Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 24/AP DOSAR NR-
Ședința publică din 17 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C - - JUDECĂTOR 3: Claudia
- - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, inculpații, și partea civilă - împotriva sentinței penale nr. 85/S din 10 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 1 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 9 aprilie 2009, apoi la data de 16 aprilie 2009 și apoi pentru data de astăzi 17 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Deliberând asupra apelurilor penale de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 85/2008, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a dispus în baza art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 17 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o durată de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate timpul reținerii din data de 08.11.2006 și al arestării preventive a inculpatului începând cu data de 09.11.2006 și până la data de 11.04.2008 inclusiv.
În baza art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal (având în vedere că a împlinit vârsta de 18 ani).
În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului - deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 74/10.10.2006 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.
În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei închisori pronunțate, timpul reținerii din data de 09.10.2006 și al arestării preventive a inculpatului începând cu data de 10.10.2006 și până la zi.
În baza art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză și în consecință a obligat pe inculpatul în solidar cu inculpatul, acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente și să plătească părților civile -, - - și - -, ambii asistați de reprezentanta legală -, -, - -, - -, ultimii trei reprezentanți de reprezentanta legală -, următoarele despăgubiri: suma de 1657,73 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare; suma de câte 57 lei/lună, cu titlu de prestații periodice lunare pentru fiecare copil, respectiv - -, -, -, - și - - începând cu data de 08.10.2006 și până la majoratul copiilor, respectiv 4.09.2009, 19.03.2011, 28.06.2015, 14.02.2019 și 03.09.2024; suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost respins restul pretențiilor civile.
În baza art. 109 alin. 4 Cod procedură penală, s-a dispus confiscarea următoarelor corpuri delicte, predate prin procesul-verbal din data de 21.12.2006; topor 3 fragmente a unei cozi de coasă, pantaloni trening bleumarin cu 2 dungi longitudinale alb-murdar, pluover trening negru cu inscripția "" partea superioară, tricou cu inscripția " blondă ", cizme de de culoare bleumarin murdare de noroi și cu de substanță nedefinită, 3 fragmente de perdea prezentând de substanță brun-roșcată cu aspect de sânge și o sticlă cu fundul detașat prin spargere cu etichetă "", aparținând inculpaților.
În baza art. 191 alin. 1, și 3 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul la plata sumei de 1.200 lei, iar pe inculpatul, acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 1.600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ce se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, în după-amiaza zilei de 8 octombrie 2006 inculpatul s-a întâlnit pe stradă cu victima -, care era băută (având alcoolemia de 1,00 o/oo alcool, după cum reiese din raportul de constatare medico-legală - autopsie - fila 34 dosar urmărire penală) și în urma unor discuții legate de unul din fii victimei, cei doi s-au înjurat, după care victima l-a lovit pe inculpat peste cap cu o sticlă pe care o avea în mână, fapt ce a provocat sângerarea acestuia. Varianta inculpatului prezentată prin declarația dată în cursul urmăririi penale (filele 109-111 dosar urmărire penală), că victima ar fi avut o sabie în mână nu este susținută de celelalte probe de la dosar, de altfel nici inculpatul nu mai amintește acest aspect în declarația dată în fața instanței de judecată (fila 71 dosar), variantă care părea neverosimilă, în condițiile în care victima putea să-l atace cu acest obiect și nu cu sticla folosită. Inculpatul a fost transportat cu mașina salvării la Spitalul Clinic Județean de Urgență B, fiind însoțit de mama sa, unde i s-au acordat primele îngrijiri și s-a constatat că nu se impune internarea sa (filele 303-306 dosar urmărire penală), ulterior stabilindu-se prin raportul de constatare medico-legală nr. 4009/E/15.11.2006 (fila 307 dosar urmărire penală) că pe bosa parietală are o cicatrice de 2 cm lungime, iar leziunile produse au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.
După întoarcerea acasă de la spital, seara în jurul orelor 20,00 - 20,30 acest inculpat împreună cu fratele său mai mic, inculpatul și alți membrii ai familiei extinse, bărbați și femei, având diverse obiecte contondente în mână, respectiv topor, de coasă, metalică, bețe, au plecat în căutarea lui - să se răzbune pentru faptul că inculpatul fusese agresat în acea zi de acesta. L-au întâlnit la intersecția străzii cu strada -, - întorcându-se de la magazin cu trei pâini sub braț și un pet în mână, unde l-au luat prin surprindere, din spate, lovindu-l peste cap, până a căzut la pământ, după care au continuat să-l lovească, victima decedând în aceeași zi.
