Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 255/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1660/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 255
Ședința publică din data de 09 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Magdalena Iordache
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de către apelantul-intimat-inculpat și de către apelantul-parte-civilă A împotriva sentinței penale nr. 65 din data de 26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-intimat-inculpat, asistat de apărătorul ales, lipsind apelantul-parte-civilă A pentru care a răspuns apărătorul ales și intimatul-parte-civilă Spitalul Județean de Urgență
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al inculpatului solicită în temeiul art. 112-117 Cod de Procedură penală efectuarea unei noi expertize, având în vedere că în dosar existe acte medicale contradictorii cu privire la partzea-vătămată în sensul că i-a fost pusă sau nu viața în pericol.
Cu privire la starea inculpatului arată că este bolnav psihic, retard mintal, suferind un traumatism cranio-cerebral.
Astfel că solicită o expertiză neuropsihiatrică asupra inculpatului întrucât există de asemenea și cu privire la acest aspect date contradictorii.
Apărătorul ales al apelantului-parte-civilă A solicită respingerea ambelor cereri formulate, având în vedere că în cauză a fost efectuată o expertiză.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că nu se impune efectuarea unei noi expertize, având în vedere că certificatul medico-legal a fost avizat de către Comisia Superioară de Avizare și Control din cadrul INML, și nu se impune nici efectuarea unei expertize psihiatrice, întrucât există la dosar o astfel de expertiză din care rezultă că inculpatul are discernământ asupra faptei săvârșite, suferă de anumite afecțiuni psihice.
Curtea după deliberare respinge ambele cereri ca nefiind utile cauzei, și nemaifiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei:
Apărătorul ales al apelantului-parte-civilă A solicită să se aibă în vedere motivele de apel depuse la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței penale nr. 65 din data de 26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman având în vedere că instanța de fond nu a analizat întreg materialul probator existent la dosar.
Să se aibă în vedere că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, fiind provocat. Din actul medical inițial rezultă că nu a fost pusă în pericol viața părții-vătămate. De asemenea există acte medicale din care reiese faptul că inculpatul are afecțiuni psihice și nu are discernământ.
Față de aceste considerente solicită admiterea apelului.
Apărătorul ales al apelantului-parte-civilă A solicită respingerea apelului formulat de inculpat apreciind că în cauză nu a fost vorba de provocare iar intenția de a ucide rezultă din împrejurarea că inculpatul l-a agresat pe partea-vătămată cu un cuțit având lama de 20 cm, pe la spate.
Apărătorul inculpatului pe apelul părții-civile solicită respingerea ca atare, având în vedere că inculpatul a acordat despăgubiri morale și materiale.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea ambelor apeluri declarate în cauză ca nefondate, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, nu a avut o atitudine sinceră, inițial nu a recunoscut fapta, iar din probele administrate rezultă că partea-vătămată nu l-a provocat, ci inculpatul este cel care i-a adresat injurii.
În ceea ce privește apelul declarat de către partea-civilă, apreciază că daunele au fost achitate, instanța orientându-se către o sumă rezonabilă, cu toate că partea-civilă nu este mulțumită de daunele morale.
Apelantul-inculpat solicită admiterea apelului formulat arătând că regretă fapta.
CURTEA
Deliberând, constată că prin sentința penală nr. 65/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal în infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal, formulată de inculpatul, ca nefondată.
În baza art. 20 Cod penal rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal a fost condamnat inculpatul la 8 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 113 Cod penal a fost obligat inculpatul să efectueze tratament medical corespunzător afecțiunii psihice de care suferă până la însănătoșire.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență A și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 1079,88 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Ambulanță T și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 254,23 lei, reprezentând cheltuieli transport sanitar, la care s-a adăugat dobânda legală calculată la data rămânerii definitive a hotărârii până a achitarea integrală a debitului.
S-a luat act că Spitalul Orășenesc SRL V nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul să-i plătească acestuia suma de 10.000 RON despăgubirile civile, reprezentând 5.000 daune morale.
În baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a corpului delict, respectiv briceagul cu lungimea totală de cca. 20 cm și cu deschiderea lamei în lateral.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat și la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare (onorariu avocat) către partea civilă A.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 21.07.2007 partea vătămată Aam ers la barul SC SRL din comuna, unde se afla și inculpatul.
Fără nici un motiv inculpatul i-a adresat părții vătămate A injurii și expresii indecente și a intenționat să-o lovească pe partea vătămată.
Pentru a se apăra, partea vătămată A l-a îmbrâncit pe inculpat și acesta a căzut la pământ, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Ulterior, în incinta localului a intrat inculpatul, după circa un minut apărând și partea vătămată.
Fără nicio discuție, inculpatul a scos din buzunar un briceag și a lovit-o pe partea vătămată A în zona hemitoracelui stâng, după care inculpatul a fugit iar pe drum a abandonat briceagul.
Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat cca. 25 zile îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.
În drept, fapta inculpatului a fost încadrată în dispozițiile art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. c Cod penal.
A reținut prima instanță că nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal, deoarece probele administrate în cauză nu au făcut dovada faptului că partea vătămată ar fi provocat în vreun fel pe inculpat, motiv pentru care a fost respinsă cerea de schimbare a încadrării juridice a faptei.
Individualizarea pedepsei s-a făcut în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, apreciindu-se că scopul și rolul educativ al pedepsei poate fi atins prin executarea pedepsei în cuantumul fixat și în condiții privative de libertate.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul și partea vătămată A.
Inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că a fost condamnat fără a se analiza întregul material probator existent la dosarul cauzei.
A mai susținut inculpatul că nu a acționat cu intenția de a ucide, precum și faptul că a fost provocat de partea vătămată.
Totodată, inculpatul a susținut că pedeapsa aplicată este prea aspră.
Partea vătămată a criticat sentința pentru netemeinicie susținând că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, iar latura civilă a cauzei a fost în mod greșit rezolvată, întrucât daunele materiale și morale nu sunt de natură să o despăgubească în mod just.
Examinându-se hotărârea apelată în limitele și în conformitate cu dispozițiile art. 371, 372 și 378 Cod procedură penală, se constată că apelurile sunt nefondate.
Prima instanță a stabilit în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcând și o încadrare juridică corespunzătoare a faptei săvârșite de inculpat.
Astfel, rezultă din probele administrate în cauză faptul că la data de 21.07.2007, partea vătămată Aam ers la barul SC SRL din comuna, județul T unde se afla și inculpatul. Cei doi se aflau pe terasa barului și fără niciun motiv inculpatul i-a adresat părții vătămate injurii și expresii indecente și a intenționat să-l lovească.
Pentru a se apăra, partea vătămată l-a îmbrâncit pe inculpat, iar acesta din urmă fiind sub influența băuturilor alcoolice a căzut la pământ.
Partea vătămată a ridicat pe inculpat și pentru a aplana neînțelegerile a spus inculpatului că este de acord să-i achite o bere și apoi acesta să plece.
Partea vătămată a intrat în local solicitându-i martorului să-i umple halba, iar la un scurt interval de timp a intrat în bar și partea vătămată.
Fără să aibă loc vreo discuție ori să fie provocat în vreun fel, inculpatul a scos din buzunarul de la pantaloni un briceag care avea lungime totală de 20 cm și care se deschidea cu lama în lateral. Profitând de faptul că partea vătămată nu era atent și că, după ce a intrat în local, se apropia din spate, inculpatul s-a întors cu fața spre acesta și imediat i-a aplicat o lovitură cu briceagul în zona hemitoracelui stâng, după care a părăsit localul în fugă, iar pe drum a abandonat briceagul.
Împrejurarea că inculpatul a fost înarmat cu briceagul descris mai sus și că a acționat asupra victimei în împrejurările relatate mai sus, rezultă fără niciun dubiu din declarațiile martorului, acesta fiind barman la barul respectiv.
Partea vătămată a fost transportată, la scurt timp după producerea incidentului la Spitalul V, de martorul, iar apoi, în aceeași seară la Spitalul Județean
Urmare agresiunii suferite, partea vătămată a avut diagnostic: plagă înjunghiată bază hemitorace stâng penetrantă în abdomen, hemiperitoneu minor prin leziune gradul II epiplon și ruptură incompletă de colon flexuro - splenică, fiind internat în spital în perioada 21-26.07.2007, iar în urma leziunilor suferite i-au fost acordate 25 de zile îngrijiri medicale. Certificatul medico - legal elibera de INML " Minovici" Bac oncluzionat că leziunile traumatice enunțate mai sus au pus în primejdie viața victimei.
Având în vedere modul cum a acționat, împrejurările în care a comis agresiune, obiectul folosit (briceag cu lungimea totală de 20 cm), zona anatomică vizată (hemitorace stâng) și leziunile cauzate, rezultă că inculpatul a urmărit cu intenție directă să suprime viața victimei, rezultat care nu s-a produs însă din motive independente de voința sa.
Fapta săvârșită de inculpatul, care aflându-se într-un local public, a lovit pe partea vătămată A, cu un briceag, cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare cca. 25 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal.
Se constată, deci, că prima instanță a stabilit în mod corect, situația de fapt și vinovăția inculpatului, făcând și o încadrare juridică corectă a faptei săvârșite de inculpat.
În mod just nu s-a făcut aplicația dispozițiilor art. 73 lit. b Cod penal, așa cum a solicitat inculpatul întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că partea vătămată a provocat un vreun fel pe inculpat.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, se reține că prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită și limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator,
Desemenea, s-au avut în vedere la individualizare împrejurarea că inculpatul are antecedente penale, așa cum rezultă din cazierul judiciar (fila 64 ), precum și faptul că inculpatul, inițial, a negat săvârșirea faptei.
Este adevărat că inculpatul prezintă tulburare organică a personalității prin disfuncție cerebrală lezională, dar a avut discernământul păstrat, situație atestată de expertiza neuro-psihiatrică efectuată în cauză - (filele 131 - 133 dosar instanță).
În raport de concluziile expertizei medico - legale psihiatrice, în mod corect instanța de fond a făcut aplicația dispozițiilor art. 113 Cod penal, obligând pe inculpat să efectueze tratamentul medical corespunzător până la însănătoșire.
Având în vedere cele ce preced, Curtea constată că motivele de apel formulate de inculpat sunt nefondate, motiv pentru care în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge apelul, ca nefondat.
Și apelul părții vătămate se va respinge, ca nefondat, dat fiind faptul că prima instanță a dat o rezolvare corectă laturii civile.
Martorul (fila 74), propus de partea vătămată a precizat că în urma loviturii primite de la inculpat a fost cheltuită suma de 5000 lei pentru transport la controalele medicale și pentru o alimentație corespunzătoare. Martorul a mai precizat că este coleg de serviciu cu partea vătămată, că a vizitat-o la spital pe acesta și că știe de cheltuire sumei de 5000 lei chiar de la partea vătămată.
Suma de 5000 lei reprezentând daune materiale a fost solicitată de partea vătămată atunci când s-a constituit parte civilă (fila 27 dosar fond).
A mai solicitat partea vătămată și suma de 20.000 lei reprezentând daune morale.
Instanța de fond s-a orientat în mod judicios la suma de 5000 lei cu titlu de daune morale, această sumă fiind aptă să aline trauma psihică suferită de partea vătămată.
Referitor la primul motiv de apel formulat de partea vătămată, respectiv cel care vizează individualizarea pedepsei se constată a fi nefondat.
Așa cum s-a arătat mai sus, prima instanță a realizat o judicioasă operă de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, nemaipunându-se nici micșorarea pedepsei (așa cum a solicitat inculpatul), nici majorarea pedepsei, așa cum a solicitat partea vătămată.
În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge apelul părții vătămate, ca nefondat.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat atât inculpatul cât și partea civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelantul intimat - inculpat și apelantul intimat - parte civilă A împotriva sentinței penale nr. 65/26.05.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul intimat - inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu ce vor fi avansate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților și pe apelantul intimat - parte civilă A la 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, 09.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./05.01.2010
2 ex.
- Tribunalul Teleorman - Secția Penală
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Magdalena Iordache
