Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 63/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.63/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 25 MAI 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele secției penale
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupraapelului declarat de inculpatul, domiciliat în com. jud.G, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac. prev. și ped. de art.20,174-175 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 458/F/21.10.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 mai 2009 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 19 mai 2009 și 25 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 458/21.10.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b din pen. pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. art.20 pen. în referire la art. 174 alin.1 pen. raportat la art.175 alin.1 lit.i din Codul penal.
Conf.art.71 alin.2 din pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b din pen.
Conf.art.14 din pr.pen. coroborat cu art.998 din civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile (vătămate) suma de 1.000 RON cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 5.000 RON despăgubiri morale.
A mai fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. " G suma de 891,38 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate.
Conf.art.189-191 din pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 pen. în referire la art.174 alin.1 pen. raportat la art.175 alin.1 lit.i pen.
Ca situație de fapt, Tribunalul a reținut următoarele:
Învinuitul este cunoscut în comuna, cu poreclele " " sau " ". În cursul anului 2001, învinuitul obișnuia să efectueze diverse munci la pădurea administrată de martorul, sens în care se deplasa des, cu căruța sau cu bicicleta, singur sau însoțit de alte persoane, pe drumul -ului, pe drumurile aferente,apoi pe drumurile care duceau la canton. În perioada de referință, învinuitul uza de bicicleta unchiului său, martorul, dat fiind faptul că acesta făcea naveta în Mun.T și-și lăsa bicicleta la locuința învinuitului. De asemenea, învinuitul era cunoscut de localnicii comunei ca purtând în mod obișnuit o . de piele de culoare neagră.
Partea vătămată, în anul 2001, avea pe raza comunei, o la care lucra împreună cu fiul său vitreg, martorul. De unele dintre persoanele din comuna cu care avea contact, în virtutea ocupației sale, era cunoscut ca fiind " ".
La data de 02.05.2001, după efectuarea unor treburi gospodărești, învinuitul s-a deplasat cu bicicleta la " barul lui ", situat în comuna, loc în care a consumat băuturi alcoolice. Aici s-a întâlnit și cu martorul, pădurarul la care mai obișnuia să muncească, precum, și pentru scurt timp, cu martorul. Dintr-un motiv care nu a fost stabilit prin actele de urmărire penală efectuate în cauză, învinuitul s-a deplasat la pădure, pe șoseaua -ului, cu bicicleta unchiului său- martorul. Învinuitul purta pe cap . din piele sau imitație piele de culoare neagră.
Pe același drum, spre cantonul martorului, se deplasau cu căruța și partea vătămată și martorul, persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice, dar nu în stare de ebrietate. Trecând pe lângă învinuitul, martorul a cerut o țigară, învinuitul răspunzându-i că nu are. Martorul l-a înjurat pe învinuit, motiv pentru care acesta a replicat în aceeași manieră și a încercat să se prindă de scândura căruței. Partea vătămată a mânat caii și și-a continuat deplasarea, dar după o distanță de aproximativ 300 metri de la acest incident, au virat pe drumul neasfaltat de la marginea pădurii -ului în ideea de a trece din nou pe la cantonul martorului. Atât partea vătămată, cât și martorul l-au văzut bine pe învinuit și i-au reținut atât aspectul fizic cât și hainele cu care era îmbrăcat precum și bicicleta cu care se deplasa.
După incidentul cu martorul și partea vătămată, învinuitul a fost văzut de martorul ( persoană care lucra și ea la cantonul martorului ). Martorul l-a remarcat pe învinuit și a mai remarcat faptul că acesta era agitat și că nu i-a dat nici o atenție. Martorului nu i s-a părut nefirească prezența învinuitului pe acel drum deoarece era un drum frecventat în mod obișnuit de învinuit.
de cele întâmplate, învinuitul a oprit pe drum căruța în care se aflau, cel mai probabil, făptuitorii și. A pus bicicleta în căruța acestora și le-a solicitat să meargă după căruța părții vătămate.
Între timp, partea vătămată și martorul și-au continuat deplasarea pe drumul -ului, au mai parcurs aproximativ 300 metri, pe un drum neasfaltat ce ducea spre canton. După ce au parcurs aproximativ 150 metri, au constata că din urma lor venea căruța în care se afla învinuitul. Partea vătămată a încercat să mâne caii mai repede, dar s-au încurcat hățurile, căruța întorcându-se în loc. profitând de această împrejurare, învinuitul a coborât repede din căruță, a luat din căruță un obiect contondent-par și s-a apropiat de căruța părții vătămate. În primă fază, învinuitul l-a lovit pe martorul cu parul peste spate, dar în apărarea acestuia a intervenit partea vătămată. Martorul a reușit să fugă de lângă căruță, moment în care, învinuitul a aplicat părții vătămate lovituri cu parul în zona capului. În tot acest timp, făptuitorii nu au coborât din căruță, nu s-au mișcat de pe scândura căruței și nu l-au încurajat într-un anume fel pe învinuit.
Văzând că partea vătămată nu mai opune nici un fel de rezistență, învinuitul a urcat în căruța cu care venise și împreună cu făptuitorii au părăsit zona. În deplasarea lor spre sat, învinuitul și făptuitorii au fost văzuți de martorii și de fiica acestuia,.
În continuare, martorul a mers cu căruța la martora -persoană care lucra la cantonul martorului, pentru a acorda primul ajutor părții vătămate, De aici, au fost contactați martorii și, care au dus-o pe partea vătămată la spital unde s-a intervenit chirurgical de urgență. Martorul nu s-a prezentat la medicul legist și nu a formulat plângere prealabilă pentru infracțiunea de loviri și alte violențe.
La data de 03.05.2001, urmare a descrierilor făcute de martorul, s-a procedat la efectuarea unei recunoașteri în grup de persoane. Cu această ocazie, martorul l-a indicat pe învinuitul ca fiind cel care, la data de 02.05.2001, l-a lovit cu un par pe el, peste spate și apoi pe partea vătămată, în cap.
După revenirea din spital a părții vătămate, la data de 23.05.2001, în prezența unor martori asistenți, s-au constituit grupuri de câte 8 persoane, în vederea efectuării unor recunoașteri în grup atât de partea vătămată cât și de martorul. Cu acest prilej, atât partea vătămată cât și martorul, separat unul de altul, l-au recunoscut și indicat din grup de persoane pe învinuitul ca fiind cel care, în ziua de 02.05.2001, a aplicat părții vătămate lovituri cu un par în zona capului. L-au recunoscut și indicat pe învinuit după trăsăturile feței și după aspectul fizic. Martorii, persoane care au participat la aceste recunoașteri, fie ca martori asistenți, fie ca persoane din grup au declarat că, activitățile s-au desfășurat fără ca partea vătămată sau martorul să fi fost sugestionați de cineva și fără a se lua contact între persoanele din grup sau cele care urmau să facă recunoașterea.
La aceeași dată de 23.05.2001, în prezența martorilor asistenți și, martorul a recunoscut fără ezitare, dintr-un grup de patru biciclete, bicicleta de care se folosea învinuitul, bicicletă care rămânea în mod obișnuit la locuința învinuitului.
Cu ocazia cercetării efectuate la fața locului, nu au fost identificate și ridicate mijloace materiale de probă.
Situația de fapt, astfel cum a fost prezentată, este dovedită cu procesele-verbale de sesizare și de cercetare la fața locului( filele 4-6 dosar urm.pen.), procesele-verbale de recunoaștere în grupuri de persoane și de obiecte și planșele foto( filele 47-61), declarația părții vătămate ( filele 8-30 dosar urm.pen.), raportul de constatare medico-legală ( filele 31-33 dosar urm.pen.), declarațiile martorilor, acestea fiind coroborate cu declarația de nerecunoaștere a faptei comise, negație ce a fost susținută atât în faza de urmărire penală, cât și cea de judecată.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate, rezultă faptul că acesta a suferit un traumatism cranio-cerebral mediu cu fractură complexă de boltă și bază craniană, cu plagă cranio-durală, excoriații frontale cu mică plagă contuză și tumefacții achimotice palpebrale bilateral, cu echimoză piramidală nazală și hemoragie subconjuctivală bulbară-stânga- operat- leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp contondent.
Leziunile cranio-cerebrale i-au pus în primejdie viața. În urma eschilectomiei a rămas cu lisă de substanță osoasă craniană, ceea ce constituie infirmitate fizică permanentă.
În drept,fapta inculpatului, care la data de 2.05.2001, în loc public, pe un drum comunal, a aplicat părții vătămate lovituri cu un obiect contondent-gen par, în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viața și au dus la infirmitate fizică permanentă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 pen. în referire la art. 174 alin.1 pen. raportat la art.175 alin.1 lit.i pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare referitoare la limitele de pedeapsă aplicabile unor astfel de infracțiuni, împrejurările în care a fost comisă fapta (în loc public, pe un drum comunal), loviturile aplicate în zona capului cu obiecte contondente, precum și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și nu a recunoscut faptele infracționale reținute în sarcina sa.
Având în vedere gravitatea deosebită a faptei comise, inculpatului, pe lângă pedeapsa cu închisoarea aplicată, s-a dispus și aplicare pedeapsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 alin.2.pen. s-a va aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b pen.
Latura civilă
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în fața instanței (fila 20 dosar instanță) cu suma de 10 milioane lei despăgubiri materiale și 50 milioane lei -daune morale.
Tribunalul a apreciat faptul că, urmare a leziunilor suferite și a timpului necesar pentru vindecarea acestora, precum și faptul că acesta rămas cu infirmitate fizică permanentă, necesitând permanent consum de medicamente, sumele solicitate cu titlu de despăgubiri civile se justifică, în totalitatea lor, și ca urmare în baza art.14 pr.pen. coroborat cu art.998 civil, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 1.000 RON cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 5.000 RON, despăgubiri morale.
Partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. G (fila 9 dosar instanță) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 891,38 lei cu titlu de despăgubiri civile ocazionate cu internarea părții vătămate la Secția Neurochirurgie, pentru investigații.
Tribunalul l-a obligat pe inculpt să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. G, suma de 891,38 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate cu internarea părții vătămate.
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o sub următoarele aspecte:
- instanța de fond nu a motivat corespunzător soluția de condamnare și nu a răspuns apărărilor și cererilor formulate de inculpat încălcându-i astfel dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil;
- în mod greșit s-a dispus condamnarea inculpatului câtă vreme probele aflate la dosarul cauzei nu dovedesc fără dubiu că acesta este autorul agresiunii asupra părții vătămate;
Apelul declarat de inculpatul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma primului motiv de apel invocat Curtea reține că instanța de fond nu a motivat corespunzător hotărârea, nepronunțându-se asupra unor probe adminJ. și asupra unor cereri esențiale pentru inculpat de natură să îi garanteze drepturile și să influențeze soluția procesului.
În acest sens Curtea reține că potrivit art. 356 lit. a Cod pr. penală expunerea hotărârii judecătorești trebuie să cuprindă " analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză".
Dispozițiile legale mai sus arătate nu au fost respectate în cauză instanța de fond rezumându-se, după preluarea în întregime a situației de fapt reținută prin rechizitoriu, să arate într-o singură frază că vinovăția inculpatului este dovedită de mijloacele de probă adminJ. în cauză (care au fost doar enumerate fără a fi în vreun fel analizate), coroborate cu declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a faptei comise.
Aceste mențiuni extrem de sumare referitoare la problematica vinovăției sau nevinovăției inculpatului, în condițiile în care acesta a negat constant comiterea faptei și a existenței la dosar a unui vast material probator din care rezultă date ce susțin ambele teze, conduc la concluzia că instanța de fond a abdicat de la sarcina motivării soluției pronunțate pronunțând astfel o hotărâre supusă desființării.
Curtea reamintește cu această ocazie Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni care precizează referitor la acest aspect că"o hotărâre judecătorească trebuie, în principiu să fie motivată.
Motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii de către justițiabil ci este mai ales o garanție împotriva arbitrariului. Pe de o parte ea obligă judecătorul să distingă mijloacelor de apărare ale părților și să precizeze elementele care îi justifică decizia și o fac să fie conformă legii și, pe de altă parte, ea permite o înțelegere a funcționării justiției de către societate.
Motivarea trebuie să fie coerentă, clară și lipsită de ambiguități și de contradicții. Ea trebuie să permită urmărirea unui raționament care a condus judecătorul la aceasta.
Motivarea hotărârilor judecătorești trebuie să răspundă pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare. Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele."
În același sens în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că"întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Cauza Boldea împotriva României din 15.02.2007)."
Față de considerentele mai sus expuse Curtea reține că sentința supusă controlului judiciar nu întrunește exigențele unei hotărâri motivate, atât potrivit legii procesual penale române cât și principiilor europene și jurisprudenței CEDO în materie.
Având în vedere că prin nemotivarea hotărârii pronunțate instanța de fond a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al inculpatului, ceea ce atrage nulitatea sentinței conform art. 197 al. 1 și 4 Cod pr. penală, urmează ca în baza prevederilor art. 379 pct. 2 lit. b Cod pr. penală să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Cât privește celelalte critici formulate de inculpat Curtea constată că analiza acestora nu se mai impune, dat fiind motivul care conduce la admiterea apelului, urmând ca de acestea să se țină seama cu ocazia rejudecării cauzei în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești corespunzător motivate în fapt și în drept.
Se impune totuși precizarea că în opinia Curții este necesar ca instanța de rejudecare să depună diligențe pentru audierea cel puțin a martorilor a căror ascultare nu s-a reușit în primul ciclu procesual și anume, și precum și pentru administrarea oricăror alte mijloace de probă care pot conduce la aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele.
În conformitate cu dispozițiile art. 383 al. 3 Cod pr. penală se vor menține actele procedurale efectuate de instanța de fond până la data de 21.10.2008.
Văzând și prevederile art. 192 al. 3 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 16.06.1968 în T, jud.G, domiciliat în com. jud.G, CNP -, și în consecință ;
Desființează în întregime sentința penală nr. 458/F/21.10.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Menține actele procedurale efectuate până la data de 21.10.2008.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpatul și de la comunicare pentru partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G și moștenitorii părții vătămate decedate, respectiv, și.
Pronunțată în ședință publică azi 25 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
I
Red.I - 9.06-.2009/ Tehnored. - 9.06.2009/2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate
