Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 252/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2466/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.252/
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol soluționarea apelului declarat de către revizuentul G, împotriva sentinței penale nr. 719/F din data de 27 august 2009 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: apelantul revizuent G aflat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care întrebat fiind apelantul revizuent arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.
Apărătorul apelantului revizuent, după ce a luat legătura cu acesta, arată că motivele invocate vizează redozarea pedepsei apreciind că a fost în legitimă apărare, nu a intenționat niciodată să suprime viața părții vătămate,este în vârstă de 50 de ani, avea un loc de muncă stabil, are 4 copii în întreținere, nu este cunoscut cu antecedente penale.
Față de cele învederare și ținând cont de dispozițiile art. 394 lit. e Cod procedură penală, solicită a se aprecia asupra admiterii cererii de revizuire și a se dispune o pedeapsă mai mică decât cea pronunțată în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului declarat de către revizuient ca fiind nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul București.
Astfel, în mod corect s-a constatat că cele invocate de către revizuent prin cerere nu se circumscriu cazurilor prevăzute în mod expres și limitativ de art. 394 Cod procedură penală, solicitările sale privind redozarea pedepsei ca și circumstanțele personale fiind cunoscute de către instanțele de control judiciar, iar martorii despre care menționează că ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, această constatare nu a fost dovedită conform cerințelor 394 lit. b Cod procedură penală.
În ultimul cuvânt, apelantul revizuent, arată că a solicitat audierea martorilor, este nemulțumit de condamnarea la pedeapsa de 5 ani, solicită admiterea cererii de revizuire.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 719/F din 27 august 2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală s-a respins cererea de revizuire formulata de condamnatulG- fiul lui si lui, ns.la 10.09.1954, in prezent deținut in Penitenciarul Giurgiu, impotriva sentinței penale nr.974/6.07.2005 pronunțata de Tribunalul București - Secția a II a Penala in dosarul nr. 1642/2005.
A obligat revizuentul la 50 RON cheltuieli judiciare statului în cont IBAN -Z-XXX-; Cod fiscal -, deschis la Trezoreria sector 4 B, beneficiar Tribunalul București.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul acestei instanțe la data de 27.07.2009 revizuientul Gas olicitat revizuirea sentinței penale nr.974 din 6.07.2005 pronunțata de Tribunalul București - Secția a II Penala in dosar nr. 1642/2005.
S-a arătat în motivarea cererii ca pe parcursul procesului penal martorii au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa prin depozițiile lor, pedeapsa de 14 ani închisoare la care a fost definitiv condamnat este prea mare si încadrarea juridica data faptelor este greșita întrucât condamnatul a fost obligat prin natura împrejurărilor sa se apere fără a dori moartea sau vătămarea celor doi.
In drept, revizuentul si-a întemeiat cererea pe disp.art.394 lit. a si b Tribunalul C.P.P. din oficiu a dispus atașarea dosarului de fond nr. 1642/2005 in care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire se cere.
Examinând cererea de revizuire tribunalul a avut în vedere următoarele: Prin sentința penală nr.974 din 06 iulie 2005 Tribunalului București - Secția a II- a Penală pronunțată în dosarul nr. 1642/2005 s-a dispus condamnarea inculpatului G la 15 ani închisoare m baza art. 174- 175 lit. i Cp și la 7 ani și 6 luni închisoare in baza art.20 rap. la art.174-175 lit.i Cod penal. Conform art.33-34 lit. a Cp. inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.
Prin decizia penală nr.689 din 12 septembrie 2005, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și partea civilă și a majorat de la 15 la 20 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru art.174-175 lit.i Cp. In baza art.33-34 Cp. a contopit această pedeapsă cu cea de 7 ani închisoare pentru art.20 rap. la art.174-175 lit.i cp. urmând să execute 20 ani închisoare.
Totodată, Curtea de APEL BUCUREȘTIa respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G.
Prin decizia nr.6909 din 08 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr.6389/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr.689/12 septembrie 2005, Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția I-a Penală. A casat decizia penală atacată și sentința penală nr.974 din 06 iulie 2005 Tribunalului București, Secția a-II-a Penală numai cu privire la omisiunea reținerii circumstanței atenuante legale a provocării prevăzute de art.73 lit. b Cp. și la individualizarea pedepsei.
