Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 65

Ședința publică de la 12 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 20 din data de 12 ianuarie 2009 Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile civile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Instanța aduce la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 70 al.2 din Codul d e procedură penală și anume faptul că are dreptul de a da sau a nu da nici o declarație în prezenta cauză, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul consimte să dea declarație în prezenta cauză, declarația sa fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Interpelat, inculpatul arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.

Av. pentru inculpatul apelant solicită admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice, consideră că reținerea premeditării este nelegală atât timp cât din declarațiile inculpatului rezultă că nu a premeditat săvârșirea faptei.

Între inculpat și partea vătămată exista o legătură strânsă și întrucât inculpatul dorea ca partea vătămată să se întoarcă cu el în I, ( partea vătămată fiind din P), fiind și sub o stare de tulburare întrucât partea vătămată era însărcinată și dorea să facă întrerupere de sarcina, a acționat în maniera arătată, folosind acel cuțit, fără să se gândească să o lovească.

Cu privire la reținerea art. 174 lit. i din Codul penal, agravanta că fapta a fost săvârșită în loc public, solicită a se avea în vedere că fapta s-a săvârșit în incinta unei clădiri, la parterul blocului, care nu este considerat ca fiind loc public.

În consecință solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174 lit. a și Cod penal în art. 174 cod penal, admiterea apelului declarat, redozarea pedepsei aplicat, în sensul reducerii sub limita prevăzută de lege. Urmează ca instanța să aibă în vedere poziția procesuală a inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, a avut un loc de muncă, că nu a intenționat să lovească partea vătămată.

Pe latura civilă a cauzei solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a declarat apel, deși a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare și a daunelor morale.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, solicită, în raport de probatoriul administrat, respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefundat, și menținerea încadrării inițiale, respectiv a art. 174 lit. a și i din Codul penal.

Consideră că inculpatul a premeditat fapta reținută în sarcina sa, acesta a avut asupra sa un cuțit.

Cât privește agravanta de la lit. iaa rt. 174 din Codul penal solicită a se avea în vedere că holul și casa scării unui bloc au statut de loc public. Mai mult, dat fiind faptul că interfonul din acel bloc nu funcționa, exista posibilitatea ca orice persoană să intre în casa scării.

Inculpatul având cuvântul arată că regretă foarte mult fapta reținută în sarcina sa, nu a avut nici o clipă intenția de a face rău părții vătămate.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr. 20/12.01.2009 a Tribunalului Iași, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 334 Cod procedură penală respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpat, prin apărător, din art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. "a și i" Cod penal în art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. i Cod penal.

În baza art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. "a și i" Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 27.08.1984, în municipiul I, cu domiciliu în mun. I, șos. -, nr. 26, jud. I, -, actualmente aflat în arest preventiv în I, fără antecedente penale, jud. I, pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă la omor calificat" prevăzuta și pedepsita de art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. "a și i" Cod penal, în dauna părții vătămate, domiciliata în mun. P, str. -, -. 3 jud. I,la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza disp. art. 65 al. 2 si art. 66 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. "b" Cod penal pe o durata de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" teza a II-a si lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzuta de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului prin încheierea nr. 88/22.08.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, definitivă.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 21.08.2008 la zi.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliată în mun. P, str. -, -. 3 jud. I și, în consecință, a fost obligat inculpatul să plătească acesteia cu titlu de daune morale suma de 15000 lei.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Pneumoftiziologie I și, în consecință, obligă inculpatul să plătească acesteia suma de 2089 lei, cu titlu de daune materiale ce reprezintă cheltuielile efectuate de partea civilă pentru asistența medicală acordată victimei.

În baza art. 15 alin. 2 Cod procedură penală a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civila Serviciul de Ambulanța Județean I, ca tardiv formulata.

În baza art. 118 lit. "b" Cod penal a fost respinsă cererea de confiscare a cuțitului de vânătoare cu depus la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Iași.

În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală s- dispus restituirea către martorul, domiciliat în I, str. -. -, --1,. C, parter,. 1 corpului delict "cuțit vânătoare cu " aflat la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Iași, după rămânerea definitiva a prezentei sentințe.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 2000 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Prin rechizitoriul din 11.09.2008 întocmit în dosarul nr. 2014/P/2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și -, născut la 27.08.1984 în mun. I de cetățenie română absolvent a 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. a și i Cod penal.

