Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR. 18/2009
Ședința publică din 17.02.2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela președintele secției penale,
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpata apelantă, fiica lui și, născută la 21 aprilie 1966, deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, împotriva sentinței penale nr.368/P din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, inculpata fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174-175 lit. d Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata apelantă, în stare de arest, asistată de avocat din oficiu în baza delegației pentru asistență judiciară din oficiu nr.804 din 04.02.2009, lipsă fiind părțile vătămate intimate,.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Inculpata apelantă depune la dosar un memoriu.
Apărătorul inculpatei apelante arată că în motivele de apel depuse la dosarul cauzei aceasta a solicitat audierea a doi martori precum și încuviințarea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice.
Reprezentantul parchetului se opune admiterii cererilor formulate de inculpata apelantă.
Instanța consideră inutil a mai fi audiați alți martori în cauză, față de aspectele pe care dorește să le probeze, de asemenea, consideră inutilă și nepertinentă expertiza medico-legală psihiatrică solicitată pentru a-și dovedi starea psihică actuală, astfel că o va respinge.
În baza art. 378 alin. 1 indice 1 Cod procedură penală se procedează la audierea inculpatei, declarația dată fiind separat atașată la dosarul cauzei.
Procurorul, avocatul inculpatului apelant, inculpata apelantă nu mai au alte probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 377 alin 1 și 4 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra apelului.
Avocat inculpatei apelante solicită admiterea apelului și rejudecând cauza să se aibă în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, starea de beție a inculpatei, de asemenea și faptul că mediul în care s-a aflat inculpata nu a avut menirea de aoî mpiedica la săvârșirea faptei. Inculpata este mamă a trei copii. A condamna în asemenea condiții este destul de greu. În principal solicită reducerea pedepsei.
Reprezentantul parchetului, formulează concluzii de respingere a apelului. Solicită a se avea în vedere că inculpata a ucis un copil cu toporul susținând că este un câine, această faptă fiind deosebit de gravă.
Instanța în baza art. 377 alin. 4 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatei apelante care arată că pedeapsa aplicată este foarte mare. Nu-și aduce aminte decât că era afară, apoi s-a trezit în S la Poliție împreună cu sectoristul iar în ziua următoare a venit un criminalist și un procuror. Mai arată că nu a fost arestată în casă unde a fost copilul, de asemenea mai arată că nu a lovit cu toporul ci cu o.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului de față pe baza actelor de la dosar constată că:
Prin sentința penală nr. 368/2008 a Tribunalului Bihor, pronunțată la data de 27 noiembrie 2008, în baza art. 174 raportat la art. 175 lit. d Cod penal inculpata fiica lui și, născută la 21.04.1966 în loc. S, jud. B, CNP -, cetățenia română, fără antecedente penale, domiciliată in loc. nr. 101 com., jud. B, a fost condamnată la o pedeapsă de:20 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a,b,d și e Cod penal și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,d și e Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatei și în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii si arestului preventiv de la 20 martie 2008 la zi.
S-a constatat că părțile vătămate și, nu au formulat pretenții civile in cauză.
În baza art. 118 lit. b cod penal s-a dispus confiscarea în favoarea statului a unui topor - corp delict.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală, a obligat inculpata la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Onorariul apărătorului din oficiu avocat în sumă de 100 RON, conform delegației nr. 3094/2008 urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut că:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la instanță la data de 09.05.2008, a fost trimisă în judecată inculpata pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art.174-175 lit. d Cod penal, constând în aceea că, în data de 19 martie 2008, pe fondul unei stări avansate de ebrietate, fără o motivație anume, a lovit pe minorul în vârstă de 3 ani (nepot al concubinului) cu muchia unui topor în zona craniană provocându-i o hemoragie craniană urmată la scurt timp de decesul acestuia.
fiind, inculpata (filele 59-60) declară că nu-și aduce aminte să-i fi făcut intenționat rău minorului ci doar că la un moment dat trezindu-se din starea de beție s-a deplasat afară și a lovit cu o ceva care i s-a părut a fi un câine. Nu știe cum a ajuns copilul plin de sânge în pat, întrucât era complet beată, nu știe când a plecat de acasă, ține minte doar că s-a trezit la postul de poliție cu cătușele pe mână și i s-a adus la cunoștință fapta comisă.
