Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 183/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.20 rap.la art.174, 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.183
Ședința publică de la 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Aurel Ilie
- - Președinte Secție
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpații, și -, împotriva sentinței penale nr.42 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții inculpați, și -, toți asistați de avocat ales, lipsă fiind partea vătămată și partea civilă Spitalul Județean de Urgență S, județul
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, au fost audiați inculpații prezenți, după care, constatându-se că nu mai sunt cereri sau excepții, s-a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat admiterea apelului parchetului, susținând oral cele două motive de apel formulate și arătând că pedepsele aplicate celor trei inculpați de câte 4 ani închisoare pentru fiecare sunt prea mici, prin raportare la criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, având în vedere starea de fapt reținută în cauză și din care rezultă că partea vătămată a fost lovită inclusiv cu o de către inculpați, precum și circumstanțele personale ale acestora. De asemenea, s-a mai arătat că nici modalitatea de executare a pedepselor de câte 4 ani închisoare aplicată celor trei inculpați, nu este stabilită în mod just, având în vedere infracțiunile foarte grave săvârșite de aceștia, precum și necesitatea ca pedepsele să-și atingă scopul prev.de art.52 Cod penal. Ultima critică formulată de către reprezentantul Ministerului Public vizează nelegala reținere în cauză în favoarea inculpaților a dispozițiilor art.74 lit.a și b Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal.
Avocat pentru cei trei inculpați, a solicitat admiterea apelurilor acestora în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor săvârșite de cei trei inculpați din tentativă la omor, în infracțiunea prev.de art.182 alin.2 teza ultimă Cod penal, deoarece din ansamblul probelor existente la dosar rezultă fără dubiu că inculpații nu s-au dus la partea vătămată cu intenția de a-l agresa și vătămata, în cauză existând vinovăție sub forma praeterintenției. De asemenea, apărătorul inculpaților a mai arătat că declarațiile existente la dosar nu pot conduc la concluzia existenței cu certitudine și a unei lovituri cu din partea inculpaților, aspect care se coroborează și cu cele reținute în certificatul medico-legal. În ceea ce privește apelul parchetului, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, în ceea ce privește apelurile inculpaților, a arătat că, prin raportare la leziunile constatate în certificatul medico-legal, nu prezintă relevanță juridică majoră faptul dacă partea vătămată a fost lovită sau nu cu, în condițiile în care existența intenției de a-i pune în pericol viața acesteia rezultă din zona corpului vizată de celelalte lovituri (abdomenul), obiectul (cu piciorul, iarna, inculpații fiind încălțați în bocanci), intensitatea, cu consecințe asupra gravității vătămărilor (fracturi costale), putându-se astfel vorbii de existența unei intenții indirecte a celor trei inculpați, în sensul că aceștia au prevăzut rezultatul, nu l-au urmărit, însă l-au acceptat, urmare a loviturilor repetate aplicate.
Inculpatul a arătat că-și însușește concluziile apărătorului, recunoaște și regretă fapta.
Inculpatul a arătat că-și însușește concluziile apărătorului, recunoaște și regretă fapta.
Inculpatul - a arătat că-și însușește concluziile apărătorului, recunoaște și regretă fapta.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr.42 din 30 martie 2009, Tribunalul O l t, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații, - și, prin apărător, din infracțiunea prev.și ped.de art.20 rap.la art.174 alin.1, art.175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.și ped.de art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal, ca neîntemeiată.
În baza art.20 rap. la art.174 alin.1 - art.175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal și art.74 lit.a, b, c rap.la art.76 alin.1 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 11.09.1988 în S, jud.O cu domiciliul în comuna, județul O, cetățean român, studii - liceul, necăsătorit, serviciul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.
În baza art.20 rap. la art.174 alin.1, art.175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal și art.74 lit.a, b, c rap.la art.76 alin.1 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 17.02.1987 în S, județul O, cu domiciliul în municipiul S,-, -B7,.B,.3,.14, județul O, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, serviciul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.
În baza art.20 rap. la art.174 alin.1 - art.175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal și art.74 lit.a, b, c rap.la art.76 alin.1 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 12.08.1986 în municipiul S, județul O, cu același domiciliu,-, -,.A,.4,.2, cetățean român, serviciul militar nesatisfăcut, fără ocupație, studii - 10 clase, fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.
În baza art.76 alin.3 Cod penal, s-a înlăturat pentru toți inculpații pedeapsa complementară privativă de drepturi prev.de art.64 Cod penal, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită.
În baza art.861s Cod Penal-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate fiecăruia dintre cei trei inculpați pe o durată de 7 ani termen de încercare stabilit conform art.862Cod penal, din care 4 ani pedeapsa aplicată și 3 ani intervalul de timp stabilit de instanță.
În baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpații se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t;
b) vor anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) vor comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
d) vor comunica informații de natură a fi controlate mijloacele de existență.
În baza art.359 alin.1 Cod pr.penală, s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art.864Cod penal, privind revocarea suspendări executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, cu referire la art.8 din CEDO și cauza Sabou și împotriva României, s-a aplicat fiecăruia dintre inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b
Cod PenalÎn baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.
S-a luat act că partea vătămată domiciliat în comuna, județul O, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-au constatat achitate cheltuielile de spitalizare în sumă de 2533,93 lei de către inculpații și - către partea civilă Spitalul Județean de Urgență S și în consecință, s-a respins acțiunea civilă promovată de această parte în procesul penal.
Au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 147/P/2008, s-a dispus în baza art. 262 pct.1 lit. b C.P.P. trimiterea în judecată a inculpaților, - și, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev.de art. 20 rap.la art. 174 al.1, 175 lit.i Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal, anterior prin ordonanța din 26 mai 2008 fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestora.
S-a reținut, în fapt, că în seara zilei de 12 ianuarie 2008, cei trei inculpați au lovit în mod repetat cu pumnii și picioarele pe partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat 25 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.
Circumstanțele comiterii faptei au fost descrise, în esență, pornind de la un conflict anterior pe care partea vătămată l-a avut în vara anului 2007 cu martora, prietena inculpatului. În seara zilei de 12 ianuarie 2008, în jurul orei 18,30, în timp ce partea vătămată s-a aflat pe o stradă din localitatea unde s-a întâlnit cu prietena sa, a fost observată de inculpații, - și și după o discuție purtată între inculpatul și partea vătămată în care i s-a reproșat acesteia din urmă că ar fi avut un conflict cu numita - prietena inculpatului, inculpatul - a rupt o scândură din gardul ce împrejmuiește locuința susnumitei și, pe la spate, l-a lovit pe cu acel obiect în cap, victima căzând la pământ. In timp ce partea vătămată se afla căzută, cei trei inculpați s-au repezit la aceasta și o lovit-o cu pumnii și picioarele peste tot corpul, iar încercarea martorilor - și de a salva victima s-a soldat cu un eșec pentru că inculpații i-au amenințat și pe ei cu bătaia, determinându-i să fugă. Victima a rămas în continuare la pământ, iar inculpații i-au aplicat noi lovituri până când, la un moment dat, partea vătămată, profitând de neatenția celor trei inculpați, s-a ridicat și a fugit la domiciliul său.
În urmărirea sa au pornit inculpații însă victima a reușit să scape și să se deplaseze la locuința sa, leziunile produse prin agresiunea inculpaților provocându-i o stare de rău, fiind necesară transportarea cu salvarea la spital unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru a-i fi salvată viața.
Din certificatul medico-legal nr. 79/C/28 ianuarie 2008 eliberat de Serviciul de Medicină Legală O, a rezultat că victima a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 12 ianuarie 2008 prin lovire cu corpuri contondente, ce au necesitat 25 zile îngrijiri medicale, leziunile prezentate de victimă punându-i în primejdie viața.
S-a apreciat de către organul de urmărire penală că inculpații au săvârșit infracțiunea de tentativă la omor calificat prev.de art. 20 rap.la art. 174 al. 1 - 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Olt sub nr- la data de 23.06.2008.
În cursul cercetării judecătorești, Spitalul Județean de Urgență S cu adresa nr. 25039/31.10.2008 s-a constituit parte civilă cu suma de 2533,928 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea numitului, anexând copia foii de observație clinică generală nr. 2299/2008 și decontul de cheltuieli aferent, confirmând ulterior, respectiv la data de 26.03.2009 că suma menționată a fost achitată prin chitanța nr. -/27.02.2008 de către inculpații din această cauză.
Partea vătămată a declarat că nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților pentru că a primit de la aceștia suma de 4500 lei, menținând declarația dată la organele de urmărire penală (fila 65 dosar instanță).
