Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2619/122/2008
1896/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.205
Ședința publică din data de 7 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Stan Niculae
JUDECĂTOR 2: Băjan Vasile
GREFIER: ---
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol pronunțarea apelului formulat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr. 303 din data de 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 octombrie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la 7 octombrie 2009 pentru când a hotărât următoarele.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr.303 din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul din infracțiunea prev. de art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 al. 1 lit. i pen. în infracțiunea de încăierare prev. de art.322 alin.1-3. pen.
În baza art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 alin. 1 lit. i pen. și art. 176 alin. 1 lit. b,c pen. cu aplic. art.73 lit. b pen. și art.76 alin.2 pen. a fost condamnat inculpatul G, la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav.
În baza art. 65 Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art.11 pct.2 lit. a pr. pen. rap. la art.10 lit. c pr. pen. A fost achitat același inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 2. pen.
În baza art. 88 Cod Penal, s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 03.07.2008 la zi, iar în baza art.350 alin.1 Cod Procedură Penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b Cod Penal, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a unui cuțit, având mânerul din lemn confecționat artizanal și o lungime totală de 31 cm. din care mânerul de 14 cm. și lama de 17 cm. cu o lățime la de 3 cm, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Giurgiu.
În baza art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 al. 1 lit. i pen. cu aplic. art.73 lit. b pen. și art.76 alin.2 pen. Prin aceeași hotărâre, a fost condamnat inculpatul, la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat.
În baza art.65 Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art.71 alin.5 pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 88 Cod Penal, s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 03.07.2008 la zi.
În baza art.861-862din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, sub supraveghere, pe o perioadă de 6 ani - termen de încercare.
Pe durata termenului de încercare, s-a impus condamnatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune al Tribunalului Giurgiu lunar, în ultima săptămână a fiecărei luni;
b) să anunțe, Serviciului de Probațiune al Tribunalului Giurgiu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice, Serviciului de Probațiune al Tribunalului Giurgiu, și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune al Tribunalului Giurgiu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
e) să nu intre în legătură cu partea vătămată;
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864Cod procedură penală privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de neîndeplinire cu rea credință a obligațiilor stabilite.
În baza art. 350 alin. 3 lit.b Cod Procedură Penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În baza art.14 rap. la art.346 pr. pen și art. 998-999. civ. și art.313 din Legea nr.95/2006, modificată prin nr.OUG72/2006, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de Spitalul Universitar de Urgență B, cu sediul nr.169, sector 5 și au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile suma de 2980 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea debitului.
În baza art.14 rap. la art.346 pr. pen și art. 998-999. civ.a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea vătămată și au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile suma de 15.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, din care 5.000 lei pentru daune materiale și 10.000 lei pentru daune morale.
În baza art. 191 alin. 2 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul G la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 300 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, iar pe inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză, prima instanță a reținut sub aspectul împrejurărilor faptice că la data de 28.06.2008, în jurul orelor 18,00, numiții, -, -, și, s-au deplasat cu mai multe autoturisme spre locuința numitului. Autoturismele erau conduse de, și.
Când au ajuns în dreptul locuinței familiei, unde se aflau la poartă 3-4 membri ai familiei, autoturismele au încetinit și două din ele au oprit, ocupanții au coborât și între membrii celor două grupuri au avut loc apoi schimburi reciproce de lovituri. Au venit și alți membrii ai familiei înarmați cu bâte și alte obiecte care au lovit și în autoturismele oprite, provocându-le distrugeri. Autoturismul condus de a întors și, în timpul altercației, l-a lovit ușor cu autoturismul pe inculpatul Acesta a mers în curte, de unde a revenit pe stradă având asupra sa un cuțit. Văzând că partea vătămată se afla deasupra numitului, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în zona toracică spate. După ce acesta a căzut, inculpatul i-a aplicat părții vătămate lovituri pe corp, cu un topor, iar numitul l-a lovit cu o greblă.
Tot în timpul altercației, inculpatul Gaa lergat pe partea vătămată, pe care a ajuns-o din urmă în fața unui magazin din apropiere și i-a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul în zona toracică și în antebraț.
Deși membrii grupării susțin că membrii grupării le-au blocat drumul și au fost în imposibilitate să continue deplasarea, membrii grupării susțin că autoturismele au oprit la poarta lor și din mașini au coborât mai multe persoane înarmate cu bâte, leviere și alte obiecte contondente, instanța a reținut că autoturismele au oprit voluntar, fără să fie blocate, coroborând declarațiile martorilor și, considerând declarațiile acestora ca având un grad mai mare de obiectivitate decât a celorlalți martori care aparțin grupărilor aflate în conflict.