Examinând actele și lucrările dosarului, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală a cauzei morții, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpatei, instanța reține următoarele:
De aproximativ 4 ani, inculpata, care are domiciliul în satul nr. 101 și reședința în comuna nr. 730, intrat în relații de concubinaj cu G, locuind în cea mai mare parte a timpului la domiciliul acestuia din comuna nr. 564, jud.
De menționat faptul că, fiul concubinului, în urma relațiilor de concubinaj pe care le-a avut cu, aceasta din urmă a dat naștere minorului, în vârstă de peste 3 ani, care însă nu a fost declarat și înregistrat la starea civilă.
Dat fiind faptul că numita, pe la mijlocul lunii martie 2008, fost internată la spitalul din S, inculpata s-a oferit ca în timpul zilei să aibă grijă de minorul, astfel că, în data de 19.03.2008, în jurul orei 10.00, inculpata l-a luat pe minor din satul și l-a adus la domiciliul concubinului său din comuna.
După ce a ajuns la domiciliu cu minorul, inculpata a consumat, împreună cu concubinul, aproximativ 200 ml. de rom.
Dat fiind faptul că, concubinul s-a deplasat pe câmp cu turma de oi pe care o avea în îngrijire, inculpata s-a dus la o vecină, unde a mai consumat aproximativ 200 ml. rom, iar la întoarcere spre casă și-a mai cumpărat rom de la bufet și, ajungând la domiciliu, a continuat să mai consume rom, după care a încercat să îl culce pe minor, însă acesta a ieșit în curte.
Fiind într-o stare avansată de ebrietate, inculpata a ieșit în curte, luând în mână un topor pe care-l folosea de obicei în gospodărie, cu care l-a lovit în cap.
, concubinul inculpatei s-a reîntors la domiciliu, unde l-a găsit pe minor decedat în pat și imediat a anunțat organele de poliție.
Cu ocazia cercetării la fața locului, în antreul locuinței s-a găsit un topor pe muchia căruia au fost identificați stropi de substanță brun roșcată, cu aspect de sânge.
Procedându-se la necropsia cadavrului minorului, s-au constata următoarele:
Moartea minorului cu identitate necunoscută a fost violentă.
Ea s-a datorat hemoragiei contuziei și dilacerării meningo-cerebrale consecutive unui cu fractură multieschiloasă a cutiei craniene.
Leziunile de violență constatate la cadavru cu ocazia autopsiei s-au putut produce după cum urmează:
- leziunile de la nivelul capului prin lovire cu corp dur cu muchii tăioase și coluri (posibil muchie de topor);
- leziunile de la nivelul spatelui de la nivelul membrelor inferioare și de la fesa dreaptă prin loviri repetate cu corpuri dure(posibil de la topor și muchia toporului).
Între leziunile constatate și deces există legătură directă de cauzalitate.
Deși inculpata nu a recunoscut că l-a lovit pe minor cu toporul, invocând în apărarea sa starea de ebrietate în care se afla, starea de fapt mai sus reținută rezultă din coroborarea materialului probator administrat în cauză: procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele foto (filele 3-4 dosar 15-21 dosar instanță), raportul de constatare medico-legală privind autopsia victimei (filele 50-58 dosar p), declarațiile martorilor, ,.
Astfel din depoziția martorei căreia i s-a dat citire în ședința publică din 2 octombrie 2008, dată fiind im posibilitatea audierii în instanță (filele 19-20 dosar ) reținem că în seara respectivă în jurul orelor 18.30 inculpata s-a deplasat la domiciliul ei, având o sticlă de spirt medicinal în mână, desfăcută și a discutat mai întâi cu nepoatele și, respectiv fiica martorei și la toate le-a spus că "a omorât un dându-i cu securea în cap". Martora precizează că inculpata se afla sub influența băuturilor alcoolice neputându-se ține pe picioare. Abia în jurul orelor 19.30 martora a aflat de la vecini, cu ocazia sosirii șefului de post că minorul a fost găsit mort în casă de câtre bunicul său, în pat, într-o mare de sânge.
Concubinul inculpatei, martorul (fila 28 dosar, respectiv fila 61 dosar instanță), declară că atunci când a venit acasă seara în jurul orei 20.30-21.00 văzut ușa de la coridor deschisă însă lumina nu era aprinsă și crezând că inculpata doarme cu minorul nu a intrat în casă pentru a-i deranja. A plecat la barul din sat, iar când a revenit acasă a constata că inculpata nu se afla în imobil însă în pat l-a văzut pe copil culcat cu fața în jos, în pernă și a constata că nu mișcă, pe pernă existând o mare de sânge. În acest context a ieșit afară pentru a cere ajutorul vecinilor. În momentul în care au sosit organele de cercetare la fața locului au găsit toporul rezemat de ușa de la coridor și au constata că prezintă urme de sânge.
Conform depoziției martorului (fila 30 dosar și fila 74 dosar instanță) în după amiaza zilei respective se afla în curtea locuinței sale împreună cu martorul și în timp ce monta niște difuzoare la mașini a auzit strigăte în curtea locuinței de vizavi. Deoarece strigătele nu au încetat s-a uitat peste poartă și a văzut-o pe inculpata stând lângă un pe care obișnuia să taie lemne. Aceasta avea în mână o sau un topor și striga "îl omor pe " martorul neștiind la cine se referă. Potrivit depoziției martorului inculpata se afla în stare avansată de ebrietate.
Martorul (fila 26 dosar și fila 75 dosar instanță) confirmă aceleași împrejurări precizând însă în plus că lângă inculpata, ce avea în mână un obiect ce semăna cu un topor a sesizat existența în poziție culcată a unui copil minor.
Expertiza medico-legală psihiatrică efectuată în cauză a concluzionat că inculpata suferă de sindrom de dependență de alcool respectiv tulburare polimorfă acută pe fond toxic, iar discernământul său raportat strict la fapta comisă a fost diminuat. În prezent s-a concluzionat că inculpata are discernământul faptelor sale și nu prezintă simptomele vreunui afecțiuni psihice de natură de a-i afecta în vreun fel discernământul.
Fapta astfel descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită. de art. 174 raportat la art. 175 lit. d Cod penal, texte de lege în baza cărora Tribunalul Bihora condamnat-o pe inculpata la o pedeapsă de 20 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a,b,d și e Cod penal și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,d și e Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatei, instanța a avut în vedere conform dispozițiilor art. 72 cod penal, gradul de pericol social concret al faptei comise, grefat pe modalitatea de săvârșire a acesteia, vârsta minorului de doar 3 ani, mijloacele și rezultatul produs, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, poziția procesuală a inculpatei, persoana acesteia respectiv concluziile raportului de expertiză psihiatrică din care rezultă că inculpata a avut la momentul comiterii faptei discernământul diminuat.
În ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate inculpatei, s-a impus limitarea conținutului acestora. Astfel, potrivit practicii (a se vedea cazul si Pârcălab contra României), nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prevăzute de art. 64 Cod penal ca si pedeapsa accesorie, pe durata executării efective a pedepsei privative de libertate de către inculpat, ci doar acele drepturi care se impun vis--vis de natura, felul si gravitatea infracțiunii săvârșite de către acesta, precum și ținând seama de interesele minorului. Ca urmare, după cum am arătat anterior, văzând că minorul ucis de inculpată avea doar vârsta de 3 ani, apreciem că este necesar a i se interzice acestuia și drepturile părintești, precum și dreptul de a fi tutore sau curator.
Referitor la interzicerea dreptului de a alege, cu titlu de pedeapsă accesorie, este de precizat că este împotriva practicii CEDO (a se vedea cazul Hirst contra Marii Britanii și Irlandei de Nord) restrângerea automată și nediferențiată a drepturilor electorale ale condamnaților la închisoare fără a examina proporționalitatea măsurii de limitare a acestor drepturi fundamentale de la caz la caz. Se impune astfel că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței, după ce în prealabil această pedeapsă accesorie este pusă în discuție în fiecare caz în contradictoriu și după examinarea împrejurărilor dacă interdicția respectă principiul proporționalității.
În cauză, inculpata a comis o infracțiune de omor deosebit de grav, constând în uciderea nepotului concubinului în vârstă de doar 3 ani.
Gravitatea faptei sale relevă că inculpata nu avea capacitatea de a aprecia valori fundamentale, cum este viața.
Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală.
Din moment ce inculpata nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață a celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsită de libertate până la executarea pedepsei, s-a impus, în mod rezonabil, concluzia că inculpata nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
Prin urmare, s-a apreciat că este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor electorale, precum și a drepturilor părintești, respectiv dreptul de a fi tutore sau curator, ale inculpatei.
În baza art. 350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatei și în baza art. 88 Cod penală a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii si arestului preventiv de la 20 martie 2008 la zi.
A constatat că părțile vătămate și, nu au formulat pretenții civile in cauză.
În baza art. 118 lit. b cod penal a dispus confiscarea în favoarea statului a unui topor - corp delict.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală, a obligat pe inculpată la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpata solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și reducerea pedepsei cu motivarea că aceasta este prea mare față de împrejurările comiterii faptei și atitudinea sa de recunoaștere.
Examinând hotărârea atacată prin prisma apelului declarat cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 371 alin. 2 din Cod procedură penală și art. 378 din același cod, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar apelul declarat de inculpată apare ca nefondat și, în consecință va fi respins ca atare.
Fapta reținută în sarcina inculpatei rezultă din probele legale administrate în cauză care au fost complet și just apreciate iar calificarea juridică atribuită acesteia este legală, ea constituind infracțiunea de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 raportat la art. 175 lit. d din Codul penal.
Totodată, reținând corect activitatea infracțională și vinovăția inculpatei în deplină concordanță cu probele administrate, instanța de fond, atribuind faptei o încadrare juridică legală, a individualizat în mod just pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatei în deplin acord cu criteriile prevăzute de art. 72 din Codul penal.
Considerăm că pedeapsa aplicată inculpatei, atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare, corespunde atât gravității faptei cât și potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real persoana inculpatei, cât și aptitudinii acesteia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Contextul în care a fost săvârșită fapta nu justifică, sub nici o formă, atribuirea unei semnificații atenuante argumentelor invocate, astfel ca instanța să ignore total o suită de elemente, categoric ilustrate de probe, ce demonstrează pericolul social accentuat al faptei în sine, aspect ce nu poate argumenta concluzia că se justifică reducerea pedepsei.
De altfel, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpată este reflectat nu numai de modalitatea efectivă de săvârșire a faptei ci și de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor.
În speță, inculpata, profitând de neputința victimei de a se apăra - copil în vârstă de 3 ani, l-a lovit în zona capului cu un topor, agresiunea ducând la decesul victimei.
De altfel, intensitatea deosebită a agresiunii inculpatei este demonstrată și de leziunile provocate victimei și care au dus la decesul acesteia ceea ce demonstrează că inculpata a manifestat o violență extremă.
Pe fondul acestor date referitoare la săvârșirea faptei care au fost corect evaluate de către instanța de fond, alte elemente referitoare la persoana inculpatei, în speța de față, nu pot determina stabilirea unei pedepse mai reduse.
În cazul dat, numai o pedeapsă în cuantumul stabilit pentru inculpată poate duce la reeducarea sa și poate răspunde scopului stabilit de art. 52 din Codul penal, neimpunându-se a fi redusă.
În consecință, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică și va respinge în baza art. 379 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală apelul declarat de inculpată ca nefondat.
În baza art. 160/b Cod procedură penală, va menține măsura arestării preventive a inculpatei și va deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 17 februarie 2009, inclusiv.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul d e procedură penală, și art. 189 alin. 4 același cod, inculpata apelantă va fi obligată să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpata apelantă ns. la 21.04.1966 din Penitenciarul Oradea împotriva sentinței penale din 368 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor O pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelantă să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 160/b Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 17 februarie 2009, inclusiv.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpata și părțile vătămate lipsă.
Pronunțată în ședința publică azi 17 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR GREFIER
Red. jud. -
În concept 26.02.2009
Red. sent. Pen,
Tehnored. Gref.
04.03.2009/2 ex.
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Țarcă Gabriela