Împotriva hotărârii au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, partea civilă -, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal alpărților civile -, -, -, - și -, precum și inculpații și,criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând desființarea acesteia.
În cadrul rejudecării, Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova criticat omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire la măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă față de inculpatul, precum și cuantumul redus al pedepselor aplicate inculpaților, considerându-se că se impune majorarea lor raportat la gradul ridicat de pericol social al faptelor comise. Totodată, cu ocazia dezbaterilor s-a solicitat reținerea și a circumstanței agravate prevăzută de art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. a Cod penal, inculpații premeditând comiterea faptei (cerere pusă în discuție la un termen anterior) și s-a criticat modalitatea de calcul a despăgubirilor periodice de la data comiterii faptei și până la pronunțarea hotărârii, impunându-se a se acorda o sumă globală, iar nu defalcată pe luni, cum a procedat prima instanță.
Părțile civile au criticat sentința tribunalului sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile acordate, considerând prea mică suma acordată, astfel că au cerut majorarea cuantumului acestor despăgubiri.
Inculpatul a solicitat achitarea sa deoarece nu se face vinovat de comiterea acestei infracțiuni de omor calificat, considerând că sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, el nefiind autorul faptei.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate și micșorarea cuantumului acesteia sub minimul special prevăzut de textul de lege sancționator, față de circumstanțele personale și reale existente.
Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt și de drept, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, curtea constată că doar apelul declarat de parchet este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză. Întreg materialul probatoriu administrat în cauza dovedește cu certitudine și fără urmă de îndoială vinovăția inculpaților, astfel că instanța de fond a dispus legal și temeinic condamnarea inculpaților pentru fapta dedusă judecății.
Inculpatul a recunoscut, încă de la urmărirea penală, că, alături de alte persoane, a lovit cu diverse obiecte contondente victima, aceasta decedând, astfel că, a doua zi după săvârșirea faptei, s-a predat organelor de poliție și a remis acestora și un topor pe care a declarat că l-a folosit la comiterea infracțiunii. Inculpatul a prezentat însa mai multe variante (inclusiv în fața instanței de fond) cu privire la modul și circumstanțele concrete în care a fost comisă fapta, negând în cursul cercetării judecătorești că a folosit toporul predat asupra victimei (motivând că a declarat în acest sens de frică).
Inculpatul a negat participarea sa la uciderea victimei, declarând că în perioada în care s-a comis omorul el se întorcea acasă de la Spitalul Clinic de Urgență B, unde primise îngrijiri medicale.
Probele administrate în cauză dovedesc însă cu certitudine și fără urmă de îndoială că ambii inculpații, înarmați cu diverse obiecte contondente, au atacat victima -, lovind-o cu violență, în mod repetat și cu intensitate, în special în zona capului, victima decedând în aceeași zi.
Potrivit raportului de constatare medico-legală, moartea victimei s-a datorat hemoragiei intracraniene, consecutivă fracturii multieschiloase a oaselor craniului, în cadrul unui traumatism cranio-cerebral. Lovitura tanatogeneratoare a fost cea de la nivelul cutiei craniene, situată în zona parieto-temporo-occipitala stânga, cu dilacerare cerebrală masivă și fractura multieschiloase a oaselor craniului.
Astfel cum rezultă și din fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, moartea acesteia a fost extrem de violentă, fiind depistate numeroase urme biologice la fața locului (fragmente de țesut cerebral, fragment de os cranian, smoc de păr capilar, sânge).
Din analizele efectuate, avându-se în vedere numeroasele leziuni constatate - plăgi plesnite de dimensiuni relativ mici și focar de fractura multieschiloasa (fracturi ecuatoriale meridionale), a rezultat că leziunile traumatice au putut fi produse prin lovituri directe și repetate cu corpuri dure. De asemenea, s-a apreciat că leziunea tanatogeneratoare s-a putut produce cu toporul corp delict prezentat, dar cu partea metalică contondentă (iar nu cu tăișul), restul leziunilor de violențăa putându-se produce cu alte corpuri contondente sau cu celelalte părți contondente ale toporului (mânerul și partea metalică, cu aspect de ).
Datele ce rezultă din actele medicale se coroborează cu declarațiile martorilor oculari care au văzut momentul în care inculpații și, împreună cu alte persoane (din familia extinsă a inculpaților), au lovit în mod repetat, cu intensitate, victima, doborând-o la pământ și continuând să o lovească.
Martorii - (fila 141 dosar urmărire penală, fila 71 dosar instanță fond), (fila 160 dosar urmărire penală, fila 127 dosar instanță fond), (fila 171 dosar urmărire penală, fila 149 dosar instanță fond), - (fila 173-175 dosar urmărire penală, fila 177 dosar instanță fond), (fila 217 dosar urmărire penală) au fost de față la incident și au văzut pe inculpatul lovind victima căzută la pământ, aceeași împrejurare fiind valabilă și pentru inculpatul. Totodată, au văzut și alte persoane din familia inculpaților care au agresat victima (cercetate în alte două dosare care se află în stadii procesuale diferite), unele dintre ele amenințându-le să nu declare ce au văzut, martorul fiind nevoit să își dezbrace tricoul și să fugă pentru a nu fi prins (tricoul martorului a fost găsit cu ocazia cercetării la fața locului; a se vedea și memoriul depus de martor în prezența părintelui privind existența unor amenințări cu moartea din partea unor rude ale inculpatului - fila 146 dosar urmărire penală).
aptul că martorii (fila 509 dosar instanță fond) și (fila 165 dosar curte de apel) nu l-au văzut pe inculpatul la locul faptei, ci doar pe alți învinuiți sau inculpați din celelalte dosare, se poate explica prin faptul că au fost propuși și audiați pentru prima dată la fond, respectiv în apel, la circa 1,5-2,5 ani de la comiterea infracțiunii, trecerea timpului afectând percepția oricărei persoane, această capacitate perceptivă putând fi influențată și de locul unde se află persoana, precum și de momentul în care începe observarea conflictului. Dimpotrivă, martora (fila 469 dosar instanță fond), audiată și ea direct în cursul cercetării judecătorești, confirmă faptul că l-a văzut personal pe inculpat la locul faptei, lovind victima.
De asemenea, martorii ((fila 65 dosar urmărire penală, fila 126 dosar instanță fond) și (fila 188 dosar urmărire penală, fila 212 dosar instanță fond), îndreptându-se spre locul unde era agresată victima, au văzut pe atât pe inculpatul fugind de la fața locului, cât și alte persoane din familia inculpaților.
Martorii Gn( (fila 211 dosar urmărire penală, fila 341 dosar instanță fond) și (fila 199 dosar urmărire penală, fila 258 dosar instanță fond) au relatat faptul că au întâlnit martorii oculari și că au aflat de la aceștia că ambii inculpați, împreună cu celelate rude ale lor, agresau victima, astfel că s-au deplasat la fața locului unde au găsit victima căzută la pământ încă în viață, horcăind și fără a mai putea vorbi.
Procesele verbale întocmite cu ocazia reconstituirii în teren a unora din evenimentele petrecute în data de 8 octombrie 2006 de către martorii -, și - -, cele încheiate cu ocazia efectuării recunoașterii inculpaților (și a celorlalți agresori, cercetați în celelalte dosare) după planșele foto de către -, și precum și declarațiile martorilor -, -, se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
Rapoartele de expertiză biocriminalistică aflate la dosar (fila 125-139 dosar urmărire penală, filele 326-340 vol. I, filele 34-36 vol. II dosar instanță fond) vin să confirme datele ce rezultă din celelalte mijloace de probă, confirmând existența pe corpurile delicte a probelor biologice ce aparțin ambilor inculpați.
Martorii - și, audiați în cauză, nu au cunoștință despre vreo împrejurare care să servească la lămurirea circumstanțelor comiterii infracțiunii și la aflarea adevărului.
Deși inculpatul a pretins că, la momentul comiterii infracțiunii, se afla în altă parte, alibiul său nu este confirmat de probele administrate în cauză.
Prima instanță a reținut în mod judicios că susținerile inculpatului sunt infirmate de fișa medicală a acestuia, eliberată de Spitalul Clinic de Urgență B (fila 304 dosar urmărire penală, care menționează momentul la care s-a prezentat inculpatul, acordându-i-se îngrijiri medicale, respectiv ora 18,10 (or agresarea victimei a avut loc după ora 20,00), precum și de declarația părții responsabile civilmente (fila dosar instanță 96 dosar instanță fond), mama inculpatului, care l-a însoțit la spital. Relatările acesteia contrazic susținerile inculpatului cu privire la mijloacele de transport folosite la întoarcerea acasă, astfel că inculpatul avea timpul fizic necesar pentru a ajunge acasă și a se afla la locul infracțiunii, unde a și fost văzut de martorii antemenționați.
De asemenea, inculpatul a pretins că s-ar fi aflat în casa martorului sr. fratele său, unde a fost văzut de mai multe persoane. Inculpatul a propus astfel, în susținerea afirmațiilor sale, audierea martorilor, sr. jr.
Pe lângă relațiile strânse (de rudenie) existente între ei, precum și contradicțiile existente între relatările acestora și ale inculpaților, se constată însă toate aceste persoane au calitatea de învinuiți sau inculpați cu privire la infracțiunea de omor a cărei victimă a fost - și sunt cercetați în celelalte dosare privind această infracțiune (întocmite ca urmare a disjungerii cercetărilor față de aceștia prin rechizitoriul din prezenta cauză). Deși sunt instrumentate mai multe dosare (ce ar fi trebuit reunite de către prima instanță în momentul în care i s-a solicitat acest lucru, în prezent nemaifiind posibilă această operațiune deoarece dosarele - luându-l în considerare și pe cel de față -, sunt în stadii diferite de cercetare - la parchet, respectiv în apel), este vorba despre o singură cauză în ansamblul ei, care are ca obiect uciderea în aceeași împrejurare a victimei -. O persoană nu poate avea, în același timp, și calitatea de martor, și pe aceea de învinuit sau inculpat în aceeași cauză, cu privire la aceeași infracțiune. Prin urmare, declarațiile de mai sus este necesar a fi apreciate ținându-se seama de calitatea de învinuit sau inculpat (fila 126 -129 dosar curte de apel) sau de persoană cercetată (disjungerea dispusă prin rechizitoriul din prezenta cauză) și urmează a fi înlăturate întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză (astfel cum a procedat, în mod corect, și prima instanță).
Relatarea privind prezența inculpatului în casă este contrazisă chiar de coinculpatul (fila 106 verso dosar urmărire penală) care arată, în prezența apărătorului său, că inculpatul ar fi venit la locuința lui sr. după ce a ajuns el. Totodată, martora (fila 472 dosar instanță) arată că nu l-a văzut în acea zi la sr. pe inculpatul.
Prin urmare, se constată că inculpatul nu a dovedit cu certitudine, că, la momentul comiterii infracțiunii, se afla într-un alt loc și că astfel, prin excludere, nu se putea afla la locul faptei. Dimpotrivă, materialul probatoriu administrat îl plasează cu certitudine la locul incidentului la data și ora la care victima - a fost agresată.
Trebuie menționat și faptul că inculpații au avut un comportament simulat în fața organelor judiciare, fapt atestat atât în cursul urmăririi penale (prin rapoartele de constatare tehnico-științifică, precum și de psiholog), cât și în cursul cercetării judecătorești, de instanța de judecată, prin constatări personale.
Față de considerentele expuse, rezultă că în cauză materialul probatoriu dovedește cu certitudine și fără urmă de îndoială vinovăția ambilor inculpați, impunându-se condamnarea acestora pentru infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată, potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedură penală.
În ce privește încadrarea juridică a faptei, se constată însă că, în cauza sunt incidente și dispozițiile art. 174 alin. 1, 175 lit. a Cod penal, omorul fiind comis cu premeditare. Astfel, în aceeași zi a avut loc incidentul dintre victima și inculpatul, în jurul orelor 16,00-17,00, în urma căruia inculpatul a fost nevoit să se deplaseze la spital pentru îngrijiri. -se să se răzbune, inculpatul a revenit de la spital și împreună cu coinculpatul, ambii înarmați cu corpuri contondente, au plecat să caute victima, găsind-o în timp ce se venea de la cumpărături. Se observă astfel că, inculpații au anticipat activitatea infracțională, au pregătit-o prin efectuarea unor acte de natură a asigura realizarea ei (și-au procurat obiectele pe care să le poată folosi asupra victimei), după care au trecut la executarea hotărârii, procedând la căutarea victimei.
Prin urmare, în cauza sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru existența acestei agravante, astfel că urmează a fi reținute în sarcina inculpaților și dispozițiile art. 174 alin. 1, 175 lit. a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice (după ce anterior a fost pusă în discuția părților).
În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, ținând seama de noua încadrare juridică, precum și de criteriile art. 72 Cod penal, instanța de apel constată că pedepsele aplicate nu răspund exigentelor legii penale, fiind necesar a se majora cuantumul acestora. Curtea va avea în vedere gradul de pericol ridicat al faptei reflectat de modul de comitere a infracțiunii și împrejurările în care aceasta a fost comisă (victima a fost bătută cu extremă violență - relevante în acest sens fiind urmele biologice găsite la fața locului: fragmente de țesut cerebral, fragment de os cranian, smoc de păr capilar, sânge -, prin aplicarea de lovituri directe, repetate, de o intensitate deosebita, într-o zonă vitală, cu corpuri contondente, de natura a crea leziuni ce pun în pericol viața unei persoane), de consecințele produse (decesul victimei în urma numeroaselor traumatisme produse) și de numărul de agresori, de circumstanțele agravante (art. 75 lit. c Cod penal pentru inculpatul ) și starea de atenuare a pedepsei (art. 99 și urm. Cod penal pentru inculpatul ) existente. Totodată, va lua în considerare si circumstanțele personale ale inculpaților, astfel cum rezultă din referatele de evaluare, faptul că inculpatul minor s-a autodenunțat, dar și atitudinea lor procesuală ulterioară nesinceră și lipsa de cooperare cu organele judiciare.
În cauză nu există împrejurări care, raportat la ansamblul probatoriu, să poată fi apreciate ca circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de textul legal sancționator. Dimpotrivă, atât instanța de fond, cât și cea de apel au avut în vedere toate circumstanțele personale favorabile inculpaților, reflectându-le în cuantumul pedepselor, astfel cum a fost stabilit prin prezenta decizie. În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal, infracțiunea nefiind comisă de nici unul dintre inculpați în urma provocării victimei. Este real faptul ca în ziua respectivă avusese loc un incident între victimă și inculpatul, victima lovindu-l pe inculpat cu o sticlă, însă acest diferend a avut loc pe fondul stării conflictuale existente între cei doi, victima cerându-i socoteală inculpatului de comportamentul agresiv exercitat de acesta asupra copilului său. Există, de asemenea, o disproporție vădită între actul pretins provocator și riposta inculpaților, pe fondul tensiunilor existente între cele doua familii și totodată un interval de timp suficient de îndelungat pentru ca inculpatul să poată reflecta asupra celor întâmplate, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru reținerea acestei circumstanțe atenuante.
Prin urmare, curtea va condamna pe inculpatul la o pedeapsa de 18 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe o durata de 9 ani după executarea pedepsei principale, menținând pedeapsa accesorie aplicată acestuia prin sentința penală apelata. Totodată, va condamna pe inculpatul minor la pedeapsa de 9 ani închisoare, menținând pedeapsa accesorie aplicata de prima instanță.
De asemenea, dat fiind gradul de pericol social concret ridicat al faptei, va menține masurile preventive dispuse față de cei doi inculpați, respectiv măsura preventiva a obligării de a nu părăsi localitatea dispusa față de inculpatul prin decizia penală nr. 292/R/ 2008 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV și măsura arestării preventive față de inculpatul, făcând și aplicarea art. 88 Cod penal pentru ambii.
În ce privește acțiunea civilă a cauzei, se constată că instanța de fond a stabilit în mod corect cuantumul despăgubirilor ce se cuvin părților civile, atât sub aspect material, cât și sub aspect moral. Aceasta a avut în vedere toate înscrisurile și declarațiile martorilor propuși în dovedirea pretențiilor civile și a respins în mod temeinic suma reprezentând valoarea creditului neachitat deoarece moștenitorii nu au făcut nici o dovadă că această datorie s-ar afla în prezent în patrimoniul lor, ca urmare a acceptării moștenirii.
În ce privește modul de calcul al prestațiilor periodice acordate părților civile minore, se constata însă că prima instanță a stabilit o sumă lunară ce se cuvine acestora, 57 lei pe luna pentru fiecare minor, începând de la data decesului și pana la majorat. Având în vedere că până în prezent au trecut 30 de luni de la data comiterii infracțiunii, modalitatea stabilită pentru prestațiile periodice cuvenite pentru trecut nu este corectă, instanța trebuia să calculeze o suma globală pentru prestațiile periodice ce se cuveneau copiilor până la data pronunțării hotărârii, urmând ca doar ulterior, după pronunțarea hotărârii, acestea sa fie stabilite lunar, până la majorat.
În consecință, în baza art. 346 Cod procedura penala, art. 998, 999, 1003 Cod civil, art. 94 alin. 3 Codul familiei, va obliga în solidar pe inculpați, pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească parților civile -, -, -, - și -, prin reprezentanta legală -, câte 1728 lei pentru fiecare parte, reprezentând despăgubiri periodice globale calculate până la data pronunțării prezentei hotărâri (suma de 57,6 lei ce se cuvenea lunar fiecarui minor înmulțita cu 30 luni, care au trecut de la data decesului și până la momentul pronunțării prezentei hotărâri) și menține dispozițiile sentinței apelate cu privire la prestațiile periodice dispuse pentru viitor..
Raportat la considerentele expuse, Curtea de APEL BRAȘOV, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul parchetului, va desființa sentința sub aspectul încadrării juridice dată faptelor, al individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților, al omisiunii de a se pronunța asupra măsurii preventive dispuse față de inculpatul și al modalității de calcul în privința prestațiilor periodice acordate părților civile minore, iar în cadrul rejudecării, va proceda conform celor expuse anterior.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Față de considerentele arătate pe larg în expunere, curtea constată că motivele invocate de ceilalți apelanți sunt neîntemeiate, atât cu privire la latura penală, cât și latura civilă a cauzei, astfel că va respinge, în baza art. 379 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, apelurile declarate de partea civilă -, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al părților civile -, -, -, - și -, precum și de inculpații și ca nefondate.
Văzând și dispoz. art. 192 alin. 2, 3 Cod procedură penală, cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
E
1. Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Familie și Minori B împotriva sentinței penale nr. 85/2008 a Tribunalului pentru Familie și Minori B pe care o desființează sub aspectul încadrării juridice dată faptelor, al individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților, al omisiunii de a se pronunța asupra măsurii preventive dispuse față de inculpatul și al modalității de calcul în privința prestațiilor periodice acordate părților civile minore.
Rejudecând cauza în aceste limite,
În baza art. 334 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de inculpați din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal în infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. a, i Cod penal.
În baza art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal, condamnă pe inculpatul - zis "" - fiul lui și, născut la data de 07.09.1987 în mun. B, jud.B, CNP - - - domiciliat în,- jud. B, cetățean român, 8 clase, fără loc de muncă și ocupație, concubinaj cu, doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale - la18 ani închisoareși pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe o durată de 9 ani după executarea pedepsei principale.
Menține pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.
Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpatul prin dec. pen. nr. 292/R/2008 a Curții de APEL BRAȘOV, precum și aplicarea art. 88 Cod penal.
În baza art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplic. art. 99 Cod penal, condamnă pe inculpatul - zis "", fiul lui și, născut la data de 30.10.1989 în mun. B, jud.B, CNP - - - domiciliat în,- jud. brașov, cetățean româm, 4 clase, fără loc de muncă și ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale - la9 ani închisoare.
Menține pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal, scade din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 9 oct. 2006 și până în prezent, iar în baza art. 350 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a acestui inculpat.
În baza art. 346 Cod procedură penală, art. 998, 999, 1003 Cod civil, art. 94 alin. 3 Codul familiei, obligă în solidar pe inculpați, pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească părților civile -, -, -, - și -, prin reprezentanta legală -, câte 1728 lei pentru fiecare parte, reprezentând despăgubiri periodice globale calculate până la data pronunțării prezentei hotărâri și menține dispozițiile sentinței apelate cu privire la prestațiile periodice dispuse pentru viitor.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
2. Respinge ca nefondate apelurile declarate de partea civilă -, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al părților civile -, -, -, - și -, precum și de inculpații și.
În baza art. 192 alin. 2, 3 Cod procedură penală, obligă pe partea civilă - și inculpații și apelanți să plătească statului suma de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, celelalte cheltuieli rămânând în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare și de la pronunțare cu inculpatul și părțile responsabile civilmente și.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 aprilie 2009.
PREȘEDINTE judecător
- - pt. - C -,
aflată în concediu legal,
semnează
președintele completului
- -
GREFIER
-
Red.LP/11.05.2009
Tehnoredact.DS/18.05.2009/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alina Constanța Mandu, Claudia