A făcut aplicarea dispozițiilor art.73 lit. b Cp. și a redus pedepsele aplicate inculpatului de la 20 ani închisoare la 14 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174-175 lit. i Cp. și de la 7 ani și 6 luni închisoare la 6 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 rap. la art. 174, 175 lit. Cp. în baza art.33 lit. a, 34 lit. b Cp. contopește pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare.
In motivarea cererii sale, petentul a criticat hotărârea Tribunalului București pentru următoarele motive:
- martorii și au săvârșit prin depozițiilor lor infracțiunea de mărturie mincinoasă, dând declarații neconforme cu realitatea celor întâmplate;
- încadrarea juridică dată faptelor este greșită, "deformată", deoarece
fost obligat prin natura împrejurărilor să se apere, fără să dorească vreo clipă
moartea sau vătămarea celor doi;
- pedeapsa de 14 ani închisoare (redusă de la 20 de ani la 14 ani de către Înalta Curte de Casație și Justiție) o consideră prea mare, injustă și neconformă cu prevederile legale;
- martorul a fost audiat în fața organelor de urmărire
penală, însă, deși trecut în rechizitoriu, acesta nu s-a prezentat la niciun termen
în fața instanței, motiv pentru care nu a fost audiat de câtre judecător.
Ca temei de drept petentul a invocat prevederile art.394 lit.a și b C.P.P. respectiv "s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cererii"și" un martor, un expert sau interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire o cere.
In cauză nu s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Aspectele invocate de revizuent au fost avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție la momentul soluționării recursului formulat împotriva deciziei penale nr.689 din 12 septembrie 2005 Curții de APEL BUCUREȘTI.
Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei faptul că "în raport de declarațiile martorilor, instanțele trebuiau să rețină că inculpatul a acționat în condițiile unei puternice tulburări, determinată de atitudinile agresive, provocatoare ale victimei, produse prin violențe, adică în condițiile atenuantei legale a scuzei provocării, prev. de art.73 lit.b Cp.
Nu s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o ordonanță a Parchetului că vreun martor ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere.
Celelalte aspecte privind schimbarea încadrării juridice a faptelor și diminuarea pedepsei nu pot fi invocate pe calea revizuirii, cale extraordinară de atac având în vedere că revizuirea este mijlocul procesual prin care sunt înlăturate erorile judiciare cuprinse în hotărârile penale definitive.
Împotriva hotărârii a declarat apel revizuientul, admiterea cererii de revizuire și reducerea pedepsei care i s-a aplicat pentru infracțiunea pentru care s-a stabilit vinovăția sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile apelantului, dar și de exigențele art. 394 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul pentru următoarele considerente:
Din prevederile art. 394 din Codul d e procedură penală rezultă că revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia".
Din conținutul prevederilor menționate rezultă caracterul de cale extraordinară de atac al revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 403 din Codul d e procedură penală, admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere.
Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept.
Cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de aceasta nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care ea nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 394 din Codul d e procedură penală (a se vedea Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr.LX din 24.09.2007).
Or, în speță, susținerile revizuentului, prin care critică hotărârea de fond sub aspectul sancțiunii care i s-a aplicat, nu se circumscriu cazurilor expres și limitativ prevăzute în textul de lege invocat.
Mai mult decât atât, dat fiind caracterul său de cale de atac extraordinară, prin revizuire se pot remedia numai erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul, iar nu reindividualizarea pedeapsei aplicată, această măsură fiind apanajul exclusiv al instanței (instanțelor) care judecă cauza).
Din această perspectivă nu pot fi primite nici aserțiunile apărării, potrivit căreia în speță avem de-a face cu hotărâri care nu se conciliază, dat fiind că, în realitate, se solicită revizuirea unei singure hotărâre care a fost modificată în căile de atac.
Având în vedere cele expuse, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul petent G împotriva sentinței penale nr. 719/F din 27 august 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
dact.
3 ex.-30.11.2009
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan