Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 271/2009 )
DECIZIA PENALĂ NR. 58/
Ședința publică de la 9 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 1540 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publicăs-au prezentatapelantul inculpat G în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 33416 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, intimata parte civilă ASOCIAȚIA DE proprietari - A prin administrator și intimata parte vătămată,lipsindintimata parte civilă SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ, CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI și intimata parte vătămată .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Se depune din partea doamnei o delegație emisă de Asociația de proprietari - din-, în sensul că aceasta este împuternicită să reprezinte partea civilă la Curtea de Apel București.
La solicitarea Curții apelantul inculpat arată că își menține declarațiile date anterior și nu dorește să facă precizări suplimentare în fața Curții.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, susține oral motivele de apel astfel cum au fost dezvoltate în scris și depuse la dosar și arată că acestea vizează nelegalitatea și netemeinicia sentinței instanței de fond, în sensul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului.
Apreciază că în Tribunalul în mod greșit a reținut și aplicat circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.a Cod penal - cu motivarea că nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptelor - și a redus pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.
Consideră că instanța de fond nu a avut în vedere gravitatea faptelor comise de apelant, atitudinea constant nesinceră a acestora, urmările care au fost produse - elemente ce se impuneau a fi valorificate în procesul de individualizare și care excludeau aplicarea circumstanței atenuante prevăzute de textul de lege.
Solicită reevaluarea circumstanțelor reale și personale ale inculpatului, admiterea apelului parchetului,reținerea cauzei spre rejudecare, desființarea în parte a hotărârii apelate și pe fond, înlăturarea art. 74 lit. a Cod penal și stabilirea unei pedepse în cuantum sporit - având în vedere limitele textelor incriminatoare, cu precizarea că prima faptă a rămas în faza tentativei.
Apărătorul apelantului inculpat solicită respingerea apelului parchetului ca fiind nefondat și a se avea în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii - respectiv că intre inculpat și rudele acestuia a avut loc o ceartă înainte de comiterea faptei -, modalitatea de săvârșire și concluziile raportului de expertiză de specialitate efectuat cu ocazia judecării cauzei în fond - potrivit cărora explozia nu putea avea consecințe mai grave decât cele pe care le-a avut, iar urmare faptei inculpatului, nu a fost pusă în pericol viața niciunei persoane.
De asemenea, față și de datele ce caracterizează persoana apelantului - care nu este cunoscut cu antecedente penale - consideră că în mod corect instanța a aplicat clientului său o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege - prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal.
În ceea ce privește apelul propriu, solicită admiterea acestuia - în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală -, desființarea sentinței instanței de fond și redozarea pedepsei aplicate inculpatului avându-se în vedere modalitatea și împrejurările comiterii faptei, precum și concluziile raportului de expertiză.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului inculpatului în raport de motivele invocate în apelul parchetului.
Reprezentantul intimatei părți civile Asociația de Proprietari - solicită a se aprecia asupra apelurilor declarate în cauză și arată că menține pretențiile civile solicitate.
Intimata parte civilă solicită respingerea apelului parchetului, admiterea apelului inculpatului și reducerea pedepsei aplicată acestuia.
Apelantul inculpat arestat având ultimul cuvânt, arată că este foarte bolnav și solicită admiterea apelului și redozarea pedepsei.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
onstată următoarele:
Prinsentința penală nr. 1540/23.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, (din care face parte integrantă încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 06.01.2009), Tribunalul București - Secția a II-a Penală a dispus următoarele:
În temeiul disp art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului G, (fiul lui și, născut la 11.09.1949, aflat în Penitenciarul Jilava ), prin actul de sesizare din infracțiunea prevederile de art.20 Cod penal raportat la art.174- 175 lit.a, c și e Cod penal și art.176 lit.b Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal raportat la art.174- art.175 lit.a,c și art.176 lit.b Cod penal.
A respins ca neîntemeiată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.184 al.1 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art.174 - art.175 lit.a, c Cod penal și art.176 lit.b Cod penal raportat la art.74 al.1 lit.a Cod penal și art.76 lit.a Cod penal a condamnat inculpatul G la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.217 al.4 Cod penal rap. la art.74 al.1 lit.a Cod penal și art.76 lit.c Cod penal a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.65 al.2 Cod penal coroborat cu art.174- art.175 lit.a,c și art.176 lit.b Cod penal a interzis inculpatului aceste drepturi și ca pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului. Conform art.88 Cod penal a computat din durata pedepsei pronunțate reținerea și arestarea preventivă de la 25.07.2006 la zi.
În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală rap. la art.998 și urm cod civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de Proprietari din-, - sector 3, prin reprezentant legal și a obligat inculpatul la plata sumei de 10.580 lei, cu titlu de despăgubiri materiale către acestea.
A constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
A obligat inculpatul la plata sumei de 7.466,13 RON despăgubiri civile către Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică și.
În baza art.193 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 601,80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către Asociația de Proprietari, reprezentând contravaloarea onorariului de expertiză.
În baza art.191 al.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 1.500 lei reprezentând onorariul pentru expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză.
Onorariul apărătorului din oficiu s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut (în rejudecarea fondului ca efect al pronunțării deciziei penale nr. 1584/08.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei) că în noaptea de 23/24 iulie 2006, în jurul orelor 4,00, inculpatul G, după ce anterior și-a amenințat familia că-i va omorî, a coborât în subsolul blocului în care locuia situat în-, sector 3, deschis contoarul de gaze, provocând o explozie în care a fost rănită soția sa, fiul său și s-a produs distrugerea mai multor bunuri.
În jurul orelor 4,00, organele de poliție și pompierii au fost anunțați că pe str. - la numărul 2 avut loc o explozie urmată de incendiu, având ca urmare rănirea a două persoane care au suferit arsuri și au fost spitalizate.
Din cercetări a rezultat faptul că inculpatul G este o persoană recalcitrantă care după ce consumă băuturi alcoolice (lucru care se întâmplă frecvent) provoca scandal atât în familie, cât și printre vecini, ajungând în repetate rânduri la violențe fizice și amenințări.
În data de 23 iulie 2006, în cursul serii, între inculpatul G (care consumare mai multe sticle de bere la 2 litri) și fiul său a intervenit un conflict pe motiv că acesta nu a închis poarta, ocazie cu care inculpatul a încercat să îl lovească și l-a amenințat, dar a fost despărțit de un alt fiu. Văzând că inculpatul nu s-a liniștit și continuă să-i amenințe cu moartea, pentru a aplana conflictul, în jurul orelor 23,00, cei doi fii și cele două fiice împreună cu familiile lor au plecat să se plimbe prin oraș. Când s-au întors, în jurul orei 1,00 inculpatul G îi aștepta la poartă fiind în aceeași stare de ebrietate și cu chef de scandal a chemat-o la poartă pe fiica sa, i-a dat ceasul său și i-a spus de mai multe ori că în seara aceea intenționează să-i omoare pe toți din familie, că are totul pregătit și că dacă dorește să trăiască să meargă să doarmă la sora ei, care locuia în apropiere. Martora le-a povestit fraților și cumnaților cele spuse de inculpat, însă fiindcă asemenea amenințări erau frecvente, nimeni nu l-a luat în serios. În jurul orei 3,30, martora a plecat să doarmă la sora sa împreună cu aceasta, soțul ei și copilul lor, iar la scurt timp au plecat la locuințele lor situate în același imobil cu locuința inculpatului și martorii și.
În jurul orei 4,00, inculpatul Gas unat-o pe fiica sa, i-a spus că se află în centrala blocului, că nu glumește și că a sunat-o să-i spună adio, după care a închis. Inculpatul a sunat-o și pe soția sa, spunându-i același lucru. Partea vătămată a coborât să vadă ce se întâmplă, în curte a simțit un miros puternic de gaze, a coborât în centrala blocului lor în care l-a văzut pe inculpat că dă drumul la gaze, l-a întrebat ce face, după care a fugit să-i alerteze pe cei doi fii și.
Împreună cu fiul său, partea vătămată a coborât în centrală pentru a închide gazele, iar a rămas în curte pentru a evacua locatari din bloc, moment în care în centrală s-a produs o explozie urmată de un incendiu.
În urma exploziei, partea vătămată a suferit "arsură prin flacără-explozie gradul II A ambele membre superioare 200/0" leziuni care potrivit raportului de expertiză medico-legală au necesitat 25 zile de îngrijiri medicale și nu au pus viața în pericol, iar partea vătămată a suferit "arsură prin flacără-explozie gradul II A torace posterior I 0%", leziuni care au necesitat potrivit raportului de expertiză medico-legală 7-9 zile de îngrijiri medicale și care nu au pus viața în pericol.
Sub aspectul încadrării juridice a faptei, instanța de fond a constatat că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că inculpatul a acționat cu intenția directă, încercând uciderea membrilor familiei sale, rezultat ce nu s-a produs însă, deși făptuitorul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru realizarea hotărârii infracționale, executând în întregime, fără să fie împiedicat, fapte ce constituie elementul material al infracțiunii. Astfel, acesta a deschis instalația de gaze e, după ce anterior s-a dotat cu cele necesare, respectiv unelte și chibrituri și totodată și-a finalizat intenția prin aprinderea chibritului în spațiul respectiv. În raport de aceste împrejurări ne aflăm în prezența unei tentative terminate sau fără efect a infracțiunii de omor.
Analizând, de asemenea, acțiunea comisă de inculpat în raport de cauzele care au făcut respectiva acțiune să nu producă rezultatul tipic al infracțiunii de omor, instanța apreciază că aceasta îmbracă haina tentativei relativ improprie.
Astfel, mijlocele folosite în cazul acestei modalități a tentativei sunt, prin natura lor, apte să producă rezultatul, dar în cazul concret, în condițiile în care hotărârea reală a fost pusă în executare, aceste mijloace s-au dovedit a fi ori insuficiente, ori defectuase, făcând cu neputință producerea rezultatului.
În concret acțiunea inculpatului a vizat producerea unei explozii deflagarante într-o încăpere aflată la subsolul imobilului din-, clădire locuită de mai multe persoane, inclusiv familia sa. Dacă spațiul unde are loc o explozie este perfect închis deflagrațiile pot produce victime și pagube importante, distrugerea putând fi chiar totală, a ocupanților și a obiectelor din spațiul respectiv, astfel cum se arată și în expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză.
În realitate spațiile nu sunt închise și efectul exploziei este diminuat de așa numitele suprafețe de decomprimare.
Și în cauza de față a existat un traseu liber de decompresie, toate ușile de la centrala termică și până în curtea interioară fiind deschise și, în același timp, rolul de suprafață de decompresie fiind jucat și de cele două porțiuni de zid care s-au dărâmat.
Totodată, conform calculelor efectuate de către expert prin cele două arzătoare (de remarcat că inculpatul a deschis robinetele a două cazane) s-au scurs 203de gaz metan, însă o mare parte din gaz s-a evacuat direct prin, iar o alta a părăsit subsolul pe ușa de acces, astfel încât în momentul exploziei s-au găsit în subsol doar 7,3m3metan.
Concentrația de explozibil a fost atinsă numai în limita superioară a spațiului subsolului și aici fiind apropiată de limita inferioară de explozie, ceea ce a făcut ca atât explozia, cât și incendiul care i-a urmat să fie de mică amploare.
Aceasta nu înseamnă că inculpatul, care a acționat asupra instalației de alimentare cu gaz a cazanelor de încălzire din subsolul imobilului, deschizând robinetele tip a celor două cazane, lăsând să funcționeze arzătoarele cca. 20 de minute,după care a aprins în spațiul respectiv un chibrit, nu a urmărit uciderea cel puțin a celor 2 persoane care în momentul când a aprins chibritul se aflau în subsol, respectiv partea vătămată și.
Aspectele tehnice prezentate anterior conduc la concluzia că împrejurarea că " explozia și incendiul care i-a urmat, nu putea avea consecințe mai grave decât cele pe care le-au avut" nu se datorează decât faptului că mijloacele folosite s-au dovedit insuficiente cantitativ, aceasta fiind cauza imposibilității producerii rezultatului urmat de către inculpat.
Analizând prin urmare modul în care inculpatul a conceput executarea, instanța constată că nu ne aflăm în prezența situației prev. de art. 20 alin. 3 Cod penal, ci dimpotrivă în varianta pedepsibilă a tentativei reglementată de disp. art. 20 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, instanța ținând seama de împrejurările concrete ale cauzei și de particularitățile subiective ale făptuitorului, constată ca fiind îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 175 lit. a Cod penal.
Va mai reține instanța și existența unei alte împrejurări ce agravează acțiunea inculpatului determinată de calitatea de soție și respectiv fiu a celor două victime, fiind incidente ca atare și dispozițiile art. 175 lit. c Cod penal.
În ceea ce privește agravanta prev. de art. 175 lit. e Cod penal, reținută prin actul de sesizare, instanța apreciază că numărul victimelor infracțiunii exclude această calificare, aceasta fiind de natură a atribui faptei caracterul deosebit de grav incriminat prin dsp. art. 176 lit. b Cod penal.
În opinia instanței cele două circumstanțe agravante nu pot coexista: dacă în cazul omorului calificat prevăzut în art. 175 lit. c Cod penal se produce moartea unei singure persoane, dar se pune în pericol și viața altor persoane, în cazul în care fapta are ca urmare moartea a cel puțin două persoane atunci ne aflăm în prezența omorului deosebit de grav prevăzut de art. 176 lit. b Cod penal.
Astfel, circumstanța agravantă prev. de art. 175 lit. e Cod penal se referă la mijloacele de săvârșire a omorului, în sensul că acestea, fie prin natura lor, fie datorită împrejurărilor în care sunt folosite fac ca, în afara morții victimei, să se creeze o stare de pericol și pentru viața altor persoane.
Dacă însă, datorită mijloacelor folosite, se produce moartea a cel puțin 2 persoane, fapta constituie un omor deosebit de grav (art. 176 lit. b Cod penal).
Or, în speță activitatea de ucidere a fost îndreptată împotriva a două persoane.
În condițiile în care a rămas fără rezultatul cerut de lege, în sensul că nu s-a produs moartea nici unei dintre aceste două persoane, ne aflăm în prezența tentativei omorului deosebit de grav incriminat de art. 176 lit. b Cod penal.
La alegerea și individualizarea sancțiunii aplicate, instanța a avut în vedere, pe de o parte, gravitatea deosebită a faptelor comise de inculpat, relevată îndeosebi de urmările care s-ar fi putut produce dar, în același timp, și intervalul de timp scurs de la momentul desfășurării activității infracționale, de natură a atenua impactul acestor acțiuni în conștiința socială (relevantă fiind în acest sens atitudinea soției inculpatului, care l-a susținut în mod constant și a solicitat punerea acestuia în libertate), precum și perioada considerabilă în care s-au desfășurat procedurile judiciare și care îl îndreptățește pe inculpat, afectat de incertitudinea situației sale juridice, să beneficieze de un regim sancționator mai blând conform exigențelor CEDO.
Totodată, reținând că proporționarea pedepsei trebuie să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a ajuta la reintegrarea acesteia, instanța de fond a apreciat că neacordarea semnificației cuvenite datelor referitoare la persoana inculpatului, care se află la primul conflict cu legea penală, a avut o conduită bună anterior comiterii faptelor, manifestând o atitudine constantă de regret, ar conduce la încălcarea acestui deziderat.
Pe latură civilă, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpatului la plata sumei de 10.580 lei cu titlu de daune materiale către Asociația de Proprietari din-, sector 3, B, reprezentând valoarea lucrărilor necesare pentru refacerea instalației electrice, a instalației de utilizare gaze e și a pereților dărâmați, având în vedere și vechimea imobilului și pagubele efectiv produse în urma exploziei cauzată de inculpat.
Totodată, s-a apreciat că se impune și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termen legal,Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul G,care au criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel,Ministerul Publica susținut că reținerea, în beneficiul inculpatului, a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și Cod Penal reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege nu se justifică, deoarece lipsa antecedentelor penale ale inculpatului nu conduce în mod automat la coborârea pedepsei.
În acest sens, s-a arătat că gravitatea infracțiunilor săvârșite, urmările care s-ar fi putut produce, scopul urmărit, dar și atitudinea nesinceră a inculpatului și conduita acestuia anterior săvârșirii faptelor (consumator de alcool, care a provocat în mod repetat scandal și a amenințat membrii familiei cu moartea) justifică aplicarea unei pedepse în limitele speciale prevăzute de lege, fără reținerea beneficiului circumstanțelor atenuante.
Apelantul-inculpat a solicitat, la rândul său, redozarea pedepsei, prin raportare la modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, la concluziile raportului de expertiză și la datele ce caracterizează persoana sa.
În cursul judecării apelurilor, Curtea a procedat la ascultarea inculpatului G, care s-a limitat la a susține că își menține declarațiile date și nu înțelege să facă precizări suplimentare.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelatăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371.C.P.P. Curtea apreciază că ambele apeluri formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a analizat judicios ansamblul probatoriu administrat în cauză și a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică a infracțiunilor ce au făcut obiectul judecății.
Astfel, din coroborarea împrejurărilor de fapt relevate de procesul verbal de cercetare la fața locului, de declarațiile părților vătămate și, de expertizele medico-legale (care au stabilit leziunile suferite de părțile vătămate și consecințele acestora), de declarațiile martorilor, și de rapoartele de expertiză tehnică judiciară efectuate în cauză rezultă că, la data de 24.07.2006, pe fondul amenințărilor cu moartea adresate membrilor familiei, cu premeditare, inculpatul Gad eschis contoarul de gaze de la subsolul blocului de domiciliu și a provocat o explozie ce a avut ca urmare vătămarea integrității corporale a părților vătămate și (soția, respectiv fiul inculpatului).
Rapoartele de expertiză medico-legală întocmite în cauză au stabilit că leziunile suferite de părțile vătămate s-au putut produce prin flacără-explozie și au necesitat pentru vindecare circa 25 de zile de îngrijiri medicale, respectiv 7-9 zile de îngrijiri medicale, fără a pune în primejdie viața părților vătămate.
provocată la data menționată prin acțiunea inculpatului a avut ca urmarea și degradarea a doi pereți de compartimentare din zidărie de cărămidă, distrugerea parțială a traseelor electrice din subsol și distrugerea instalației de utilizare gaze, astfel cum s-a stabilit prin expertiza tehnică judiciară efectuată pe parcursul primului ciclu procesual.
Sub aspectul atitudinii subiective a inculpatului G la comiterea faptelor, instanța de fond a evaluat în mod corespunzător elementele ce rezultă din probele administrate și a concluzionat în mod corect că acesta a acționat cu intenție directă, prevăzând posibilitatea uciderii membrilor familiei aflați în apropiere și degradarea imobilului și urmărind producerea rezultatului letal, respectiv prejudiciabil, al faptei sale.
În acest sens, din declarațiile martorelor și, rezultă în mod evident că inculpatul a premeditat săvârșirea faptelor, avertizând-o verbal, în jurul orelor 01.00, pe fiica sa despre intenția de a-și ucide membrii familiei, precum și telefonic, în jurul orelor 04.00, pe cea de-a doua fiică despre aceeași intenție. comunicării hotărârii infracționale, echipat cu unelte și chibrituri, inculpatul a coborât în subsolul imobilului de domiciliu, a deschis robinetele a două cazane de gaze, iar în momentul pătrunderii în subsol a soției sale, urmată de partea vătămată, a aprins un chibrit, provocând astfel o explozie soldată cu vătămarea corporală a celor doi membri ai familiei și degradarea imobilului.
Contextul în care inculpatul a luat hotărârea de ucide părțile vătămate (pe fondul consumului de alcool și al amenințărilor repetate cu moartea în cursul unui conflict cu fiul său ), modalitatea concretă în care inculpatul a conceput și a pus în executare această rezoluție infracțională, aptitudinea incontestabilă a mijlocului folosit de a produce moartea (explozie produsă ca urmare a deschiderii voluntare a robinetelor de gaze și a aprinderii unui chibrit) relevă faptul că apelantul-inculpat a acționat cu intenția de a ucide cel puțin două persoane, singurul element care a împiedicat producerea rezultatului urmărit fiind insuficiența mijloacelor folosite.
Sub acest aspect, Curtea își însușește argumentele instanței de fond cu privire la calificarea faptei de omor deosebit de grav ca îmbrăcând formatentativei relativ improprii, conform art. 20 alin. 2.Cod Penal Așa cum s-a stabilit prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză, volumul de gaz scurs prin cele două robinete deschise de inculpat a fost de 203, însă o parte semnificativă s-a evacuat prin sau pe ușa de acces în subsol rămasă deschisă, fapt ce a determinat amploarea redusă a exploziei și a incendiului subsecvent.
Circumstanțele ce au determinat, așadar, dimensiunile reduse ale exploziei sunt independente de voința inculpatului și nu sunt de natură a înlătura aptitudinea mijlocului folosit de a produce, prin natura lui, moartea a cel puțin două persoane, chiar dacă în împrejurările concrete s-a dovedit insuficient pentru atingerea rezultatului urmărit.
În acest context, Curtea apreciază că fapta inculpatului G care, la data de 24.07.2006, cu premeditare, a provocat în mod voluntar o explozie în subsolul imobilului de domiciliu, soldată că vătămarea corporală a părților vătămate și, prevăzând și urmărind însă moartea a cel puțin două persoane (soț și rudă apropiată), rezultat care nu s-a produs datorită insuficienței mijloacelor folosite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav în forma de participație a tentativei, prevăzută de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 - art. 175 lit. a, c și art. 176 lit. b
Cod PenalFapta aceluiași inculpat de a degrada la aceeași dată, prin explozie, doi pereți de compartimentare aflați la subsolul imobilului de domiciliu, traseele electrice din aceeași locație și instalația de utilizare gaze, rezultând astfel un pericol pentru ceilalți locatari și bunurile acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. 4.
Cod PenalSub aspectul individualizării pedepselor aplicate, Curtea apreciază că instanța de fond a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72.Cod Penal, prin raportare la toate circumstanțele concrete ale cauzei și, sub acest aspect, atât critica Ministerului Public, cât și critica apelantului-inculpat sunt neîntemeiate.
Natura și modalitatea concretă de comitere a faptelor, împrejurările în care inculpatul a luat rezoluția de a ucide prin explozie membrii familiei și de a distruge subsolul imobilului de domiciliu, gradul de pericol social ridicat ce caracterizează faptele de acest gen și urmările ce s-ar fi putut produce se constituie în criterii importante în procesul de alegere și proporționalizare a pedepsei, ce au fost avute în vedere de către instanța de fond.
Totuși, Curtea nu poate face abstracție de urmările concret produse prin fapta inculpatului (care, deși independent de voința acestuia, nu au fost iremediabil prejudiciabile pentru părțile vătămate) și nici de ansamblul datelor ce caracterizează persoana inculpatului și care evidențiază posibilitatea constrângerii și reeducării sale prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum orientat sub minimul special prevăzut de lege, dar apropiat acestuia.
În acest sens, constată că inculpatul G este o persoană în vârstă de 60 de ani, care se află la primul conflict cu legea penală, anterior arestării era integrat social și a fost susținut constant de către soția sa inclusiv pe parcursul procesului, existând astfel premise favorabile pentru conștientizarea pe deplin a consecințelor socialmente periculoase ale faptei sale prin executarea efectivă a unei pedepse ușor reduse sub limita minimă prevăzută de lege.
Împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele pe fondul consumului de alcool și al unor amenințări repetate cu moartea adresate anterior membrilor familiei nu poate lipsi de eficiență celelalte date favorabile ce caracterizează persoana acestuia și care justifică reținerea în beneficiul său a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a
Cod PenalAcordarea unor efecte mai ample circumstanței atenuante și reducerea pedepsei sub limita stabilită prin hotărârea instanței de fond nu se impune însă față de ansamblul tuturor circumstanțelor reale ale cauzei, respectiv față de natura și gravitatea faptelor, importanța deosebită a valorilor sociale lezate prin infracțiunile deduse judecății, care reclamă aplicarea unei pedepse corespunzătoare în vederea atingerii scopului său preventiv-educativ.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție reflectă o apreciere riguroasă a tuturor criteriilor pe care instanța este ținută a le avea în vedere în procesul de individualizare, atât critica Ministerului Public, cât și critica inculpatului sub acest aspect fiind neîntemeiate.
În final, Curtea constată că instanța de fond a soluționat în mod temeinic și latura civilă a cauzei, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 998-999.civ. pentru a se dispune obligarea inculpatului la repararea prejudiciului material cauzat Asociației de Proprietari, dar și Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică și.
Existența unei legături de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul material cert cauzat imobilului de domiciliu prin degradarea a doi pereți de compartimentare din zidărie de cărămidă, distrugerea parțială a traseelor electrice din subsol și distrugerea instalației de utilizare gaze au fost în mod neechivoc stabilite prin expertiza tehnică judiciară efectuată în primul ciclu procesual, justificându-se astfel obligarea inculpatului la plata sumei de 10.580 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
Pentru aceste considerente, apreciind legală și temeinică hotărârea instanței de fond sub toate aspectele, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 1540/23.12.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 350 alin. 1.C.P.P. constatând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea sa de libertate, va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 381 alin. 1.C.P.P. va deduce prevenția de la data de 25.07.2006 la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. v obliga inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli juiciare către stat.
În baza art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în apelul parchetului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.1540 din 23.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală în dosarul -.
Menține arestarea preventivă a apelantului-inculpat și deduce prevenția de la 25.07.2006 la zi.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare în apelul parchetului rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /23.03.2009
Dact. / 24.03.2009/3 ex.
Tribunalul București - Secția a II- Penală
Jud.:
Președinte:Simona CîrnaruJudecători:Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
