Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 25
Ședința publică de la 09 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 154 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul (aflat în stare de arest), asistat de avocat - apărător ales, precum și partea vătămată, lipsind părțile vătămate. Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, s-au depus la dosar motive scrise de apel d e către apărătorul apelantului, după care, Curtea l-a interpelat pe apelant cu privire la aceste motive scrise, apelantul declarând că ele sunt aceleași cu cele depuse personal anterior la dosar și, constatându-se că nu mai sunt alte cereri sau excepții, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul - inculpat, a solicitat admiterea apelului conform motivelor scrise depuse, desființarea sentinței Tribunalului Olt și achitarea apelantului în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, deoarece fapta a fost săvârșită de o altă persoană. În dezvoltarea motivelor de apel, apărătorul a arătat că Tribunalul Olta făcut o greșită apreciere a probatoriilor existente la dosar, concluzionând în mod eronat că apelantul-inculpat se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor, cu atât mai mult cu cât probele administrate sunt și neconcludente, atâta vreme cât inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, urmele găsite nu prezintă relevanță în condițiile în care inculpatul locuia singur cu victima și a fost posibil ca el să vină în contact cu ea, iar raportul de expertiză medico-legală nu stabilește cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunii, concluzionând că nu s-a făcut dovada certă a legăturii de cauzalitate între persoana apelantului inculpat și moartea victimei.
Partea vătămată a solicitat respingerea apelului, deoarece inculpatul este cel care a omorât-o pe victimă.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea apelului inculpatului, deoarece probele de la dosar sunt suficiente pentru a dovedi, coroborat, că inculpatul este persoana care se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de omor, iar din raportul de constatare medico-legală (autopsie) a rezultat că decesul victimei s-a datorat compresiunii gâtului cu un corp dur, activitatea care nu se putea realiza decât de către inculpat.
Având ultimul cuvânt, apelantul inculpat a arătat că își însușește concluziile apărătorului său și nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este acuzat, iar declarațiile date la poliție a fost obligat să le scrise.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 154 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în baza art. 174 al. 1 Cod Penal rap. la art. 175 al.1 lit. c Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, născut la 7 aprilie 1952, în comuna jud. O, cu același domiciliu, în prezent arestat în C, fiul lui și, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorit, are un copil minor, serviciul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al.1lit. a și b pe Cod Penal o durată de 5 ani.
În baza art. 71.Cod Penal pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a și b
Cod PenalÎn baza art. 88 al.1 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă, reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 12 decembrie 2007, iar în baza art. 350 al.1 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b s Cod Penal-a dispus confiscarea de la inculpat a unui ciomag corp delict.
S-a constatat că numitele și nu s-au constituit părți civile în cauză.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.040 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 40 lei onorariu avocat oficiu, a fost avansată din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriul nr. 634/P/2007 din 29 februarie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olta fost trimis în judecată și în stare de arest preventiv inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, rap.la art. 175 al. 1 lit. c
În fapt a reținut că, în ziua de 11 decembrie 2007, inculpatul, a plecat de la domiciliul său, pentru a merge la un local din localitate să consume băuturi alcoolice. Întrucât acesta nu avea ocupație și nici de unde realiza venituri de cele mai multe ori apela la mama sa pentru a-i da seama de bani din pensia pe care o avea.
La data mai susmenționată inculpatul a apelat din nou la victimă însă aceasta a refuzat să-i dea bani pentru băutură. La plecare din domiciliu inculpatul a amenințat-o pe mama sa că, atunci când se va întoarce îi va aplica o corecție.
Inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, până seara târziu, s-a reîntors la domiciliul său în stare de ebrietate. La sosire în domiciliu victima, l-a certat pe fiul său pentru starea de beție în care se afla. In aceste împrejurări inculpatul i-a aplicat mamei sale mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, după care a tras-o din patul în care se afla, pe podeaua camerei, loc unde a continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele. Apoi a observat că lângă sobă se afla un ciomag pe care a mers și l-a luat și cu acesta a continuat să-i aplice în mod repetat lovituri peste corp, după care, ciomagul respectiv l-a pus la gâtul victimei apăsând pe aceasta cu toată greutatea corpului său, fapt care i-a produs ruptura laringelui. La scurt timp victima a decedat ca urmare a leziunilor produse de fiul său. Ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat inculpatul s-a deplasat într-o altă cameră a imobilului unde a dormit până în dimineața zilei de 12 decembrie 2007.
În dimineața zilei de 12 decembrie 2007, trezindu-se și observând că mama sa a decedat s-a deplasat la vecinii săi pe care i-a anunțat despre acest lucru.
Inițial inculpatul le-a relatat vecinilor că mama sa, în seara zilei de 11 decembrie 2007, consumat băuturi alcoolice și ar fi căzut beată, pe podeaua locuinței sale. Afirmațiile inculpatului au fost contrazise de către concluziile medico-legale, care au confirmat că victima nu a avut alcool în sânge iar moartea sa s-a datorat asfixiei acute mecanice prin compresiunea țesuturilor moi ale gâtului. în fața probatoriului administrat în cauză, inculpatul a recunoscut că el este autorul uciderii mamei sale.
Raportul de constatare medico-legală nr. 415/A/2007 al Serviciului de Medicină Legală al Județului O, avizat sub nr. 29/A9/ 22 februarie 2008, de Comisia de Control și Avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală C - privind autopsia cadavrului victimei - a confirmat că moartea acesteia a fost violentă.Ea s-a datorat insuficienței respiratorii acute urmare asfixiei acute mecanice prin compresiunea țesuturilor moi ale gâtului. Leziunile de violență constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri contondente, tracțiune, compresiune cu degetele și zgâriere cu unghiile și posibil compresiunea gâtului cu un corp dur și au legătură directă și necondiționată de cauzalitate cu decesul.
Inculpatul a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii, precizând că în nenumărate rânduri a avut conflicte cu soția sa, cu copii și cu mama sa pe care îi bătea dar numai atunci când se afla în stare de ebrietate. Inculpatul a mai arătat că în ziua de 11 decembrie 2007 a consumat băuturi alcoolice, iar când a revenit în domiciliu, mama sa i-a reproșat starea în care se afla și din acest motiv a luat-o la bătaie, lovind-o cu pumnii peste față, situație în care aceasta s-a ascuns sub pat și pentru aos coate de acolo s-a folosit de un băț pe care i l-a așezat sub bărbie, apoi a lovit- peste față și peste corp lăsând-o întinsă la podea, după care s-a culcat, iar în dimineața zilei de 12 decembrie 2007 când s-a trezit a găsit-o decedată și a anunțat organele de poliție.( fila 48 - 49 ).
Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul nu a mai recunoscut săvârșirea faptei, respectiv faptul că a omorât-o pe mama sa, fără a justifica în vreun fel modificarea declarației.
Deși inculpatul a avut un comportament oscilant și nesincer, Tribunalul Olta reținut situația de fapt și vinovăția sa ca fiind pe deplin dovedite cu materialul probator administrat în cauză, respectiv cu recunoașterea acestuia la interogatoriu, cu procesul verbal de cercetare la locul faptei, cu procesul verbal de examinare, cu planșa fotografică, cu raportul de constatare medico-legală (autopsie), cu raportul de expertiză medico-legală - examen ADN întocmit de Institutul Național de Medicină legală -Minovici, cu raportul de expertiză medico-legală psihiatrică și cu depozițiile martorilor G, și, audiați în cauză.
În pofida faptului că inculpatul, pe parcursul cercetării judecătorești nu și-a menținut depoziția dată pe parcursul urmăririi penale în care recunoscuse săvârșirea faptei, Tribunalul Olta reținut că situația de fapt și vinovăția acestuia au mai fost dovedite și cu raportul de expertiză medico-legală - examen ADN asupra unor urme de sânge găsite pe obiectele de îmbrăcăminte purtate de acesta precum și pentru examinarea altor probe materiale ridicate cu prilejul cercetării locului faptei, raport care a fost întocmit de Institutul național de Medicină Legală - Minovici B în care s-a concluzionat că analiza genetică a urmelor de sânge găsite pe obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului aparține mamei sale.
Cu ocazia audierii de către instanța de judecată, fiind întrebat cu privire la urmele de sânge găsite pe obiectele de îmbrăcăminte pe care le-a purtat în momentul săvârșirii faptei, inculpatul a arătat că nu își explică cum au ajuns aceste urme de sânge pe obiectele sale de îmbrăcăminte.
La solicitarea inculpatului, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către Institutul de Medicină legală C, care a concluzionat că acesta are discernământul faptelor și ale consecințelor acestora păstrat și l-a avut păstrat și la data săvârșirii faptei, respectiv în noaptea de 1/12 decembrie 2007.
În drept, fapta săvârșită de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 al. 1, rap.la art. 175 al. 1 lit. c, pentru care a fost condamnat, iar la undividualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev.de art. 52 și 72, respectiv gradul de pericol social ridicat al faptei, prin care s-a suprimat viața unei persoane, împrejurările reale ale săvârșirii acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită și circumstanțele ale inculpatului, care deși nu este recidivist, pe parcursul urmăririi penale și al judecății a avut o comportare oscilantă în sensul că inițial a recunoscut după care a revenit și nu a mai recunoscut săvârșirea faptei, iar anterior săvârșirii acesteia a avut un comportament necorespunzătoare în familie, în sensul că obișnuia să consume în mod exagerat băuturi alcoolice, nu desfășura nici un fel de activitate și își maltrata familia, fapt care a culminat cu uciderea mamei sale.
Având în vedere aceste elemente, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoare privativă de libertate al căreia cuantum să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege, va fi de natură să - și atingă scopul preventiv educativ urmărit de lege și să conducă la reeducarea inculpatului.
Tribunalul Olta apreciat, prin raportare și la gravitatea deosebită a infracțiunii săvârșite de către inculpat, că se impune aplicarea acestuia și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, pe o durată de 5 ani, iar în baza art. 71 Cod penal, hotărât ca, pe durata executării pedepsei, să i se aplice inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b din Codul Penal.
De asemenea, prim aceeași sentință apelată, s-a dispus, în baza art. 88 alin. 1 Cod penal, deducerea din pedeapsa aplicată a reținerii și arestării preventive începând cu data de 12 decembrie 2007, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod penal, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deoarece subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acesteia; în baza art. 118 lit. b Cod penal; s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui ciomag, corp-delict, s-a luat act că și nu s-au constituit părți civile în cauză și s-a făcut aplicarea art. 191 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe, a formulat, în termen legal apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea sentinței, iar pe fond, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
În detalierea apelului, inculpatul a arătat că Tribunalul Olta făcut o apreciere eronată, unilaterală și superficială a întregului probatoriu administrat în cauză, concluzionând în mod greșit că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat, victimă fiind mama sa.
Astfel, apelantul a criticat soluția instanței de fond sub aspectul faptului că aceasta ar fi preluat și reprodus ad literam situația de fapt din rechizitoriu și face o trimitere generică la mijloacele de probă folosite în stabilirea vinovăției sale, fără ca acestea, luate individual, să poată conduce la concluzia certă a existenței legăturii de cauzalitate între moartea victimei și apelantul - inculpat. Concluzionând, apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului și achitarea sa, cu consecința punerii sale de îndată în libertate, deoarece nu s-a făcut dovada indubitabilă a faptului că este autorul infracțiunii având drept consecință decesul mamei sale.
Analizând apelul formulat, prin raportare la criticile inculpatului, Curtea urmează a-l respinge ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
Examinând sentința penală apelată, Curtea va constata că instanța de fond a făcut o trimitere cu caracter general la ansamblul materialului probator administrat în cauză și, deși a luat act de schimbarea declarației în faza de cercetare judecătorească de către inculpat, în sensul nerecunoașterii săvârșirii infracțiunii, nu s-a preocupat suficient de aoc ombate cu celelalte probe administrate în cauză, în vederea stabilirii unei cât mai reale situații de fapt.
Astfel, atât în declarația dată în faza de cercetare judecătorească, cât și ulterior, în motivele de apel, apelantul-inculpat a precizat că nu se face vinovat de uciderea mamei sale, fapta fiind săvârșită de o altă persoană despre care nu are cunoștință. Cu ocazia audierii în fața Tribunalului O l t, inculpatul a mai arătat că revine asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală și menține doar parțial declarația de la fila 50, fiind constrâns de organele de urmărire penală să declare în acel sens, respectiv al recunoașterii săvârșirii infracțiunii de omor calificat.
Nerecunoașterea de către apelantul - inculpat a săvârșirii infracțiunii, nu poate fi reținută de către C deoarece aceasta este în contradicție cu dispozițiile art. 69 din Codul d e procedură penală, instanța constatând, dimpotrivă, că declarațiile inițiale de la urmărirea penală sunt reale și se coroborează cu alte fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente la dosar.
Astfel, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea a cercetării judecătorești, au fost administrate mai multe mijloace de probă care, privite și analizate în contextul declarațiilor contradictorii ale apelantului - inculpat, converg către concluzia certă că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
În primul rând, din procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 8 - 12 din dosarul de urmărire penală) rezultă fără dubiu că, în locuința în care stăteau împreună inculpatul și victima, în după-amiaza și noaptea de 11/12 decembrie 2007 nu a mai pătruns nici o altă persoană, prin mijlocul de probă menționat anterior stabilindu-se că ușile locuinței nu au fost forțate și nici nu au fost descoperite alte împrejurări care ar fi putut conduce la concluzia că în locuință ar fi pătruns o altă persoană. În aceste condiții, varianta prezentată de inculpat cu ocazia audierii în fața Tribunalului O l t, în sensul că o altă persoană care ar fi pătruns în casă s-ar face vinovată de săvârșirea infracțiunii având drept consecință moartea victimei, nu poate fi reținută de C, deoarece, din procesul-verbal menționat anterior rezultă cu claritate că nici o altă persoană nu a pătruns în acest imobil în perioada respectivă, singura care a stat cu victima fiind apelantul-inculpat.
În al doilea rând, cu ocazia declarației date în fața instanței de fond, apelantul - inculpat a precizat că, în după-amiaza zilei de 11 decembrie 2007, în jurul orelor 1730, deplasându-se în camera mamei sale (victima), a constatat că aceasta era căzută cu picioarele sub pat și avea o vânătaie la față, iar membrele superioare erau pe marginea patului și, lăsând-o exact în aceeași poziție, a plecat la domiciliul unei vecine pentru aoa nunța. Această variantă prezentată de inculpat nu poate fi reținută de către C, deoarece, pe de o parte, din raportul de expertiză medico-legală (examen ADN) rezultă că acesta a venit în contact direct cu victima - dovadă fiind urmele de sânge ale acesteia de pe pantalonii și pantofii inculpatului - iar, pe de altă parte, deplasarea sa în după-amiaza zilei de 11 decembrie 2007 nu este confirmată de nici un martor audiat în cauză, toți aceștia luând cunoștință de decesul victimei în dimineața zilei următoare, respectiv 12 decembrie 2007.
În al treilea rând, concluziile raportului de constatare medico-legală (autopsie) existent la filele 31 - 33 în dosarul de urmărire penală, coroborat cu rezultatele obținute în urma raportului de expertiză medico-legală (examen ADN) și existența corpului delict reprezentat de ciomag, cu urme de sânge, converg către concluzia că între inculpat și victimă au existat multiple contacte fizice, iar acesta a folosit corpul delict pentru a-i aplica diferite lovituri mamei sale, totul culminând cu asfixierea acută a acesteia prin compresiunea țesuturilor moi ale gâtului.
În al patrulea rând, activitatea infracțională a apelantului - inculpat contur și în contextul raporturilor pe care acesta le avea în acea perioadă atât cu soția și copii săi, cât și cu victima. Astfel, toți martorii audiați au declarat că inculpatul, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, devenea extrem de violent, fapt ce a determinat atât soția, cât și copii, să părăsească domiciliul conjugal, în acesta rămânând doar inculpatul și victima. În urma plecării soției și copiilor, inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice și să exercite violențe fizice și verbale asupra singurei persoane cu care mai locuia, respectiv mama sa, acestea amplificându-se ca durată și intensitate în perioada anterioară săvârșirii activității infracționale, inculpatul fiind găsit în stare avansată de ebrietate și la momentul sosirii organelor de urmărire penală.
Toate cele patru considerente enumerate anterior, conduc Curtea la concluzia că sunt reale și corespund adevărului declarațiile pe care inculpatul le-a dat în faza de urmărire penală și prin care acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a prezentat detalii ale modului în care aceasta s-a realizat, din coroborarea acestora rezultând cu certitudine că apelantul inculpat se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 383 coroborat cu art. 350 Cod procedură penală, Curtea va deduce în continuare detenția preventivă de la data de 09 decembrie 2008, la zi și va menține măsura a arestării preventive față de apelantul - inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E IDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 154 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, ca fiind nefondat.
Deduce în continuare detenția preventivă, de la 9 decembrie 2008, la zi.
Menține măsura procesuală a arestării preventive.
Obligă apelantul la plata sumei de 30 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 9 februarie 2009.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
Gh.
dact. 2 ex./IB () - 17.03.2008
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Robert Emanoil Condurat