Au fost audiați inculpații ( filele 66 - 68 dosar instanță) și martorii, - (filele 75 - 78 dosar instanță) și au fost depuse acte în circumstanțiere personală pentru inculpați constând în caracterizări emise de persoane din localitatea în care aceștia își au domiciliul.
La termenul din data de 9 martie 2009, inculpații prin apărători au solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată acestora din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 al. 1, 175 lit. i Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 2 Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal.
Cererea a fost pusă în discuție de către instanță conform art. 302 și art. 334 C.P.P. dispunând asupra acesteia la soluționarea cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În vara anului 2007 partea vătămată i-a aplicat o palmă martorei care este prietena inculpatului. În seara zilei de 12.ianuarie.2008 în jurul orei 18,30, partea vătămată s-a întâlnit cu martora, însoțit fiind și de martorul - și împreună au mers la un magazin din satul comuna jud.O, pentru a face cumpărături. In același timp, inculpații, - și s-au deplasat la domiciliul lui și stăteau de vorbă la poarta acestei martore. În momentul în care partea vătămată însoțit de prietena sa, și martorul - se deplasau pe stradă, în dreptul locuinței martorei a fost oprită de cei trei inculpați și după ce inculpatul i-a reproșat părții vătămate că în vara anului 2007 aceasta ar fi avut un conflict cu prietena inculpatului -, inculpatul - a rupt o scândură din gardul ce împrejmuiește locuința susnumitei și pe la spate l-a lovit cu aceasta în cap pe care a căzut la pământ.
In timp ce victima se afla căzută, toți cei trei inculpați i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul și pentru a nu interveni în favoarea părții vătămate martorii - și, inculpații i-au amenințat și pe aceștia cu bătaia, determinându-i să fugă de la locul faptei de teamă că vor fi agresați.
Partea vătămată a fost lovită în continuare de către inculpați, în timp ce se afla întinsă la pământ și, la un moment dat, profitând de neatenția agresorilor, aceasta s-a ridicat și a fugit fiind însă urmărită de inculpații - și de care a scăpat prin faptul că a ajuns la domiciliul său.
Partea vătămată a fost transportată cu salvarea la Spitalul Județean de Urgență S unde a suferit o intervenție chirurgicală, având diagnosticul insuficiență respiratorie acută pneumotorax stâng (drenat) traumatic, traumatism hemitorace stâng, fractura coasta XIII, fractură piramidă nazală.
Conform certificatului medico-legal nr. 79/C/28.01.2008 eliberat de unitatea sanitară de Medicină Legală O, victima în vârstă de 22 ani din comuna jud. Oap rezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 12.01.2008 prin lovire cu corpuri contondente, ce a necesitat circa 25 zile îngrijiri medicale, leziunile traumatice punând în primejdie viața victimei.
Situația de fapt expusă a rezultat din declarațiile părții vătămate, date pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, declarații care s-au coroborat cu declarațiile martorilor care au observat în mod direct incidentul, respectiv - și, aceștia precizând că în seara zilei de 12.01.2008 cei trei inculpați l-au luat la bătaie pe, l-au doborât la pământ, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele, iar în momentul în care partea vătămată a intenționat să fugă a fost urmărită de inculpații și însă nu a mai fost ajunsă din urmă.
Ambii martori au susținut că victima a fost agresată de către inculpați, fără să aibă vreo atitudine care să determine reacția acestora, conflictul dintre partea vătămată și desfășurându-se în urmă cu circa un an de zile.
Martora a confirmat faptul că toți inculpații l-au lovit cu pumnii pe, susținând însă că partea vătămată a aplicat prima o lovitură inculpatului.
Audiați de instanță, inculpații, și - au recunoscut că l-au lovit pe folosind pumnii și picioarele, negând faptul că ar fi uzat de vreo scândură din gardul în apropierea căruia s-a desfășurat conflictul, aceștia invocând atitudinea părții vătămate care în momentul în care a fost întrebată de inculpatul de ce a lovit-o pe prietena sa în urmă cu un an de zile, victima ar fi sărit la bătaie și l-ar fi lovit cu pumnul pe acest inculpat.
În ceea ce privește reținerea ca scuză a provocării a situației constând în lovirea de către partea vătămată a inculpatului, instanța a dat eficiență declarației martorului -, singurul a cărui obiectivitate nu poate fi pusă la îndoială în condițiile în care celelalte două martore și sunt prietene cu părțile implicate în cauză, martorul - precizând că victima nu a lovit inculpații ci dimpotrivă a fost agresată de aceștia cu pumnii și picioarele până a căzut la pământ.
În raport de toate probele administrate în cauză, instanța a apreciat că sunt realizate cerințele art. 345 al. 2 C.P.P. în sensul că fapta există și constituie infracțiunea tentativă la infracțiunea de omor, elementul material al laturii obiective constând în acțiunea inculpaților de a lovi partea vătămată cu o scândură în mai multe zone ale corpului și, de asemenea, cu pumnii și picioarele.
Leziunile descrise în certificatul medico-legal nr. 79/C/28.01.2008 eliberat de unitatea sanitară de Medicină Legală O au confirmat agresiunea puternică exercitată de inculpați în mai multe zone ale corpului victimei, fiind necesară chiar și o intervenție chirurgicală pentru echilibrarea acesteia, leziunile necesitând 25 de zile de îngrijiri medicale și punând în primejdie viața victimei.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut vinovăția inculpaților sub forma intenției directe întrucât toate circumstanțele comiterii faptei constând în activitatea coroborată a celor trei inculpați care au lovit în același timp victima în condițiile posibilității de apărarea a acesteia extrem de redusă, zonele corpului vizate - capul victimei și torace, faptul că leziunile descrise în certificatul medico-legal au pus în primejdie viața victimei, relațiile tensionate dintre inculpatul, toate acestea au condus la concluzia că inculpații au urmărit să suprime viața victimei, rezultat care însă nu s-a produs pentru că partea vătămată a reușit să fugă de la locul faptei și să primească ajutorul medical de urgență.
Chiar dacă inculpații au negat faptul că ar fi folosit o scândură din gardul de la locul faptei pentru a lovi victima, profitând de faptul că era întuneric și că nu putea fi observată atitudinea lor inițială de către martorii prezenți, această posibilitate nu poate fi exclusă, având în vedere multitudinea și gravitatea leziunilor prezentate de victimă, fiind cert că prima lovitură la care a fost supusă aceasta a fost și cea mai puternică pentru că a determina dezechilibrarea părții vătămate, lovirea în continuare a acesteia cu pumnii și picioarele de către cei trei inculpați fiind facilitată de poziția în care se afla, respectiv căzută la pământ.
Prin urmare, în raport de această situație de fapt, tribunalul apreciat că în mod corect s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, urmând a fi respinsă cererea formulată de aceștia prin intermediul apărătorului ales de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 2 Cod penal, inculpații acționând nu cu praeterintenție ci cu intenția certă de a omorî victima.
Susținerea inculpaților că zona vizată de loviturile aplicate a fost cu preponderență corpul și nu regiunea capului este neîntemeiată, leziunile descrise în actul medico-legal demonstrând că și la nivelul feței s-au produs o serie de afecțiuni grave, respectiv fractură distală oase nazale, deformarea piramidei nazale și fractură piramidă nazală, pe lângă celelalte de la nivelul toracelui constând în traumatism hemitorace fractură coasta VIII pneumotorax latero - toracic stâng.
Apărarea inculpaților în sensul că nu au intenționat să omoare victima, ci doar să o lovească este infirmată și de atitudinea inculpaților - și care, după lovirea repetată împreună cu celălalt inculpat a victimei, în momentul în care aceasta a reușit să se ridice și să fugă de la locul faptei, au urmărit-o pentru aoa gresa în continuare, partea vătămată ajungând în domiciliul său și scăpând astfel de urmăritori.
Prin urmare, faptele săvârșite de cei trei inculpați constând în aceea că la data de 12 ianuarie 2008, în jurul orei 18,30, într-un loc public, pe fondul unei nemulțumiri mai vechi a inculpatului referitoare la atitudinea victimei manifestată față de prietena acestuia, au aplicat lovituri părții vătămate, inițial cu o scândură dintr-un gard, iar ulterior cu pumnii și picioarele, producându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 25 zile îngrijiri medicale de la data producerii acestora, conform certificatului medico-legal nr. 79/C/28.01.2008, respectiv un pneumotorax stâng traumatic, traumatism hemitorace stâng, fractură coastă VIII și fractură piramidă nazală, leziuni ce au pus în primejdie viața victimei, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 al. 1 - 175 lit. i Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal.
Pentru a aprecia asupra infracțiunii de tentativă la omor calificat, instanța a avut în vedere atât circumstanțele concrete în care au acționat cei trei inculpați dar și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul că intenția de a ucide se deduce nu numai din rezultatul mai grav sau mai puțin grav al loviturilor aplicate, ci din toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de numărul agresorilor, de intensitatea loviturilor, dar și de reacția victimei care, în unele împrejurări a scăpat cu viață datorită unor circumstanțe, in speță aceasta reușind că fugă de la locul faptei și să scape astfel de loviturile repetate aplicate inițial de inculpați cu o scândură și ulterior cu pumnii și picioarele.
Chiar dacă inculpații au solicitat să se aibă în vedere faptul că nu poți omorî o persoană folosind pumnii și picioarele, instanța a ținut seama de numărul mare al agresorilor implicați în incident și de faptul că aceștia sunt tineri și în deplinătatea forței fizice, apreciază că loviturile aplicate de inculpați puteau conduce la uciderea victimei, rezultat care a fost urmărit de către inculpați și care nu s-a produs din împrejurări independente de voința acestora.
Pentru toate considerentele expuse anterior, tribunalul în baza art. 334 Cod pr.penală, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpați prin apărătorul ales privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 al. 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată fiecăruia dintre cei trei inculpați, instanța a avut în vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, persoana făptuitorilor, gradul de pericol social al faptei săvârșite și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Astfel, instanța a ținut seama de circumstanțele concrete în care au acționat inculpații, pe fondul unei relații tensionate a inculpatului cu partea vătămată precum și de atitudinea victimei manifestată după incident, aceasta împăcându-se cu inculpații și neurmărind tragerea la răspundere penală a acesteia.
Având în vedere faptul că inculpații se află la primul conflict cu legea penală și nu au antecedente, au depus diligențe pentru despăgubirea persoanei vătămate cu suma solicitată de aceasta pentru suferințele cauzate în urma leziunilor produse prin loviturile aplicate de cei trei inculpați încă din timpul urmăririi penale, au achitat integral cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea părții vătămate și au manifestat o atitudine pozitivă după săvârșirea infracțiunii, prezentându-se în fața organelor judiciare, având un comportament sincer și manifestând regret față de consecințele faptei acestora, tribunalul a reținut în favoarea tuturor inculpaților circumstanțe atenuante judiciare prev.de art. 74 al. 1 lit. a, b și c Cod penal.
Ca efect al reținerii acestor circumstanțe, în temeiul art. 76 al. 1 lit. b Cod penal, pedeapsa principală ce va fi aplicată fiecăruia dintre cei trei inculpați s-a redus sub minimum special prevăzut de textul legal incriminator, respectiv la pedeapsa de 4 ani închisoare pe care instanța o apreciază ca fiind de natură să realizeze scopul preventiv educativ și coercitiv prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal.
În baza art.76 al.3 Cod penal, în conformitate cu care "când există circumstanțe atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlăturată", s-a înlăturat pentru toți inculpații pedeapsa complementară privativă de drepturi prev. de art. 64 Cod penal, ținând seama de toate circumstanțele prezentate anterior.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei principale, s-a constatat că în cauză sunt realizate cerințele art. 86 Cod penal, cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate de 4 ani închisoare cât și celelalte cerințe impuse de acest text în sensul că inculpații nu au mai fost condamnați anterior așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar dar și cu privire la circumstanțele personale și vârsta acestora.
Prin urmare, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei în detenție având în vedere atitudinea pozitivă a inculpaților care s-au prezentat în instanță la toate termenele stabilite, conduita acestora din care a rezultat regretul față de fapta comisă și, în special, diligențele depuse după săvârșirea infracțiunii pentru acoperirea prejudiciului produs părților vătămate, condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia reprezentând un avertisment suficient, de natură să conducă la reeducarea inculpaților și la formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.
