat, a apelului promovat de către Parchet.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galație fondat doar prin prisma motivului de netemeinicie invocat, ce vizează cuantumul pedepsei aplicate, iar apelul inculpatului e nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Apreciem că prima instanță, pe baza unei analize complete și judicioase a probelor administrate în cauză, a reținut corect situația de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului.
Contrar susținerilor inculpatului, considerăm că la dosarul cauzei există probe ce atestă comiterea infracțiunii de către inculpat, respectiv: procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, G, coroborate cu actele medico-legale efectuate în cauză acestea confirmând faptul că victima a fost lovită cu pumnii și picioarele, fiind produse mai multe leziuni; fractura oaselor nazale, echimoze faciale, fracturi costale C6-C8, leziuni care i-au pus viața în primejdie și i-au cauzat victimei infirmitate fizică permanentă, iar rezultatul mai grav nu s-a produs datorită intervenției medicale în prima fază, ulterior victima decedând.
În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului, constatăm că acesta a declarat inițial că l-a găsit pe tatăl său căzut la pământ, în fața casei, la 2 metri de ușa de acces, fapt infirmat de martori, nu a recunoscut că l-a îmbrâncit sau împins în vreun fel, că a exercitat vreo agresiune asupra victimei, deși într-o declarație arată că regretă cele întâmplate - fila 71 dosar urmărire penală. În fața instanței s-a prevalat de dispozițiile art. 70 Cod procedură penală, iar în memoriile depuse la dosar inculpatul a precizat că l-a îmbrâncit pe tatăl său, recunoscând că în acel moment nu trebuia să-l împingă (filele 62-68 dosar - al Tribunalului Galați ).
Considerăm, totodată, că în mod corect s-a dispus în conformitate cu dispozițiile art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 Cod penal în referire la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 813 Cod penal întrucât activitatea inculpatului consumată în ziua de 22 dec. 2007 întrunește în drept elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Încadrarea juridică corectă e cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte având în vedere următoarele:
Calificarea juridică a unei fapte ca infracțiune de omor sau ca infracțiune de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal este determinată de forma vinovăției infractorului, care în primul caz este intenția (intenția de a ucide), iar în al doilea caz praeter intenția (intenția de a lovi sau de a produce o vătămare a integrității corporale sau sănătății victimei fără a prevedea rezultatul mai grav - moartea acesteia - deși făptuitorul ar fi trebuit și ar fi putut să-l prevadă).
Pentru existența laturii subiective a infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte nu se cere ca inculpatul să-și fi reprezentat sau să fi avut posibilitatea de a-și prezenta procesul cauza în toată complexitatea sa, ci numai punctul final, rezultatul desfășurării cauzale, adică moartea victimei.
În speță, întrucât nu se poate stabili cu certitudine care a fost mecanismul de producere a leziunilor cranio-cerebrale care au condus la decesul victimei, nefiind exclusă posibilitatea producerii acestora prin cădere, în mod corect instanța de judecată a dat eficiență principiuluiin dubio pro reo.
în vedere faptul că prin raportul de constatare medico-legală s-a constatat că victima a prezentat mai multe leziuni traumatice, respectiv multiple echimoze pe hemifața, regiunea hipocondrului drept, față laterală a gambei, orbito-palpebral drept, regiunea nazală și infraorbitar stâng suprasprâncenos stâng, traumatism toraco-abdominal cu fractură coastelor C6-C8, arc postero-lateral drept, traumatism cranio-cerebral mediu, hematom intraparenchimatos parieto-temporo-occipital drept,leziuni care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure.
S-a stabilit că leziunile pot data din ziua de 22.12.2007 și că necesită 70-80 zile pentru vindecare.
Că, interesând creierul, învelișurile și vasele acestuia, leziunile meningo-cerebrale i-au pus în primejdie viața și că lipsa de substanță osoasă prin eschilectomie de necesitate constituie infirmitate fizică permanentă.
Ulterior, prin raportul de constatare medico-legală (necropsie) s-a stabilit că moartea numitului s-a datorat insuficienței cardio-resporatorii acute consecutive unei bronhopneumonii instalate în evoluția unui traumatism cranio-cerebral cu hematom intrapintraparenchiumatos temporo-occipital drept operat, cu cicatrice cranio-meningo-cerebrală, delacerare temporală dreaptă și hemoragie meningee accipitală în resorbție.
S-a stabilit că leziunile faciale și echimozele descrise la nivelul hipocondrului drept și gambei stângi au putut fi produse prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, iar fracturile costale bilaterale prin loviri cu și de corpuri contondente.
În ceea ce privește leziunile cranio-cerebrale s-a concluzionat că au putut fi produseprin cădere de la același nivel, posibil cu impact frontal stâng.
Având în vedere cele constatate în actele medico-legale privind modul de producere a leziunilor s-a solicitat avizarea acestora de către
Cu adresa nr. 14965/09.09.2008, s-a înaintat avizul comisiei care precizat că este de acord cu ambele acte medico-legale, cu precizarea că leziunile traumatice au putut fi produse cel mai probabil prin loviri active, neavând însă elemente absolute de a exclude mecanismul de lovire activă urmată de cădere a victimei, aceste concluzii fiind însușite și de către comisa superioară de medicină legală de pe lângă
În mod corect s-a constatat că e vorba de o infracțiune praeter intenționată, inculpatul aplicându-i tatălui său mai multe lovituri peste corp cu intenție, însă, deși trebuia și putea să prevadă că datorită vârstei destul de înaintate acesta ar putea cădea și suferi leziuni care să conducă la deces, nu a făcut acest lucru.
Raportat la împrejurările concrete în care s-a comis fapta, la faptul că inculpatul nu a folosit vreun obiect vulnerant, să producă moartea, varietatea loviturilor aplicate neinteresând în mod deosebit o zonă vitală, intervalul de peste o lună de la data faptei la care a survenit decesul, în mod just s-a considerat că sub aspect subiectiv activitatea inculpatului se circumscrie conținutului juridic al infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte.
Chiar dacă inculpatul a acționat cu intenție când și-a lovit tatăl, nu există suficiente temeiuri care să conducă la concluzia că i-a aplicat lovituri la cap care să fi cauzat leziunile cerebrale ce au condus la decesul victimei.
Probele administrate în cauză prefigurează praeterintenția inculpatului în aol ovi pe victimă, rezultatul mortal al acestor acțiuni, survenit mai târziu (40 de zile) putându-i-se imputa doar cu titlu de culpă.
Față de toate acestea, apreciem că fapta săvârșită de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, în mod corect dispunându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în infracțiunea prevăzută de art. 183 Cod penal, neputând fi reținută critica Parchetului în acest sens și totodată nici solicitarea inculpatului în ceea ce privește achitarea sa în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Însă, considerăm întemeiată critica Parchetului ce vizează individualizarea pedepsei aplicate.
Inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă egală cu minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 Cod penal, motiv pentru care apreciem că această pedeapsă nu e adaptată gravității concrete a faptei comise. în vedere totodată faptul că infracțiunea săvârșită intră în categoria celor îndreptate împotriva vieții, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, atitudinea procesuală nesinceră a acestuia.
Față de dispozițiile art. 72 Cod penal, considerăm că se impune majorarea pedepsei stabilite de instanța de fond.
Majorarea pedepsei aplicate inculpatului e necesară și față de dispozițiile art. 52 Cod penal.
În acest sens, considerăm că îndreptarea și reeducarea inculpatului se poate realiza prin executarea unei pedepse în cuantum de 7 ani închisoare.
Față de cele arătate mai sus, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și în rejudecare:
Se va majora de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, față de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, se mențin și în prezent, se va dispune menținerea stării de arest conform art. 383 alin. 11și art. 350 Cod procedură penală.
Conform art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 04.01.2008 la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva sentinței penale nr. 381 din 27.08.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr- privind pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 02.02.1959 în comuna, județul G, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G).
Desființează în parte sentința penală nr. 381 din 27.08.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul .
În baza art. 383 alin. 11și art. 350 Cod procedură penală, menține starea de arest a inculpatului .
În baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 04.01.2008 la zi, respectiv, 08.02.2010.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat, intimatele părți civile Spitalul Clinic de Urgență Sf. " G și.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red.: -/22.02.2010
Tehnored.: /2 ex./24.02.2010
Fond:
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu
