Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 44/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE Nr. 44

Ședința publică de la 05 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Costea Constantin

GREFIER: - -

Pe rol se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 49 din 30.01.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5169/2005.

La apelul nominal, lipsă părțile.

Procedura îndeplinită fără citare.

dezbaterilor, concluziile procurorului, susținerile orale ale apărătorului inculpatului, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 februarie 2008, când din cauza complexității cauzei și a timpului scurt pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată consecutiv la datele de 29 februarie, respectiv 5 martie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 49/30.01.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5169/2005, în baza art. 20.p raportat la art. 175 lit. c p, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b p pe o durată de 4 ani.

Pe perioada și condițiile prev.de art. 71.p s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a,b S Cod Penal-a dedus arestul preventiv executat din de la 18.05.2005 la 05.12.2005.

S-a dispus confiscarea de la inculpat a unei șurubelnițe și o de topor.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean T - Clinica Neurochirurgie suma de 3386 lei și s-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 179/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev.de art. 20.p raportat la art. 175 lit.c p, reținându-se în fapt că în data de 18.05.2005 a aplicat soției sale multiple lovituri cu o de topor și o șurubelniță, cauzându- leziuni care i-au pus viața în pericol.

Inculpatul a recunoscut în parte actele de agresiune, dar a susținut că a fost provocat de atitudinea părții vătămate.

Din probele administrate în cauză, instanța de fond a stabilit următoarele: părțile sunt căsătorite de mai mulți ani și au locuințe atât în SUA cât și în România. Din căsătoria lor au rezultat doi copii care locuiesc în Statele Unite cu mama părții vătămate. Între părți au apărut neînțelegeri în legătură cu relațiile lor de familie și reîntoarcerea în SUA. În data de 18 mai 2005 inculpatul și partea vătămată s-au deplasat la o hală situată pe str. - din A, inculpatul urmând să se întâlnească cu numitul, care ar fi trebuit să administreze afacerile inculpatului, pe perioada cât acesta ar fi fost plecat din țară. În timpul deplasării, partea vătămată i-a comunicat inculpatului că și-a rezervat bilet de avion și că va pleca doar ea din țară. Inculpatul și-a manifestat nemulțumirea față de decizia soției sale, astfel că aceasta l-a atenționat pe inculpat că dacă va continua cearta, ea și copiii nu se vor mai întoarce în România. Cei doi au intrat în curtea halei și inculpatul, enervat de afirmația soției a început să o lovească cu o de topor, iar la un moment dat a înțepat-o cu o șurubelniță.

Partea vătămată, urmare a loviturilor primite a căzut, iar inculpatul a continuat să o lovească. Partea vătămată a reușit să iasă din curte, s-a așezat sprijinindu-se de poartă, strigând că inculpatul o omoară. inculpatul a ieșit și a mai lovit-o pe partea vătămată cu de topor, pe tot corpul, inclusiv în zona capului. Au fost solicitate organele de poliție și ambulanța, care a transportat-o pe partea vătămată la Spitalul Clinic Județean A, unde i s-au acordat primele îngrijiri, iar ulterior a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de urgență - Clinica de Neurochirurgie, unde a fost internată în perioada 18 mai 2005- 10 iunie 2005, stabilindu-se diagnosticul de traumatism cranio facial, contuzie cerebrală medie, edem difuz cerebral, hidrocefalie tetracamerală, hemoragie subarahnoidiană, traumatism orbitar cu fractură perete extern orbită stânga, sindrom de fantă sfenoidală, fractură oase nazale. Partea vătămată a necesitat tratament de specialitate oftalmologic, datorită parezei de nerv stâng și ortopedic.

Aceste împrejurări au fost reținute din declarațiile inculpatului, care a relatat împrejurările în care a agresat partea vătămată, susținând că nu a lovit partea vătămată în zona capului și că leziunile din acea zonă sunt urmare faptului că, partea vătămată s-a împiedicat și a căzut lovindu-se de tocul ușii. Această declarație a fost coroborată cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor, și care au relatat despre violența loviturilor aplicate de inculpat, zonele în care au fost aplicate loviturile, corpurile folosite de inculpat la agresarea părții vătămate, precum și cu actele medico legale, care menționează leziunile constatate și consecințele agresiunii.

Raportul de expertiză medico legală întocmit de LAa constatat că leziunile părții vătămate se puteau produce prin lovire cu sau de corpuri dure, necesitau pentru vindecare 65 de zile îngrijiri medicale în caz că nu apar complicații, iar viața victimei a fost pus în primejdie. Partea vătămată a depus în instanță un raport medico legal întocmit de LTc are concluziona că leziunile necesitau doar 25 de zile îngrijiri medicale, fără a se pronunța cu privire la aspectul dacă viața victimei a fost pusă în pericol. având în vedere concluziile contradictorii, s-a solicitat avizul Comisiei Superioare de Medicină legală, care, ca urmare a examinării actelor medicale a precizat că leziunile traumatice meningo - cerebrale atestate și tratamentul aplicat, pledează pentru încadrarea acestora în noțiunea juridică de punere a vieții în primejdie.

Apărătorul inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă, motivat de faptul că inculpatul nu a acționat cu intenția de a-și ucide soția.

Instanța de fond, examinând probele de la dosar și actele medico legale, declarațiile martorilor, a respins cererea, apreciind că inculpatul deși nu a urmărit moartea victimei prin folosirea unor obiecte apte de aop roduce, prin intensitatea loviturilor aplicate într-o zonă vitală, lovituri care au pus viața părții vătămate în primejdie, a acceptat că decesul ar putea interveni.

Același apărător a solicitat să se rețină în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a scuzei provocării, motivat prin aceea că inculpatul a comis infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări cauzate de partea vătămată care l-a amenințat că va pleca din țară și nu va permite inculpatului să-și vadă copiii.

Și această solicitare a fost respinsă, instanța fondului apreciind că cel care a inițiat certa este inculpatul, iar replica lui la riposta verbală a soției este vădit disproporționată față de intensitatea tulburării pe care o putea provoca o astfel de afirmație.

Reținând vinovăția inculpatului, la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev.de art. 72.Cod Penal, gradul de pericol social concret al infracțiunii, rezultat din modul de săvârșire și consecințele acesteia, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale însă după ce a fost pus în libertate nu s-a mai prezentat în instanță, apărătorul acestuia susținând că are afaceri judiciare în

Împotriva acestei sentințe penale nr. 49/30.01.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5169/2005 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul.

În motivarea apelului declarat de Parchet se solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelată și majorarea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului și raportat la natura și gravitatea infracțiunii, aplicarea față de inculpat a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.d,e p, luându-se în considerare și art. 8 din O și fapta inculpatului de a aplica mamei minorilor multiple lovituri cu obiecte contondente, care i-au pus viața în pericol. Se impune față de cele menționate și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor părintești și reanalizarea criteriilor generale de individualizare a pedepselor.

Inculpatul nu a motivat în scris apelul declarat, acesta fiind susținut oral de către apărătorul ales al inculpatului, la dosar aflându-se concluziile scrise ale inculpatului.

La termenul de judecată din 15.11.2007 partea vătămată depune note de ședință, prin care arată că în perioada ulterioară incidentului și până în prezent a fost consultată de mai multe ori, făcând o serie de investigații imagistice, prin rezonanță magnetică care au vizat craniul, iar în urma examinării în,mică și analize retrospective a tuturor seriilor de investigații se concluzionează că sistemul ventricular este mărit în toate examinările N, constatându-se totodată că prezintă o hidrocefalie constituțională care a fost greșit interpretată la prima exa minare în urgență, în con textul traumatismului cranio cerebral. examinările succesive au demonstrat că hidrocefalia constituțională cu care a fost diagnosticată după incident și de care nu avea cunoștință, a dus la amplificarea rezultatului activității infracționale, solicitându-se întocmirea unei noi expertize medico legale. La notele de ședință formulate, partea vătămată irb a depus buletinele de interpretare ale imaginilor radiologice și fișele medicale care i s-au întocmit, împreună cu CD- ul cu ultima examinare din 18.05.2007.

La termenul de judecată din 15.11.2007 instanța a admis cererea formulată de către partea vătămată și susținută de către apărătorul ales al inculpatului, privind efectuarea unei noi expertize medico legale, cu obiectivele stabilite de către instanță ( fila 56 dosar apel ), iar pentru termenul de judecată din 20.02.2008 s-a întocmit raportul de expertiză medico legală nr. 3484/01.02.2008 de către L T,care a concluzionat că timpul de îngrijiri medicale, urmare a leziunilor de violență produse la 18.05.2005, a fost de 25- 30 de zile, leziuni de violență care nu au pus în primejdie viața victimei.

Față de concluziile raportului de expertiză medico legală, apărătorul ales al inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpat, din infracțiunea prev.de art. 20.p raportat la art. 174, în infracțiunea prev.de art. 181.p, părțile punând concluzii potrivit încheierii penale din 21.02.2008.

Este de menționat că după consultarea raportului de expertiză medico legală nici partea vătămată sau inculpat, și nici reprezentanta Parchetului nu au avut de formulat cereri și nici nu au ridicat excepții cu privire la conținutul actului întocmit.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor invocate, precum și din oficiu conform art. 371 alin.2 p Cod Penal, instanța de apel apreciază că, pentru considerentele ce vor fi prezentate apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad este neîntemeiat, iar cel declarat de inculpat este fondat.

Partea vătămată este soția inculpatului, cele două părți având domiciliul în - A, din căsătoria părților rezultând doi copii. între părți au existat discuții cu privire la stabilirea domiciliului în străinătate, în condițiile în care partea vătămată urma cursurile facultăților în România, iar inculpatul ezita în a lua hotărârea de a se stabili în. Mai mult decât atât, inculpatul a întâmpinat anumite dificultăți în obținerea pașaportului american, fiind o persoană cu dublă cetățenie și având de plătit suma de 5.000 USD reprezentând pensia de întreținere pentru copilul pe care inculpat o avea dintr-o căsătorie anterioară și care copil domiciliază în și suma de bani la care fusese obligat inculpatul era destinată continuării pregătirii universitare a acesteia. Față de sentința existentă împotriva inculpatului, prin care acesta era obligat la plata sumei de 5.000 USD, oficialii de la Ambasada Americii în România, i-au eliberat inculpatului un pașaport cu un termen de valabilitate de o lună de zile, pentru a se putea deplasa în să își rezolve problemele, având doar dreptul de intrare în A, celelalte drepturi fiindu-oi retrase.

În data de 18.05.2005, între părți a existat o discuție în care, partea vătămată și-a anunțat soțul că și-a rezervat bilet de avion pentru a pleca în, la o dată în care pașaportul inculpatului urma să expire, urmând a călători cu fetele, afirmații care au reprezentat pentru inculpat dovada clară a faptului că partea vătămată urmează să divorțeze. Este de menționat că anterior datei la care a avut loc incidentul, partea vătămată s-a aflat împreună cu fetele în, mai mult de J de an, timp în care acestea au fost lipsite de contactul cu părintele patern de care au dus lipsă.

Pe fondul acestor stări conflictuale în data de 18.05.2005, părțile s-au întâlnit la atelierul din A, str. . pentru a purta o discuție cu privire la viitorul căsniciei și la modul în care vor proceda în continuare, și pentru că nu au ajuns la un consens, partea vătămată l-a amenințat pe inculpat că va pleca și că nu o va mai vedea niciodată pe ea și pe fete, moment în care inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu o peste picioare, iar când partea vătămată s-a îndreptat spre ușa atelierului s-a împiedicat și s-a lovit la cap în rama ușii. În concluziile scrise, inculpatul arată că văzând că partea vătămată și-a acoperit fața cu mâinile a lovit-o peste față cu o șurubelniță pe care o folosise în ziua respectivă la montarea unei instalații de aer condiționat, oprindu-se în momentul în care a observat că fața părții vătămate sângera.

Inculpatul nu s-a prezentat nici în fața instanței de apel, nici în fața in stanței de fond după eliberarea sa, dar actele depuse la dosar dovedesc că absența sa este justificată. La întoarcerea în A cu pașaportul eliberat pe o durată de o lună, inculpatul a făcut demersuri pentru a obține un pașaport valabil cu care să călătorească, dar cererea sa a fost respinsă, întrucât avea datorii de 2.500 USD, reprezentând plata pensiei alimentare și de aceea nu poate părăsi.

Luând în considerare concluziile formulate în raportul de expertiză medico legală nr. 3484/01.02.2008 întocmit de L T, instanța de apel va aprecia că timpul de îngrijiri medicale urmare a leziunilor de violență produse la 18.05.2005 a fost de 25-30 de zile, leziuni care nu au pus în primejdie viața victimei. Urmează a se analiza în continuare dacă zona lezată prin activitatea infracțională poate duce la concluzia că intenția inculpatului a fost aceea de a suprima viața victimei.

Astfel, instanța de apel apreciază că anterior agresiunii cu șurubelnița, inculpatul a aplicat părții vătămate lovituri cu o peste picioare, în urma cărora partea vătămată s-a dezechilibrat și a dat cu capul într-o masă aflată în atelier. Chiar partea vătămată a declarat că în lupta desfășurată în atelier, aceasta s-a lovit singură, unele dintre lovituri fiind ca urmare a propriei sale căzături și a lovirii de rama metalică a ușii. De aceea, instanța de apel va reține că aceste lovituri nu au fost în măsură să pună în pericol viața victimei.

Cu privire la agresarea părții vătămate cu șurubelnița, instanța de apel reține că obiectul contondent se afla în posesia inculpatului în mod întâmplător, deoarece în acea zi montase o instalație de aer condiționat, și astfel nu se poate reține premeditarea comiterii faptei. Este înafara oricărei îndoieli că inculpatul a lovit partea vătămată cu șurubelnița în zona capului, urmare a stării de tensiune existent între părți.

Raportul de expertiză medico legală întocmit în cauză, a concluzionat că partea vătămată prezintă o afecțiune vasculară cerebrală congenitală cu simptomatologie frustă, pe fondul căreia s-a intricat un traumatism care a determinat manifestări clinice necaracteristice, a căror etiologie a fost dificil de stabilit. Se mai arată că hidrocefalia tetraventriculă moderată a fost diagnosticată numai în contextul unor investigații imagistice, care nu se efectuează habitual și nu au avut manifestări clinice alarmante, ca urmare nu a fost cunoscută înainte de momentul traumatic.

Se impune precizarea că partea vătămată a fost consultată și la întoarcerea din România în și s-a concluzionat de asemenea că timpul necesar vindecării se situează între 25- 30 de zile, iar leziunile provocate urmare a unor loviri directe nu au pus în primejdie viața victimei.

Prin urmare, instanța de apel va înlătura apărarea inculpatului formulată cu ocazia soluționării fondului și care de altfel nu a mai fost susținută în apel, în sensul că leziunile din zona capului nu au fost provocate de către inculpat și sunt urmarea acțiunii părții vătămate care s-a împiedicat și a căzut lovindu-se de tocul ușii. Din actele dosarului reiese în mod evident că inculpatul a acționat sub impulsul nemulțumirii legat de afirmația părții vătămate că va părăsi România împreună cu copii, ceea ce a dus la derularea conduitei viitoare a inculpatului care era privat de posibilitatea de a avea legături personale cu cele două fiice, de această situație inculpatul văzând-o vinovată exclusiv pe partea vătămată, ceea ce explică agresiunile exercitate. Instanța de apel apreciază că în momentul comiterii faptei, inculpatul nu a acceptat producerea rezultatului socialmente periculos, respectiv posibilitatea de a ucide victima, iar obiectele folosite nu au putut crea un asemenea rezultat. Instanța de fond a făcut vorbire despre intensitatea loviturilor aplicate într-o zonă vitală, dar în această materie, competente să se pronunțe sunt instituțiile medicale, care au concluzionat că partea vătămată a necesitat 25-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Față de cele menționate, instanța apreciază că se impune a se da o nouă calificare juridică a faptelor comise de către inculpat, sens în care, urmare admiterii apelului acestuia se va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptei conform art.334 p Cod Penal, din infracțiunea de tentativă de omor prev.de art. 20.p raportat la art. 175 lit.c p în infracțiunea de vătămare corporală prev.de art. 181 p și va fi condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepsei inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art. 72.p, respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Fapta comisă de către inculpat prezintă pericol social întrucât aduce atingere relațiilor sociale referitoare la integritatea fizică și corporală, precum și sănătatea persoanei, unul din drepturile fundamentale ale individului.

În privința persoanei inculpatului, instanța va avea în vedere complexul cauzal al comiterii faptei, atitudinea inculpatului de regret manifestată în mod constant, faptul că inculpatul este preocupat de creșterea celor două fete pe care le are cu partea vătămată, care sunt atașate de tată, lipsa antecedentelor penale.

Instanța de apel, la aplicarea pedepsei va avea în vedere și scopul acesteia așa cum este definit de art. 52.p și apreciază că pedeapsa aplicată este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte antisociale.

Nu în ultimul rând este de menționat că partea vătămată și inculpatul s-au împăcat, că locuiesc împreună cu cele două fete în A unde și-au refăcut viața și că nu ar fi în interesul nimănui ca inculpatul să fie privat de libertate.

Apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 81.Cod Penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, în temeiul art. 82.p se va stabili termen de încercare de 5 ani pe seama inculpatului, iar conform art. 359.p Cod Penal se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.

Cod Penal

Raportat la natura infracțiunii comise de către inculpat, instanța apreciază că aceasta nu are nici o legătură cu funcția ocupată de către acesta, motiv pentru care, văzând și jurisprudența O va înlătura interdicția dreptului de a apele prev.de art. 64 lit. c p și va menține interdicția exercitării celorlalte drepturi, conform sentinței penale apelate.

Pentru considerentele prezentate mai sus, instanța apreciază că apelul declarat de parchet este neîntemeiat atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, cât și în privința modalității de aplicare a pedepselor accesorii și complementare. Luând în considerare jurisprudența constată a, ( cauza Sabău și Pîrcălab contra României, cauza Cumpănă și Mazăre contra României ) la aplicarea interdicției exercitării drepturilor părintești, urmează a se avea în vedere exclusiv interesul minorului, adică dacă aplicarea art. 64 lit.d,e p se prezintă ca o măsură necesară pentru a se asigura creșterea, dezvoltarea și educarea copiilor minor. În prezenta cauză nu s-a făcut dovada că agresiunea inculpatului ar viza dezvoltarea ulterioară a minorelor sau că acesta ar putea efectua asemenea activități la adresa fetelor și cum se poate vedea din probele administrate, ceea ce l-a împins pe inculpat la comiterea faptei a fost tocmai teama de a nu mai putea avea legături personale cu fetele, în situația în care, partea vătămată - soția inculpatului, ar pleca cu acestea în.

Astfel fiind, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b p Cod Penal se va respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinței penale nr. 49 din 30.01.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5169/2005.

În temeiul art. 379 pct.1 lit.c p Cod Penal se admite apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale, pe care o desființează în latură penală și rejudecând, în temeiul art. 334.C.P.P. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpat, din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20.p raportat la art. 175 lit.c p,în infracțiunea de vătămare corporală prev.de art. 181.p și îl condamnă astfel pe inculpatul la: 3 (trei ) ani închisoare.

În temeiul art. 81.p se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 82.p stabilește termen de încercare de 5 ani pe seama inculpatului, iar în temeiul art. 359.p Cod Penal atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83.

Cod Penal

Se înlătură interdicția dreptului de a alege prev.de art. 64 lit.c p și menține interdicția exercitării celorlalte drepturi, conform sentinței penale apelate.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate.

Văzând și prevederile art. 192 alin.3

Cod Penal

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 379 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinței penale nr. 49 din 30.01.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5169/2005.

În temeiul art. 379 pct.1 lit.c p Cod Penal admite apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale, pe care o desființează în latură penală și rejudecând:

În temeiul art. 334.p Cod Penal dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpat, din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20.p raportat la art. 175 lit.c p,în infracțiunea de vătămare corporală prev.de art. 181.p și îl condamnă astfel pe inculpatul la:

- 3 (trei ) ani închisoare.

În temeiul art. 81.p dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 82.p stabilește termen de încercare de 5 ani pe seama inculpatului, iar în temeiul art. 359.p Cod Penal atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83.

Cod Penal

Înlătură interdicția dreptului de a alege prev.de art. 64 lit.c p și menține interdicția exercitării celorlalte drepturi, conform sentinței penale apelate.

Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate.

În temeiul art. 192 alin.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 05 Martie 2008.

Președinte, Judecător,

Grefier

Red.AN/tehnnored AJ

2 ex/15.04.2008

Prima instanță: Trib.T-

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Costea Constantin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 44/2008. Curtea de Apel Timisoara