Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 245/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2468/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.245
Ședința publică de la 17 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect apelul declarat de către condamnatul revizuient împotriva sentinței penale nr.108 din data de 29 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul condamnatul revizuient personal, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În raport de împrejurarea că la termenul anterior asistența juridică din oficiu a fost asigurată de avocat iar acesta nu s-a prezentat, astfel încât instanța a desemnat la acest termen un al apărător din oficiu care să asigure asistența juridică apelantului condamnat revizuient, dispune amendarea domnului avocat suma de 200 lei - având în vedere lipsa nejustificată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de apel.
Apărătorul din oficiu al apelantului condamnat revizuient, solicită admiterea apelului si, pe fond, trimiterea cauzei pentru refacerea referatului de către parchet, cu consecința, soluționării cauzei în revizuire.
Pe aspectul aceste cereri, arată că apelantul condamnat revizuient solicită reaprecierea materialului probator administrat în cauză, considerând că situația de fapt nu a fost, în realitate, cea reținută de instanță, organele de anchetă au făcut o urmărire penală necorespunzătoare, declarațiile date de martori nu au fost sincere, toate acestea conducând la condamnarea la o pedeapsa privativă de libertate într-un cuantum ridicat. Pe situația de fapt, arată că, în cazul în care s-ar fi procedat la reaudierea martorilor, s-ar fi constat că cel pe care îl apără nu au avut intenția de a ucide victima, fiind un accident urmare a împrejurării că victima a interveni în conflictul dintre revizuient și frații săi.
Reprezentantul Ministerului Public arată că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire, respectiv cele prev de art.394 lit.a și b Cod.pr.penală, nu sunt incidente în cauză. Sub aspectul disp art. 394 lit.b Cod pr penală, arată că, deși condamnatul a făcut referire la faptul că unii martori au dat declarații mincinoase, susținerile respective nu pot servi ca temei al revizuirii, întrucât condamnatul nu a făcut dovada acestora printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o ordonanță a procurorului, mai mult, condamnatul revizuient nici nu a făcut vreo sesizare oficială cu privire la aspectele învederate. Pe de altă parte, arată că o cerere de revizuire întemeiată pe disp. art.394 lit.a Cod penal poate fi admisibilă doar dacă tinde la o soluție diametral opusă, or motivele invocate vizează o reindividualizare a pedepsei, ceea ce nu este admisibil pe cale unei revizuiri.
În consecință,pune concluzii de respingere a apelului declarat de condamnatul revizuient,ca nefondat si de menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Apelantul condamnat revizuient, personal, în ultimul cuvânt, arată că nu a dorit să săvârșească fapta, este adevărat că a înjunghiat cu cuțitul victima însă nu a dorit să o omoare, a fost un accident întrucât acesta s-a interpus între el și frații săi. Mai arată că nici cuțitul nu l-a avut asupra sa pentru a săvârși fapte ilicite ci pentru că-l folosise la sacrificarea unui vițel al patronului, faptele fiind săvârșite și pe fondul consumului de alcool.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 108 pronunțată de Tribunalul Teleorman - la data de 29.09.2009, în dosarul nr-, -a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 150 din 1 iunie 2004 pronunțată de Tribunalul Teleorman, formulată de condamnatul, ca inadmisibilă, obligând revizuientul să plătească statului 300 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că la 10 iulie 2004 condamnatul a solicitat acestei instanțe revizuirea sentinței penale nr. 150 din 1 iunie 2004 pronunțată de Tribunalul Teleorman prin care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. i Cod penal în condițiile recidivei postcondamnatorii.
În motivarea cererii condamnatul a aratat că situația de fapt reținută de instanță nu corespunde adevărului, că împrejurările care au condus la stabilirea vinovăției sale sunt nereale și a solicitat proba cu martori, probă ce va aduce elemente noi, necunoscute la judecarea cauzei pe fond.
Prin sentința penală nr. 101 din 4 august 2009 tribunalul a trimis cauza la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Teleorman pentru efectuarea actelor de cercetare conform art. 399 Cod procedură penală.
Concluziile procurorului, după efectuarea cercetărilor sunt cuprinse în referatul înregistrat sub nr. - din 2 septembrie 2009 în care s-a aratat că motivele invocate de condamnat nu se circumscriu în nici unul din cauzele de revizuire prev. de art. 394 lit. a-e Cod procedură penală.
La cererea de revizuire a fost atașat dosarul penal nr. 1252/2004 al acestei instanțe în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire s-a cerut.
Tribunalul, examinând cererea de revizuire formulată de condamnat în raport cu motivele invocate dar și din oficiu în raport cu dispozițiile art. 394 Cod procedură penală, a constatat că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce urmează:
Condamnatul în motivarea cererii a arătat că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și readministrat de instanța de fond a condus la reținerea unei situații de fapt ce nu corespunde adevărului cu consecința condamnării sale la o pedeapsă privativă de libertate într-un cuantum mare și a precizat că prin cererea de față tinde la reducerea pedepsei aplicate.
Prin sentința penală nr. 150 din 1 iunie 2004 inculpatul a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal constând în aceea că în noaptea de1/2aprilie 2004 lovit cu cuțitul în zona toracelui stâng cu interesare de ventricul drept, pe victima G, cauzându-i leziuni ce au produs decesul acesteia.
Din declarațiile martorilor, raportul medico-legal de necropsie, declarațiile inculpatului, toate coroborate cu alte probe, instanța a reținut că inculpatul este autorul faptei de omor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat. Sentința a rămas definitivă în căile ordinare de atac.
Prin, Revizuirea ca o cale de atac extraordinară în adevăr se îndreaptă greșelile de judecată cu privire la faptele cauzei datorită necunoașterii de către instanța care a pronunțat hotărârea definitivă a unor fapte și împrejurări în funcție de care acestea nu corespund adevărului și ca urmare nici legii.
Legea procesual penală reglementează în amănunt fiecare caz de revizuire arătat în art. 394 lit.a-e instituind condiții de fond și formă ce se cer a fi îndeplinite de natură să convingă despre necesitatea înlăturării erorilor judiciare.
Raportând motivele arătate în cererea de revizuire a condamnatului la dispozițiile legale prev. de art. 394 lit. a s C.P.P.-a constatat că cerințele acestui text de lege nu sunt îndeplinite.
Astfel, prin sintagma s-au descoperit fapte sau împrejurări noi nu se referă la descoperirea de probe noi așa cum susține revizuientul căci așa revizuirea s-ar transforma într-un nou grad de jurisdicție în care s-ar putea continua probațiunea și nu probele noi formează temeiul revizuirii ci faptele și împrejurările pe care le dovedesc.
Așadar ceea ce legea cere a fi nouă este fapta probatorie și nu mijloacele noi de probă așa cum cere revizuientul condamnat.
De asemeni, condamnatul nu a făcut dovada nici că faptele și împrejurările invocate în revizuire sunt noi pentru instanța de judecată în sensul că nu au fost cunoscute de instanța care a pronunțat hotărârea definitivă.
Așadar, cererea de revizuire prin motivul formulat nu a răspuns cerințelor art. 394 lit. a Cod procedură penală aspect ce face ca aceasta să fie inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a declarat apel inculpatul, criticând hotărârea sub aspectul temeiniciei și legalității, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond admiterea cererii de revizuire ca fiind admsibilă și trimiterea cauzei pentru a fi rejudecată cererea de revizuire.
Analizând actele dosarului si sentința penala apelata prin prisma motivelor invocate si din oficiu in conformitate cu disp. art. 371 alin. 2 din Codul d e procedură penală, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a analizat actele dosarului și a reținut in mod corect că cererea de revizuire formulată de revizuient nu se întemeiază pe nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 din Codul d e procedură penală.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de inculpat referitor la împrejurarea că dacă s-ar fi apreciat materialul probator administrat și s-ar fi acordat valoarea probantă corectă s-ar fi putut constata că intenția sa nu a fost aceea de a ucide victima, Curtea apreciază că acesta nu este fondat.
Curtea reține astfel că motivul referitor la reanalizarea valorii probante a declarațiilor martorilor nu se poate încadra la cazul de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală, întrucât instanțele au administrat această probă, iar în procedura revizuirii nu este admisibil să se dispună extinderea probațiunii prin administrarea unor probe deja administrate de instanțele care au soluționat cauza pe fond, iar pe de altă parte cazul prev. de art. 394 lit. a poate fi reținut doar în măsura în care ar duce la pronunțarea unei soluții diametral opuse, or, revizuientul a invocat doar constatarea faptului că nu a urmărit uciderea victimei, ci doar apărarea tatălui său agresat, aspect ce nu ar duce la o soluție de achitare, opusă față de soluția de condamnare. De asemenea, declarațiile mincinoase date de unii dintre martorii care au fost audiați de instanțele care l-au condamnat pe revizuient nu pot constitui motiv de revizuire decât în măsura în care ar fi constatate pe baza unor hotărâri definitive de condamnare sau pe baza ordonanțelor pronunțate de procurori în acest sens, condiție care nu este îndeplinită în cauză, nefiind așadar incident nici cazul prev. de art. 394 lit. b din Codul d e procedură penală.
Reținând că ceea ce tinde petentul să dovedească este de fapt gradul său mai redus de implicare în incident și ca o consecință aplicarea unei pedepse reduse, împrejurări care nu pot constitui motiv de revizuire nefiind prevăzute în cazurile strict și limitativ prev. de art. 394 alin. 1 din Codul d e procedură penală, și reținând de asemenea că hotărârea este legală sub toate celelalte aspecte, Curtea apreciază că apelul revizuientului nu este fondat față de considerentele arătate, astfel încât în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b din Codul d procedură penală, îl va respinge ca atare și îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu urmând să fie suportat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul condamnat împotriva sentinței penale nr. 108/29 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe revizuientul condamnat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul revizuient condamnat.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. - / 30.11.2009
Dact./02.12.2009
Ex.3
Red. / Tribunalul Teleorman - Secția Penală
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Ciobanu Corina
