Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 225/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ( 2430/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.225/
Ședința publică de la 02 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea apelului formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.367/01 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, lipsind intimatele părți civile șiSpitalul Clinic de Urgență
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului în temeiul art.379 alin.2 lit. a C.P.P. desființarea deciziei penale atacate și, rejudecând, redozarea pedepsei aplicate inculpatului. Conform art.73 lit. a solicită Cod Penal a se constata că s-a depășit limita legitimei apărări.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de inculpat, ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Giurgiu, care a făcut o corectă evaluare a probelor și a cererilor făcute de către inculpat în timpul judecății la fond. Inculpatul a pretins că s-ar fi aflat într-o stare de legitimă apărare, ulterior de provocare, însă s-a constatat că nu sunt incidente în această cauză. A existat un atac verbal al părții vătămate, în sensul că l-a amenințat cu inculpat că-l va tăia cu cuțitul, ulterior inculpatul înarmându-se cu o sapă și lovind-o pe partea vătămată. Apreciază că nu pot fi reținute dispozițiile art.73 lit. a Cod Penal în condițiile în care nu se poate spune că inculpatul se afla într-o stare vădită de tulburare, temere și din această cauză ar fi procedat la lovirea părții vătămate.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, apreciază că aceasta a fost corect individualizată raportându-se la circumstanțele concrete ale faptei comise, dar și cele personale ale inculpatului, care se află în stare de recidivă postexecutorie.
Apelantul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că a fost provocat de partea vătămată și i-a aplicat o singură lovitură. Solicită redozarea pedepsei.
CURTEA,
Asupra apelului de față.
Prin sentința penală nr.367 din 1.10.2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Giurgiu - secția Penală a dispus după cum urmează:
În baza art.20 raportat la art.174 alin.1 combinat cu art.175 lit.c și i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.74,64 lit.a,b Cod penal.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 14.02.2009, la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 11.719,27 lei către Spitalul Clinic de Urgență B, reprezentând cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală până la achitarea integrală a sumei.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat în folosul statului, o sapă corp delict.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în ziua de 14.02.2009, pe fondul unor vechi neînțelegeri familiale, inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu o sapă fratelui său, partea vătămată, producând acestuia leziuni care au necesitat 75 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața acestuia.
Pentru a stabili această situație de fapt, instanța de fond a procedat la coroborarea susținerilor victimei cu declarațiile martorei (mama inculpatului și a victimei) martorului și declarațiile inculpatului, având în vedere și concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuată în cauză.
Deasemenea, întemeindu-se pe aceleași probe, instanța de fond a respins solicitarea inculpatului de a se reține că s-a aflat în legitimă apărare sau în stare de provocare.
La individualizarea pedepsei, instanța având în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal a reținut atât gravitatea și modul de comitere a infracțiunii, cât și circumstanțele personale ale inculpatului aflat în stare de recidivă postexecutorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o pentru netemeinicie cu susținerea că în mod greșit s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art.73 lit.a Cod penal, prin depășirea legitimei apărări.
Deasemenea, critica apelantului vizează și individualizarea pedepsei aplicate, în sensul că pedeapsa este mult prea aspră în raport cu circumstanțele reale.
Examinând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate, cât și din oficiu, potrivit art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este nefondat pentru considerentele care succed.
1. Situația de fapt este corect stabilită de instanța de fond, fiind susținută de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, din declarația martorului (fila 64 instanță fond) rezultă că cei doi frați (inculpatul și victima) aveau frecvente neînțelegi soldate cu certuri și amenințări, pe fondul consumului excesiv de alcool.
Din declarațiile părții vătămate (32-33, 36-37 dup) coroborate cu susținerile inculpatului (39-42 ) rezultă că acesta din urmă a premeditat atacul asupra fratelui său, așteptându-l înarmat cu o sapă să se întoarcă de la magazin și în momentul în care victima (aflată pe bicicletă) s-a apropiat destul de mult, i-a aplicat lovituri cu sapa peste picioare și în zona capului, atunci când a doborât-o la pământ.
În aceste circumstanțe este evident că nu se putea pune problema legitimei apărări nefiind întrunite condițiile impuse de art.44 alin.2 Cod penal, în sensul că inculpatul nu a acționat sub imperiul necesității de a respinge un atac material, injust, direct și imediat.
Imposibilitatea reținerii legitimei apărări atrage și inaplicabilitatea dispozițiilor art.73 lit.a Cod penal.
De altfel din declarația martorei (44 verso ) rezultă că inculpatul a aplicat loviturile cu intenție cel puțin indirectă de a ucide astfel încât, victima "să nu mai ridice mâna" asupra lui.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de a se reține și aplica circumstanța atenuantă prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, Curtea constată că cererea este neîntemeiată în contextul faptic pus în relevanță de probe, întrucât certurile familiale frecvente și amenințările reciproce nu pot constitui o provocare în sensul dispozițiilor legale mai sus arătate.
2. Vinovăție și încadrare juridică.
Corespunzător situației de fapt, corect reținute, vinovăția inculpatului apare pe deplin dovedită, iar încadrarea juridică, corect stabilită.
3. Sub aspectul individualizării pedepsei, se constată că regimul sancționator aplicat (cuantum și mod de executare) este în acord cu scopul pedepsei astfel cum este prevăzută de art.52 Cod penal și criteriile stabilite prin dispozițiile art.72 din același cod.
În acest sens, este de observat că violența extremă manifestată de inculpat chiar față de fratele său, alături de numeroasele antecedente penale atrase de infracțiuni comise încă de la 16 ani sunt aspecte de natură a releva potențialul criminogen deosebit al inculpatului.
Cum în favoarea acestuia nu există împrejurări, circumstanțe care să impună ușurarea răspunderii penale, instanța apreciază că nu se impune reformarea sentinței atacate sub aspectul individualizării pedepsei.
Totodată, Curtea va deduce prevenția inculpatului de la 14.02.2009 la zi și constatând că subzistă în continuare temeiurile care au determinat arestarea preventivă în baza art.383 raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală va menține această măsură.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.367 din 1.10.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Obligă apelantul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Menține arestarea preventivă a apelantului inculpat și deduce prevenția de la 14.02.2009 la zi.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare pentru inculpat.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. L: 2 ex./23.11.2009
- jud.:
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu
