Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.22/Ap DOSAR NR-

Ședința publică din 01 aprilie 2009

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Laura Popa

JUDECĂTOR 2: Alexandru Vasiliu

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuientul G împotriva sentinței penale nr. 25/S din 18 februarie 2009,pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul revizuient G în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebat fiind, revizuientul precizează că nu dorește să-și angajeze apărător, fiind de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Avocat arată că a luat legătura cu revizuientul și acesta solicită audierea unui martor.

Revizuientul, personal arată că solicită audierea martorei, aceasta fiind cea care i-a spus de părțile vătămate și unde țin acestea bani. De asemenea, solicită a se audia martori din țigănie, care să spună dacă l-au mai văzut vreodată pe acolo.

Avocat arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la admisibilitatea acestei probe.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea probei solicitate având în vedere că cererea de revizuire nu a fost admisă în principiu.

Instanța pune în vedere părților să pună concluzii cu privire la admisibilitatea cererii și în cadrul acesteia să pună concluzii și pe fond.

Avocat arată că prin sentința penală nr. 25/S din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașovs -a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul G împotriva sentinței penale nr. 20/14.03.2007 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pronunțată în dosarul penal nr. 186/P/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 149/11.09.2007 a Curții de APEL BRAȘOV. Instanța de fond a reținut că revizuientul încearcă doar o completare a probatoriului care a constituit temei al condamnării, fără a invoca vreun fapt sau vreo împrejurare nouă și care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat apel revizuientul pe aceleași considerente ca și la instanța de fond. În raport de cele menționate urmează ca instanța să aprecieze asupra apelului declarat de revizuient.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de revizuient, menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, ca legală și temeinică, având în vedere că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 394 Cod procedură penală.

Revizuientul G având ultimul cuvânt arată că a recunoscut ceea ce a săvârșit. Solicită admiterea cererii de revizuire și pe cale de consecință să se rejudece din nou cauza având în vedere că pedeapsa aplicată este mult prea mare.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față,

Constată că, prin sentința penală nr. 25/S/2009, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova respins cererea formulată de revizuientul G în vederea revizuirii sentinței penale nr. 20/2007 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov considerând-o nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, revizuientul a solicitat revizuirea sentinței mai sus arătate, pe considerentul că probatoriul administrat de instanțe și care a constituit temeiul pronunțării hotărârii de condamnare nu a fost complet, în sensul că nu au fost audiați 12 martori, pe care, revizuientul nu a înțeles să-i propună în faza de urmărire penală sau în cursul cercetării judecătorești. Doctrina și practica judiciară în materie au statuat însă, în mod constant, în ceea ce privește motivul de revizuire prev. de lit.a a art. 394 Cod procedură penală, faptul că o cerere întemeiată pe un asemenea motiv este inadmisibilă numai în măsura în care faptele sau împrejurările noi, necunoscute de instanță la momentul soluționării cauzei, pot conduce, prin ele însele, la o soluție contrară decât cea pronunțată în cauză, în speța de față, la achitarea inculpatului.

În prezenta cauză, se constată că petentul încearcă doar o completare a probațiunii care a constituit temei al condamnării, fără a invoca vreun fapt sau vreo împrejurarea nouă și care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei

Împotriva hotărârii a declarat apel revizuientul, criticând-o ca netemeinică și nelegală cu motivarea că și alte persoane au participat la comiterea faptelor, iar el nu este vinovat. Revizuientul a criticat, totodată, pedeapsa aplicată, considerând că aceasta este prea aspră. A solicitat, de asemenea, reaudierea martorilor din lucrări considerând că au mințit, precum și a unei alte martore.

Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei se constată că apelul nu este fondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 20/2007, Tribunalul Brașovl -a condamnat pe revizuient la o pedeapsă de 30 de ani închisoare pt. comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav și tâlhărie, hotărârea rămânând definitivă prin decizia penală nr. 149/2007 a Curții de APEL BRAȘOV.

Cererea de revizuire a fost adresată procurorului în temeiul dispozițiilor art. 397 Cod procedură penală, acesta înaintând instanței referatul întocmit cu concluzii de respingere.

Examinând motivele invocate de revizuient în cererea sa, instanța constată că acestea nu se regăsesc în dispozițiile art. 394 Cod penal, astfel că revizuirea sentinței menționate nu este posibilă.

Art. 394 lit. a Cod procedură penală, invocat de revizuient, vizează ipoteza când s-au descoperit fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, dacă sunt de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare. Deși probele sunt fapte și împrejurări care servesc la aflarea adevărului, cazul de revizuire nu se referă la descoperirea deprobe noi, căci în acest mod revizuirea s-ar transforma într-un nou grad de jurisdicție în care s-ar putea continua probațiunea. Fără îndoială că noile fapte și împrejurări urmează a fi confirmate de probe noi, dar nu probele noi formează temeiul revizuirii, ci faptele și împrejurările pe care le dovedesc.

Vinovăția revizuientului a fost supusă aprecierii instanțelor cu ocazia judecării cauzei în fond, precum și în căile de atac, susținerea în privința nevinovăției sale fiind analizată deja în hotărârile pronunțate în ciclul procesual anterior, astfel că o readministrare a materialului deja existent nu este posibilă. De asemenea, nu se impune nici audierea martorei propuse în fața instanței de apel, revizuientul dorind să lămurească astfel doar unele împrejurări în care s-au comis faptele (cine i-a dat pontul despre locuințe) sau despre implicarea și a altor persoane la comiterea infracțiunilor (în speță, chiar martora propusă), aspecte care nu pot face obiectul unei cereri de revizuire. De asemenea, cererea de audiere a unor martori neidentificați este vădit neîntemeiată. Pe lângă cele expuse, în prezenta cauză nu s-a dovedit existența unor fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanțe cu ocazia soluționării dosarelor.

În ce privește cererea de reducere a cuantumului pedepsei, ea nu poate face obiectul revizuirii, această cale extraordinară de atac vizând doar lipsurile de fond în aprecierea și soluționarea pricinii și numai în ipoteza subzistenței vreunuia din motivele prev. de art. 394 Cod penal.

Nici celelalte motive prevăzute de art. 394 Cod procedură penală nu sunt relevate de actele aflate la dosar, neexistând date în acest sens.

În consecință, Curtea va respinge - în baza art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală - apelul declarat ca nefondat și va menține hotărârea atacată ca legală și temeinică.

Văzând și dispozițiile art. 189,192 alin. 2 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și va obliga pe apelant să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul G împotriva sent. pen. nr. 25/S/2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și va fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe apelant să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 1 aprilie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

red./22.04.2009

dact./28.04.2009

3 exemplare

jud fond/

Președinte:Laura Popa
Judecători:Laura Popa, Alexandru Vasiliu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Brasov