Din raportul medico-legal nr. 264/E/II/2008, rezultă că numitul prezintă leziuni traumatice corporale ce pot data din 28.06.2008, care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure tăietor-înțepătoare (posibil cuțit, topor) și lovire cu și de corpuri dure și planuri dure. Aceste leziuni necesită 17-19 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și i-au pus în primejdie viața.
Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML B, întrunită în ședința din 07.01.2009 a aprobat Raportul medico-legal nr. 264/E/II/2008 întocmit la SJML G și privind pe, cu precizarea că leziunile descrise au caracteristicile unor leziuni fizice produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător, respectiv cuțit, fără a fi descrise alte leziuni tipice producerii cu obiect tăietor - despicător tip topor( aviz nr.E2/14942/2008 din 14.01.2009).
Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML " Minovici", întrunită în ședința din 23.04.2009 a emis Avizul nr. E/- prin care a aprobat avizul Comisiei de Avizare și Control de pe lângă INML B nr.E2/14942/2008 din 14.01.2009.
Din raportul medico-legal nr. 262/E/II/30.06.2008, rezultă că numitul prezintă leziuni traumatice corporale ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și lovire cu corpuri dure tăietoare (posibil cuțit), care necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Leziunile constatate nu i-au pus în primejdie viața și nu se constituie în infirmitate sau sluțire.
Față de inculpatul G s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice, iar din raportul de expertiză medico-legală nr. A1 10136/2008, emis de " MINOVICI" B, rezultă că acesta prezintă tulburări de personalitate de tip anti-social, păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Inculpatul Gar ecunoscut că a lovit cu cuțitul, la data de 28.06.2008, pe părțile vătămate și recunoaștere ce se coroborează cu actele medico-legale și declarațiile Martorilor, și.
Întrucât inculpatul a lovit cu aceeași ocazie cu un cuțit (obiect de ucide) părțile vătămate și, aceste acțiuni întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni unice de tentativă la omor deosebit de grav, săvârșit asupra două persoane, prevăzută art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 alin. 1 lit. i pen. și art. 176 alin. 1 lit. b,c pen.
În favoarea inculpatului a fost reținută scuza provocării prevăzută de art.73 lit. b pen. având în vedere că inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice emoții determinate de faptul că membrii grupării în care se aflau părțile vătămate au oprit mașinile la poarta locuinței sale i-au agresat pe membrii familiei sale, iar un autoturism al grupării adverse l-a accidentat ușor.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 pen. și scopul pedepsei prev. de art.52 pen. precum și dispozițiile art.76 alin.2 pen.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecății, susținând că nu a fost înarmat cu topor sau și nici cu cuțit, ci doar cu un ciomag ().
Susținerile sale sunt infirmate de declarațiile martorilor, și care au declarat că acesta era înarmat cu un topor cu care l-a lovit pe în spate.
Deși, Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML B, a aprobat Raportul medico-legal nr. 264/E/II/2008 întocmit la SJML G și privind pe, cu precizarea că leziunile descrise au caracteristicile unor leziuni fizice produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător, respectiv cuțit, fără a fi descrise alte leziuni tipice producerii cu obiect tăietor - despicător tip topor, iar Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML " Minovici", a aprobat acest aviz, Tribunalul reține că aceste avize au numai o valoare pur teoretică și nu pot infirma celelalte probe anterior administrate și care demonstrează că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea a încadrării juridice a faptei săvârșite de acesta din infracțiunea prev. de art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 al. 1 lit. i pen. în infracțiunea de încăierare prev. de art.322 alin.1-3. pen.
Cererea a fost respinsă pentru următoarele considerente:
. reprezintă ciocnirea violentă și spontană între mai multe persoane aflate în relații momentane de adversitate, cu împletirea actelor de violență ale participanților, nefiind posibilă stabilirea contribuției fiecăruia.
Cerința esențială a existenței încăierării este caracterul colectiv al conflictului ce presupune cel puțin două grupuri care se înfruntă.
Este de altfel, ceea ce conferă caracterul indisociabil al acțiunii participanților, iar ori de câte ori prestația acestora se poate delimita nu va exista infracțiunea de încăierare.
În speță deși există probe care confirmă existența unui conflict de proporție specific încăierării, cu privire la această infracțiune cauza a fost disjunsă.
Din probele cauzei rezultă, așa cum s-a arătat mai sus, că inculpatul l-a lovit cu toporul pe, acționând astfel cu intenția indirectă de a suprima viața victimei.
Se reține astfel că fapta comisă de inculpat constituie tentativă de la infracțiunea de omor calificat prevăzută art. 20. pen. rap. la art. 174. pen. comb. cu art. 175 al. 1 lit. i pen. așa cum a fost trimis în judecată prin rechizitoriu și nu infracțiunea de încăierare cum a pretins apărătorul inculpatului.
În favoarea inculpatului a fost reținută scuza provocării prevăzută de art.73 lit. b pen. având în vedere că inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice emoții determinate de faptul că membrii grupării în care se aflau părțile vătămate au oprit mașinile la poarta locuinței sale și i-au agresat pe membrii familiei sale, iar un autoturism al grupării adverse l-a accidentat ușor pe concubinul mamei sale,
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generare de individualizare prevăzute de art.72 pen. și scopul pedepsei prev. de art.52 pen. precum și dispozițiile art.76 alin.2 pen.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Cu privire la apelul declarat de G este de observat că la termenul din 17.08.2009 acesta a declarat că-și retrage apelul, aspect consemnat și în încheierea de la termenul din 17.08.2009.
Apelantul inculpat critică în apelul său sentința pronunțată sub următoarele aspecte:
- greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, motivat de faptul că acesta nu a lovit victima cu niciun obiect contondent ori înțepător, toate probele administrate dovedind acest fapt. Inculpatul nu a avut asupra sa nici cuțit și nici cu care să înjunghie/lovească pe victima. In acest sens, sunt și concluziile expertizelor medico-legale efectuate în cauză și a avizelor date de Comisia Superioară de Avizare din cadrul INML.
Solicită achitarea pentru această infracțiune pe temeiul prevăzut de art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit.c Cod procedură penală.
- în situația în care se reține existența și comiterea unei infracțiuni de către apelantul inculpat, să se constate că faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, infracțiunea ce poate fi reținută este cea de încăierare prev. de art. 322 Cod penal, pentru care solicită aplicarea unei pedepse în cuantum redus și cu suspendarea condiționată a executării, având în vedere circumstanțele cauzei.
La termenul pentru dezbateri, procurorul de ședință susține că sentința este nelegală sub aspectul soluționării laturii civile, motivat de faptul că inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare într-un cuantum mai mare decât cel pentru care i s-a angajat răspunderea penală. Aceasta, întrucât inculpatul, prin fapta sa, a vătămat doar pe victima, dar i-a fost reținută și circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b
Cod PenalCurtea, examinând - în temeiul art. 371 și art. 378 Cod procedură penală - apelul declarat (și menținut) în cauză, constată că acesta nu este întemeiat.
În fața instanței de apel inculpatul nu fost de acord să fie audiat, menținându-și declarația dată la instanța de fond.
Din analiza întregului material probator administrat în cauză se constată că prima instanță a stabilit temeinic situația de fapt în concordanță cu dovezile administrate, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei, cenzurând în mod justificat declarațiile inculpatului și ale martorilor, care prezentau o situație faptică în favoarea acestuia, dar care era contrazisă de probele administrate.
Inculpatul, ca membru al familiei, în contextul unei altercații violente cu membrii ai familiei, a aplicat victimei lovituri cu un corp dur, tăietor-înțepător (posibil cuțit, topor), victima fiind lovită și cu și de corpuri dure și planuri dure, fiindu-i pusă în primejdie viața și necesitând pentru vindecare 17 - 19 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații (fila 127 )
Chiar daca raportul de expertiză medico-legală nr. 264/E/II/30.06.2008 al Serviciului Județean de Medicină Legală Gaf ost avizat de Comisia de Avizare și Control (fila 121 ), cu precizarea că leziunile descrise au caracteristicile unor leziuni fizice produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător, respectiv cuțit, fără a prezenta alte leziuni tipice producerii cu obiect tăietor despicător tip topor, iar acest din urma raport a fost avizat de Comisia Superioară de Medicină Legală (fila 256 ), această precizare menționată nu poate conduce ea însăși la o modificare a mecanismului de producere a leziunilor victimei, prin nesocotirea celorlalte probe administrate în cauză, cu consecința înlăturării vinovăției inculpatului și a participării sale la actele de agresiune.
La acest aspect s-a referit și prima instanță atunci când a coroborat concluziile actelor medico-legale (inclusiv a avizelor) cu celelalte probe administrate în cauză.
Chiar dacă inculpatul, în declarațiile sale, inclusiv la instanța de fond, că a avut asupra sa vreun cuțit/topor și că ar fi lovit pe victima, recunoaște împrejurările în care a avut loc conflictul, susține că a avut în mână un băț, că nu știe pe cine a lovit și că pe inculpatul G l-a văzut cu cămașa plină de sânge și având un cuțit în mână (fila 51 ).
Susținerile inculpatului sunt infirmate de declarațiile martorilor, și, membri nu doar ai familiei, familia victimei, ci și din afara acesteia, ceea ce înlătură subiectivismul cu care ar fi apreciate aceste declarații.
De menționat aici este și declarația victimei (fila 50 ) care arată expres că a văzut pe inculpatul că a lovit-o cu un ("cred că cu partea tăietoare").
Martorul (fila 94 ) arată că a văzut victima că "a căzut jos și a venit, care l-a lovit cu un pe spate, cred că l-a lovit cu tăișul toporului"; martorul arată că l-a văzut pe inculpatul cu un în mână (fila 96 ); martorul arata că l-a văzut pe inculpatul că "a venit.cu un topor și l-a lovit pe în spate, în zona coloanei vertebrale." (fila 99 ); martorul (fila 100 ) declară că a văzut că victima a fost lovită de cu o greblă și apoi a căzut la pământ, după care victima a fost lovită de cu toporul în spate și de inculpatul G cu cuțitul.
În prezența acestor dovezi este greu de înlăturat susținerile martorilor oculari și a îmbrățișa apărarea inculpatului, astfel că participația inculpatului la comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa este dovedită în cauză, așa încât cererea de achitare nu poate fi primită.
În ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat în cea de încăierare, se constată că nici aceasta nu este întemeiată.
Instanța de fond, în mod corect, a respins această solicitare și a motivat temeinic soluția întrucât, din modalitatea de desfășurare a conflictului și din probele administrate rezultă în mod clar, distinct și concret modul în care fiecare participant a acționat, pe cine a lovit, ce obiecte a folosit când a aplicat lovitura, chiar și poziția victimei în momentul în care a primit lovitura. La infracțiunea de încăierare nu se poate stabili contribuția și participarea distinctă a fiecăruia dintre cei angrenați în conflict, acestei infracțiuni fiindu-i caracteristic un complex de acte de violență, de îmbrânceli și lovituri reciproce, aplicate la întâmplare, fiind cu greu, din cauza îmbulzelii, a aglomerării de persoane, să se determine acțiunea fiecărui participant în parte.
Așa încât, în cauză inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, iar nu de comiterea infracțiunii de încăierare, motiv pentru care nici solicitarea de aplicare a unei pedepse în cuantum redus și cu suspendarea condiționată a executării în cazul reținerii infracțiunii de încăierare,nu are suport juridic.
Cât privește pedeapsa aplicată inculpatului de 4 ani închisoare se constată că aceasta a fost corect individualizată, a fost reținută justificat circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit.b Cod penal, așa încât aceasta este aptă de a asigura realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.
Referitor la susținerea procurorului de ședință privind soluționarea greșită a laturii civile a cauzei, se constată că deși reală nelegalitatea semnalată, ea nu poate fi remediată în apelul formulat doar de inculpatul (chiar și prin extinderea efectelor admiterii asupra inculpatului G) deoarece s-ar înfrânge principiul prev. de art. 372 Cod procedură penală privind neagravarea situației inculpatului în propria cale de atac.
Instanța de fond a obligat pe inculpați, în solidar, la plata sumei de 2980 lei cheltuieli de spitalizare, prin incidența efectelor de reducere a despăgubirilor civile rezultate din aplicarea art. 73 lit.b Cod penal.
Cum s-a reținut că victima a fost vătămată prin acțiunile ambilor inculpați ( și G), dar inculpatul Gav ătămat prin acțiunea sa și pe victima, în mod corect se impunea o defalcare a cheltuielilor de spitalizare suportate de fiecare inculpat în mod distinct. Chiar dacă s-a aplicat principiul solidarității răspunderii civile delictuale, se impunea ca ambii inculpați să suporte cheltuielile de spitalizare pentru victima și, separat, inculpatul G și pentru victima.
Cum prin această operațiune s-ar agrava situația inculpatului (și prin extindere și a inculpatului G - care și-a retras apelul) în propria cale de atac, nefiind și apelul Parchetului, nelegalitatea constatată nu poate fi remediată.
Pentru toate aceste considerente, urmează a respinge ca nefondat apelul inculpatului, potrivit art. 379 pct.1 lit.b Cod procedura penală, și a lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul G, potrivit art. 369 Cod procedură penală, declarație consemnată și în încheierea din 17.08.2009.
Urmează a deduce prevenția inculpatului G de la 03.07.2008 la zi, potrivit art. 383 alin.2 Cod procedura penală.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 303 din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală.
Ia act de declarația inculpatului G de retragerea apelului, consemnată și în încheierea din data de 17 august 2009.
Deduce prevenția inculpatului G de la 3 iulie 2008 la zi.
Obligă pe inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă pentru inculpatul
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror, inculpatul și partea vătămată și de la comunicare pentru partea civilă Spitalul Universitar de Urgență
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
---
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-Trib.
Președinte:Stan NiculaeJudecători:Stan Niculae, Băjan Vasile