Faptul că în perioada suspendării sub supraveghere inculpații vor trebui să se supună unor măsuri de supraveghere stricte, dar și faptul că în cazul în care ar săvârși noi infracțiuni sau nu au respecta măsurile de supraveghere cu rea credință în intervalul în care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei ar urma executarea în totalitatea a pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre alături de pedeapsa stabilită pentru infracțiunea ulterioară, reprezintă pentru inculpați o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare în sensul dispoz. art. 52 al. 1 Cod penal, care este de natură să-i determine să manifeste maximă responsabilitate în comportamentul ulterior și să-și conformeze conduita exigențelor legii penale.
Prin urmare, în baza art.861Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate fiecăruia dintre cei doi inculpați pe o durata de 7 ani, termen de încercare stabilit conform art.862Cod penal, din care 4 ani pedeapsa aplicată și 3 ani intervalul de timp stabilit de instanță.
În baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnații urmând a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt ;
b) vor anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) vor comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
d) vor comunica informații de natură a fi controlate mijloacele sale de existență.
Potrivit dispoz. art.863alin.2 Cod penal, datele prev. de lit.b, c și d se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l
În baza art.359 alin.1C. s-a atras atenția fiecăruia dintre cei doi inculpați asupra dispoz. art.864Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei aplicate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare sau a neîndeplinirii, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege, astfel cum au fost dispuse și prin prezenta hotărâre.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, cu referire la art.8 din CEDO și cauza Sabou și împotriva României, s-a aplicat celor doi inculpați și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II ași b.
Cod PenalLa stabilirea acestei pedepse accesorii au fost avute în vedere și argumentele expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ( Decizia nr.2 din 6 octombrie 2005) respectiv că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale poate fi dispusă cu respectarea principiului proporționalității întrucât nu sunt absolute și pot face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie, ar aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii a acestor drepturi poate fi realizată în baza hotărârii definitive a instanței.
În cauza dedusă judecății, natura infracțiunii comise de inculpați care este o infracțiune de violență ce privește integritatea fizică și viața persoanei, faptul că aceștia u au respectat valori sociale importante ocrotite de normele penale, determină aprecierea rezonabilă că inculpaților le poate fi limitat dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice - art.64 lit.a teza a II-a Cod penal, sau să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat - art.64 lit.b Cod penal, măsura aplicării acestor pedepse accesorii fiind proporțională și justificată.
Având însă în vedere modalitatea de executare stabilită pentru pedeapsa principală, n baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, s-a constatat că persoana vătămată a declarat cu prilejul audierii de către instanță că nu are pretenții de natură civilă împotriva inculpaților și ținând seama de dispozițiile art. 346 al. 1 C.P.P. instanța va lua act de aceasta manifestare de voință, având în vedere și principiul disponibilității aplicabilă în materie civilă.
Spitalul Județean de Urgență S s-a constituit parte civilă în cauză înainte de citirea actului de sesizare cu suma de 2533,928 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea părții vătămate, conform foii de observație clinică generală nr. 2299/2008 și decontului de cheltuieli depus la dosar, după rămânerea cauzei în pronunțare, aceasta comunicând instanței că a fost efectuată plata sumei solicitată de partea civilă de către inculpații din acest dosar.
Chiar dacă Spitalul Județean de Urgență S nu a menționat în mod expres că nu se mai constituie parte civilă în cauză, formularea din adresa nr. 6720 din 26.03.2009 fiind oarecum ambiguă pentru că se menționează că au fost achitate cheltuielile dar suma indicată este cea pentru care această unitate spitalicească s-a constituit parte civilă în cauza dedusă judecății, instanța a constatat achitate cheltuielile de spitalizare în sumă de 2533,93 lei de către inculpații și -, urmând să respingă acțiunea civilă promovată de Spitalul Județean de Urgență
Pentru a rezolva în acest mod latura civilă a cauzei, instanța a avut în vedere chitanța seria - nr.- din 27.02.2008 conform căreia Spitalul Județean de Urgență Saî ncasat de la inculpații și - suma de 2533,93 lei reprezentând cheltuieli spitalizare pentru, sumă care coincide în totalitate cu cea pentru care acest spital s-a constituit parte civilă în cauză ( fila 20 dosar urmărire penală).
Au fost astfel respectate dispozițiile art. 999 și 998 cod civil conform cărora "orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a căruia greșeală s-a ocazionat a-l repara" dar și dispozițiile art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății modificată și completată prin OUG nr. 72/2006, inculpații și - depunând diligențe și reparând integral prejudiciul produs părții civile Spitalul Județean de Urgență
În baza art. 191 al. 1 și 2, fiecare dintre inculpați au fost obligați la 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului penal în care sunt incluse și cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale.
Împotriva acestei decizii au formulat în termen legal apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și fiecare din cei trei inculpați.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olta criticat în scris soluția Tribunalului Olt ca fiind nelegală și netemeinică, sub două aspecte, respectiv greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare și, în condițiile aplicării art.863alin.1 lit.a Cod penal, instanța de judecată era obligată să stabilească datele la care inculpații trebuiau să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l În ceea ce privește prima critică, Ministerul Publica arătat că instanța nu a făcut o corectă aplicare a criteriilor generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal, dând relevanță juridică exagerată și dublă circumstanțelor personale ale celor trei inculpați, în sensul că acestea au fost avute în vedere atât ca împrejurări care reprezintă circumstanțe atenuante, cât și la stabilirea modalității de executare a pedepsei, fără a se avea în vedere în aceeași măsură gradul de pericol social al faptelor săvârșite, precum și împrejurările concrete în care s-au săvârșit infracțiunile.
Cu ocazia concluziilor orale, reprezentantul Ministerului Public, a mai solicitat ca instanța de control judiciar să înlăture aplicarea în favoarea inculpaților a dispozițiilor art.74 lit.a și b Cod penal, precum și art.76 alin.2 Cod penal, acestea neimpunându-se a fi reținute în cauză, în condițiile în care au mai fost avute în vedere ca elemente de individualizare referitoare la persoana inculpaților.
În apelurile declarate, cei trei inculpați au criticat soluția Tribunalului Olt sub un singur aspect, respectiv respingerea în mod nelegal a cererii de schimbare a încadrării juridice pe care au formulat-o, reiterând considerentele referitoare la necesitatea admiterii unei astfel de cereri, în condițiile în care din ansamblul probelor existente la dosar rezultă fără dubiu că cei trei nu au urmărit să pună în primejdie viața părții vătămate, ci doar să o lovească.
Curtea, pentru considerente care vor fi arătate în continuare, urmează să admită apelul inculpaților în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală și să respingă apelul Ministerului Public ca nefondat, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Potrivit dispozițiilor art.182 alin.2 Cod penal, constituie infracțiune de vătămare corporală, printre altele, și fapta prin care s-a pus în primejdie viața unei persoane.
Din ansamblul probelor existente la dosarul cauzei, Curtea urmează a reține că există un dubiu puternic în ceea ce privește lovirea părții vătămate de vreunul dintre inculpați cu o scândură dintr-un gard, mijloacele de probă administrate în cauză (declarațiile inculpaților, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor) fiind confuze în ceea ce privește această stare de fapt, astfel încât ea urmează a nu mai fi reținută în cauză. În ceea ce privește constatările din certificatul medico-legal, Curtea apreciază că leziunile din zona feței părții vătămate se datorează loviturilor aplicate de inculpați acesteia cu bocanci, în condițiile în care partea vătămată era căzută la pământ.
De asemenea, Curtea apreciază că probele existente la dosarul cauzei nu sunt concludente în a stabili cu certitudine că inculpații au acționat cu intenție, fie ea și indirectă, în acțiunea de agresare a părții vătămate.
În acest sens, se apreciază că inculpații doar au dorit să agreseze pe partea vătămată, și nu să-i pună în pericol viața, această consecință producându-se neintenționat, situație care rezultă din contextul în care s-au derulat evenimentele (părțile s-au întâlnit întâmplător, partea vătămată fiind cea care a inițiat discuțiile contradictorii), elementele referitoare la zona vizată, prin loviturile inculpaților, mijloacele folosite și intensitatea loviturilor, constituind argumente suplimentare în susținerea acestei idei. Astfel, inculpații au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate, inițial aceasta aflându-se în picioare, iar ulterior fiind căzută la pământ, vizând în special zona abdomenului și cea costală, producându-i acesteia leziuni și fracturi costale, însă Curtea apreciază că aceștia nu au urmărit să suprime sau să pună în pericol viața părții vătămate, ci doar să-i aplice o bătaie.
În aceste condiții, Curtea apreciază că neexistând intenția inculpaților în a-i pune în pericol viața părții vătămate, se impune, în baza art.334 Cod pr.penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care cei trei inculpați au fost trimiși în judecată din infracțiunea prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.174 alin.1, 175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.182 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal.
Având în vedere noua încadrare juridică a faptelor săvârșite de cei trei inculpați, Curtea, pornind de la criteriile de individualizare generală a pedepselor prev.de art.72 Cod penal, apreciază că se impune condamnarea celor trei inculpați la pedepse cu închisoarea, modalitatea de executarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere apreciindu-se ca fiind cea mai oportună în cauză, contribuind astfel la atingerea scopului preventiv și educativ prev.de art.52 Cod penal.
În condițiile în care faptele au fost săvârșite de cei trei inculpați împreună, urmează a se reține în cauză circumstanța agravantă prev.de art.75 lit.a Cod penal. De asemenea, Curtea apreciază că se impune reținerea în favoarea celor trei inculpați și a împrejurărilor care pot constitui circumstanțe atenuante prev.de art.74 alin.1 lit.a, b și c Cod penal, aceștia având conduite bune în societate înainte de săvârșirea infracțiunilor, despăgubind în integralitate de partea vătămată, inclusiv unitățile sanitare unde aceasta a fost internată și recunoscând săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Având în vedere și circumstanțele menționate anterior, se apreciază că aplicarea unei pedepse de câte 4 ani închisoare pentru fiecare dintre cei trei inculpați, ar reprezenta o justă individualizare prin raportare la criteriile prev.de art.72 Cod penal și ar lua în considerare și dispozițiile art.80 Cod penal, privitor la concursul dintre cauzele de agravare și atenuare a pedepselor.
Se vor menține în continuare dispozițiile privind modalitatea de executare a pedepselor, în forma și cu termenele stabilite de sentința Tribunalului O l
În ceea ce privește apelul Ministerului Public, în condițiile schimbării încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpați și condamnării acestora la câte 4 ani închisoare, cu aplicarea art.861Cod penal, Curtea apreciază ca fiind inutilă examinarea primei critici din acest apel, referitoare la individualizarea pedepsei aplicată inculpaților, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, considerentele expuse cu ocazia realizării noii individualizări fiind valabile și în ceea ce privește această critică.
De asemenea, nici cea de-a doua critică a Ministerului Public susținută oral referitoare la greșita reținere a dispozițiilor art.74 Cod penal, în sarcina inculpaților, nu mai poate fi examinată de către C, atâta vreme cât aceasta, cu ocazia analizării apelului inculpaților, a apreciat că se impune reținerea acestor împrejurări care constituie circumstanțe atenuante.
Cea de-a treia critică a Ministerului Public, prevăzută în apelul scris, se referă la greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art.863alin.1 lit.a Cod penal, în sensul că instanța de judecată trebuia să stabilească modul de îndeplinite a obligațiile prevăzute de acest text de lege. În primul rând, Curtea constată că decizia penală invocată în motivele de apel d e Ministerul Public reprezintă o decizie de speță și, în al doilea rând, având în vedere chiar legislația care reglementează organizarea și funcționarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunal, se constată că aceasta stabilește în sarcina expresă a Serviciului de Probațiune, și deci nu a instanței de judecată, modalitatea concretă în care inculpatul urmează a duce la îndeplinire măsurile de supraveghere ce i-au fost impune.
Având în vedere considerentele anterioare, Curtea urmează a menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, referitoare la pedeapsa accesorie și latura civilă a cauzei.
În baza dispozițiilor art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare în faza de apel, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu, urmează a rămâne în sarcina statului și vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile inculpaților, și -, împotriva sentinței penale nr.42 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Respinge apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t, ca nefondat.
Desființează sentința pe latură penală, în parte.
În baza art. 334 Cod pr.penală;
Schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații:, - și din infracțiunile prev. de art.20 Cod penal, rap. la art.174 alin. 1 -175 lit. i Cod penal, cu aplic. art.75 lit. a Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. Cod penal, pentru fiecare din cei trei inculpați.
În baza art. 182 alin.2 Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal, art.74 lit. a, b și și art.80 Cod penal;
Condamnă pe fiecare din inculpații, - și la pedeapsa de câte 4 ani închisoare.
Menține dispozițiile privind modalitatea de executare a pedepselor în forma și cu termenele stabilite de sentință.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare în faza de apel, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu, rămân în sarcina statului și vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 1 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
PS/27.20.2009
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Aurel Ilie
