Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 175 Cod penal -
ROMANI A
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 47
Ședința publică din 19 august 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Androhovici Daniela
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul G, fiul lui și, născut la data de 23 aprilie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 77 din 18 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest, asistat din oficiu de avocat .
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța aduce la cunoștința inculpatului apelant concluziile raportului de expertiză medico legală și îl întreabă dacă dorește să mai dea o declarație în prezenta cauză, aducându-i la cunoștință prevederile art. 70 alin 2 Cod procedură penală.
Inculpatul arată că nu dorește să mai dea o declarație.
Instanța constatând apelul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri. Avocat pentru inculpatul apelant solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond, aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, dându-se eficiență sporită circumstanțelor atenuante. Lasă la aprecierea instanței menținerea stării de arest.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca legală și temeinică, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal. Solicită menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului și menținerea stării de arest.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregJ. în sistem audio,
După deliberare,
CURT E A,
Asupra apelului de față, constată:
Prin sentința penală nr. 77 din 18 martie 2009 Tribunalul Suceaval - a condamnat pe inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 lin 1 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 17 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei.
S-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive, de la 4.11.2008 la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului
S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în ziua de 03.11.2008, în jurul orelor 12:00, victima, împreună cu fiul său și concubina acestuia -, s-au deplasat în pădurea din apropierea locuinței, cu scopul de a aduna lemne pentru încălzire.
Inculpatul s-a deplasat împreună cu câțiva consăteni în localitățile limitrofe municipiului S, unde au vândut mărfuri, primind diferite sume de bani. În jurul orelor 15:00, atât inculpatul, cât și ceilalți membri ai familiei s-au întors la locuință, iar victima, împreună cu au gătit.
Conform declarațiilor, după orele 17:00, după ce au mâncat, aceștia s-au uitat cu toții la televizor, într-o încăpere a locuinței. La un moment dat, între inculpat și sora sa (zisă "") a avut loc un schimb de replici, inculpatul reproșându-i faptul că nu are grijă de mama lor și că mai tot timpul pleacă de acasă, deși are un copil mic de crescut. Acesta i-a reproșat că a lăsat-o pe mama sa singură acasă, plecând la B cu copilul ei.
Discuția dintre cei doi a degenerat, instalându-se în scurt timp o stare de tensiune, frații își vorbeau urât, chiar își adresau injurii, inculpatul fiind pe punctul de aol ovi pe sora sa. Pentru a aplana situația și pentru aos alva pe fiica sa, a intervenit între cei doi, atenționându-l pe inculpat să nu se mai lege de sora sa, l-a înjurat și i-a spus că nu el comandă în casă. de comportamentul mamei sale, de înjurăturile și reproșurile care i se aduceau, inculpatul a strâns-o puternic cu mâna dreaptă de gât, împingând-o înspre un pat. Victima s-a prăbușit în acel pat și, acuzând dureri și o insuficiență respiratorie, a ieșit afară din casă pentru a lua o gură de aer. La scurt timp după acest moment, a revenit în locuință, căzând apoi în brațele inculpatului, aflat în pragul ușii. Văzând că nu mai respiră, inculpatul împreună cu frații săi au scos-o afară, au întins-o pe o pătură, încercând în zadar să-i acorde primul ajutor și să o salveze.
Important de precizat este faptul că, fratele mai mic al inculpatului, îi tot spunea acestuia să stea cuminte, să o lase în atât pe mama sa, cât și pe sora sa "", însă nu a intervenit în momentul în care a strâns-o de gât pe. La aproximativ J de oră de la comiterea faptei, la fața locului a apărut un echipaj al ambulanței, care a constatat decesul mamei inculpatului -.
La reținerea situației de fapt descrise anterior, instanța a avut în vedere materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, care confirmă pe deplin cele reținute. Acest probatoriu corespunde, în ceea ce privește cauza morții, cu concluziile raportului de necropsie nr. 516 din 4.11.2008, prin care s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute instalate ca urmare asfixiei mecanice prin comprimarea formațiunilor vasculo-nervoase și aeriene a gâtului, prin sugrumare. Sub acest aspect, apare ca nefondată solicitarea inculpatului de retrimitere a cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, din moment ce fapta este probată și lămurită sub toate aspectele pe parcursul urmăririi penale. Pentru aceleași motive instanța va înlătura declarațiile inculpatului și martorilor făcute în faza de judecată, acestea fiind în contradicție cu concluziile raportului de necropsie și cu probele adminJ. pe parcursul urmăririi penale.
Fapta inculpatului G, constând în aceea că, la data de 03/04.11.2008, pe fondul unui conflict spontan avut cu mama sa, a exercitat acte de violență asupra acesteia, i-a comprimat formațiunile vasculo-nervoase ale gâtului, cauzându-i o insuficiență cardio-respiratorie, ce a condus la scurt timp la decesul victimei,întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c Cod penal, pentru săvârșirea căreia instanța a dispus condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin. 1 Cod penal, ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege incriminator, de circumstanțele personale ale inculpatului, precum și de faptul că infracțiunea a fost comisă cu intenție spontană, și aplicat o pedeapsă de 17 ani închisoare. A aplicat inculpatului și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei.
A dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 4.11.2008 la zi, făcând aplicarea art. 88 Cod penal, privind computarea reținerii și arestării preventive.
În baza art. 350 alin 1 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel inculpatul G, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, cu motivarea că pedeapsa de 17 ani închisoare este prea mare în raport cu fapta comisă, solicitând reducerea acesteia. A motivat că fapta nu a fost săvârșită cu premeditare și poate fi reeducat prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea unor circumstanțe atenuante. Totodată, a solicitat efectuarea unei expertize psihologice pentru determinarea discernământului la data săvârșirii faptei.
Prin încheierea din 03 iunie 2009 instanța a pus în discuție efectuarea expertizei psihiatrice, probă pe care a și admis-o, dispunând efectuarea acesteia de către Serviciul de Medicină Legală
Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este nefondat.
Astfel, deși inculpatul a invocat că a fost internat în anul 2002 la Spitalul din municipiul F -la doctor - pentru că avea tulburări psihice, nu a putut pune la dispoziția instanței acte medicale din care să rezulte că are o asemenea afecțiune. Din oficiu, instanța a făcut adrese la Cabinetul de neuropsihiatrie Dr. din cadrul Policlinicii F și a făcut demersuri la medicii de familie din orașul pentru a înainta fișa medicală a inculpatului, aceștia au comunicat instanței că nu au pe liste vreun pacient cu acest nume și nici nu este înregistrat cu boli psihice sau cu internări pe acest motiv.
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat de Serviciul de Medicină Legală B rezultă că inculpatul prezintă diagnosticul de "tulburare de personalitate de tip instabil - emoțional, iar fapta pentru care este cercetat a fost comisă cu discernământ.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că din probele aflate la dosar rezultă aceeași situație de fapt cu cea reținută prin rechizitoriu și de instanța de fond.
Din concluziile raportului medico-legal de necropsie rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, instalată ca urmare a asfixiei mecanice, prin comprimarea formațiunilor vasculo-nervoase și aeriene ale gâtului prin sugrumare.
Analizând declarațiile martorilor oculari, precum și ale inculpatului, rezultă că victima a încercat să aplaneze conflictul spontan ivit între inculpat și sora acestuia - - însă situația a degenerat ca urmare a faptului că mama acestuia i-a luat apărarea surorii lui și i-a reproșat că nu comandă el în casă. Enervat de situația ingrată în care a fost pus, inculpatul a prins-o de gât pe victimă, a strâns-o și a împins-o pe un pat. Prin această manevră, inculpatul i-a provocat o insuficiență respiratorie, iar victima, având nevoie acută de aer, a ieșit afară. La întoarcere, s-a prăbușit și în scurt timp a decedat.
Coroborând raportul medico-legal de necropsie cu declarațiile martorilor date în timpul urmăririi penale, ale inculpatului și cu concluziile raportului pentru determinarea comportamentului simulat, Curtea reține că, prin acțiunea descrisă mai sus, inculpatul a determinat moartea victimei, care este mama sa, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiuni de omor calificat prev. de art. 174, 175 alin 1 lit. c Cod penal.
Deși martorii oculari și-au schimbat declarațiile în timpul cercetării judecătorești, în sensul că victima nu a decedat pentru că inculpatul ar fi strâns-o de gât, ci pentru că i s-a făcut rău, susținerile lor nu se coroborează cu raportul medico-legal de necropsie din care rezultă cu certitudine cauza morții și nici nu au indicat vreun motiv plauzibil pentru care și-au schimbat declarația. Prin urmare, Curtea constată că schimbarea declarațiilor de către martori s-a făcut cu scopul de a-l ajuta și a obține o hotărâre favorabilă.
Cu privire la individualizarea pedepsei, se constată că instanța de fond a aplicat o pedeapsă legală, orientată spre minimul prevăzut de lege, ținând cont de împrejurările în care a săvârșit fapta, de mobilul crimei - acesta dorind ca sora sa să nu mai fie primită în locuința mamei - aspect care, la intervenția verbală a victimei, l-a determinat să strângă de gât. Deși inculpatul nu are antecedente penale, în raport de modalitatea în care a săvârșit fapta și de rezultatul produs, nu se impune reținerea unor circumstanțe atenuante și nici reducerea pedepsei.
În consecință, instanțele au dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute la art. 72 Cod penal, privind individualizarea pedepsei, iar pedeapsa aplicată, prin cuantum și mod de executare, este în măsură să realizeze scopul prevăzut de legiuitor, astfel cum este circumscris în disp. art. 52 Cod penal.
În temeiul art. 381 alin 1 Cod de procedură penală se va deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 18.03.2009 la zi.
În temeiul art. 383 alin. 11rap. la art. 350 Cod de procedură penală se va menține arestarea preventivă a inculpatului Sub acest aspect, instanța are în vedere că inculpatul a fost arestat pe considerentul că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, temeiuri care subzistă și în prezent. Mai mult, pe baza probelor adminJ. s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, acestea constituind în același timp și probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul prin lăsarea sa în libertate.
Astfel, pentru crearea unei stări de securitate socială a cetățenilor, de siguranță, de menținere a liniștii membrilor comunității și a respectării drepturilor acestora se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Examinând din oficiu cauza, nu se constată motive care să conducă la desființarea hotărârii, astfel că în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G, împotriva sentinței penale nr. 77/18.03.2009 a Tribunalului Suceava.
În temeiul art. 381 alin 1 Cod de procedură penală deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 18.03.2009 la zi.
În temeiul art. 383 alin. 11 rap. la art. 350 Cod de procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondul către
Dispune virarea sumei de 85 lei, reprezentând c/valoarea raportului de expertiză medico - legală psihiatrică, din contul către Trezoreria B-pentru Spitalul Jud. B - în contul nr. -(factura nr. -/06.08.2009).
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 august 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
ptr.judecător aflat în CO.
semn.președintele completului
Red.
Dact.
3ex./4.09.2009
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Androhovici Daniela