Pe baza probelor strânse de organele de urmărire penală, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că, pe fondul deteriorării relației dintre inculpatul și prietena sa, partea vătămata, în dimineața zilei de 21.08.2008, inculpatul s-a hotărât să meargă în localitatea P pentru aol ămurii pe partea vătămată să continue relația și să-l însoțească în mun. Inculpatul a solicitat martorului cu care era prieten, să îl ducă până în mun. Inițial, martorul l-a refuzat, întrucât în aceea zi pr egătise să meargă la pescuit, însă la insistențele acestuia a acceptat. La coborârea din mașină, inculpatul a luat un cuțit de vânătoare ce se afla într-o plasă și folosit de martor la pescuit, fără să-i spună acestuia, urmând să i-l restituie când se vor întâlni din nou. Cuțitul a fost pus în buzunarul de pe dedesubt al hainei din piele cu care era îmbrăcat. Inculpatul în jurul orelor 8.30 mers la etajul I pe casa scării din blocul unde locuiește partea vătămată așteptând-o pe aceasta să iasă din apartament. În timp ce aștepta la etajul I, inculpatul a fost văzut de martorele: și, care locuiesc pe aceiași scară cu partea vătămată. În jurul orelor 9.00, partea vătămată, a ieșit din apartament cu scopul de a plimba un câine de casă, iar tatăl acesteia martorul a rămas în apartament. Imediat ce inculpatul a văzut-o pe partea vătămată ieșind singură din apartament, a coborât la aceasta și i-a cerul să se deplaseze cu el în mun. I, dar partea vătămata a refuzat. nculpatul i-a cerut părții vătămate să vorbească încet, a prins-o de haină și a început să o tragă în afara blocului spunându-i că este așteptat de un autoturism în mele blocului. Imediat partea vătămată a cerul să fie lăsată în, afirmând că va țipa, cei doi au intrat pe casă scării pe holul din fața apartamentului său. Inculpatul a continuat să insiste ca partea vătămată să-1 însoțească în muni cipiul I, ținând-o de haine și au ieșit în al doilea hol, moment în care, inculpatul a scos cuțitul din buzunarul gecii, l-a îndreptat spre aceasta, amenințând-o, folosind expresia: "te omor dacă nu mergi cu mine". Partea vătămată a început să țipe, iar câinele ce o însoțea să latre, moment în care inculpatul a aplicat o lovitură puternică părții vătămate cu cuțitul în partea față a toracelui, moment în care partea vătămată s-a întors către ușa iar acesta i-a mai aplicat o lovitură cu acel cuțit în spate. După aceea, partea vătămată a căzut iar inculpatul a fugit abandonând cuțitului în fața scării blocului și s-a deplasat printre blocurile din spate.

Raportul de constatare medico-legală nr. 5561 din 01.09.2008, Iac oncluzionat că partea vătămata a prezentat plagă tăiată lombară și o plagă înjunghiată hemitorace stâng cu interesare pulmonară și hemotorax stâng; eziunile prezentate putând fi produse prin loviri active cu obiect tăietor-înțepător (posibil cuțit) și putând data din data de 21 august 2008, necesitând 25-30 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. S-a concluzionat că leziunile prezentate de către partea vătămata au fost de natură să-i pună în primejdie viata.

Inculpatul a recunoscut în general înlănțuirea faptică a evenimentelor din 21.08.2008, contestând în principal reținerea caracterului premeditat al faptei, susținând reacția momentană necontrolată de atac asupra părții vătămate, pe fondul discuțiilor divergente. În acest sens s-a solicitat și schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa în infracțiunea prevăzuta de art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. "i" Cod penal.

Instanța a reținut că dacă inițial inculpatul a susținut că a plecat din municipiul I având cuțitul asupra sa, ulterior a indicat că arma a fost luata din mașina martorului . Aceasta ultima susținere se coroborează cu declarația martorului audiat care a arătat că printre alte unelte de pescuit, în mașina avea un cuțit de vânătoare și a observat, odată ajuns la pescuit, că acesta lipsea.

Apărările inculpatului conform cărora cuțitul a fost luat exclusiv în scop de protecție, pe fondul unui conflict mai vechi dintre o persoana și fratele părții vătămate, nu pot fi reținute de instanța. Caracterul ambiguu al relatărilor despre conflictul dintre cele două persoane coroborate cu atitudinea oscilanta a inculpatului denota caracterul nesincer al justificărilor acestuia. De altfel, analiza raționala a susținerilor inculpatului determina înlăturarea acestora, în condițiile în care la interpelarea expresă a instanței, în declarația data inculpatul atesta "mi-am amintit de incidentul cu fratele de abia când am ajuns în municipiul P, acesta fiind motivul pentru care m-am înarmat cu un cuțit". Or, pe de o parte, inculpatul mergea frecvent în municipiul P, fără a relata că ar fi fost un lucru obișnuit de a purta arme in scop protectiv asupra sa. Pe de alta parte, o rememorare spontana a unui conflict anterior ( mi-am amintit doar când am ajuns în P) nu poate justifica resimțirea unei stări de pericol de o asemenea natura care să îl determine să ia asupra sa un cuțit. Mai mult, inculpatul a ascuns fața martorul faptul că a luat cuțitul, martorul declarând - în mașina aveam mai multe scule pentru pescuit - și un cuțit care a dispărut; ulterior am aflat că și-a tăiat prietena cu acel cuțit - când am ajuns la pescuit mi-am dat seama că din sacoșa cuțitul lipsea". Or, un scop strict preventiv al luării cuțitului nu justifica atitudinea inculpatului fața de martor.

De altfel inculpatul nu a putut justifica rațional nici motivul pentru care, într-o discuție, relatată ca fiind relativ normala, înțeles să scoată cuțitul din buzunarul interior al hainei. Astfel în fața instanței, inculpatul a declarat că "în acest moment partea vătămata a început să vorbească tare, cățelul să latre, moment în care eui-am arătat cuțitul părții vătămateși aceasta m-a întrebat de ce îl port la mine; partea vătămata vrut să-mi ia cuțitul, nu mai rețin exact împrejurările, a căzut, m-am tăiat la deget și fiind unul lângă altul aceasta a încercat să-mi ia cuțitul și atunci am lovit-o cu cuțitul". Or, susținerile inculpatului sunt infirmate de concluziile raportului medico legal 5561/01.09.2008, partea vătămata neprezentând la momentul examinării răni caracteristice defensive

Partea vătămată a declarat în cursul urmării penale că inculpatul i-a aplicat o lovitura puternica în lateral, în partea stânga fața a toracelui și când s-a întors spre ușa apartamentului a fost prinsă și trasa înapoi de inculpat și imediat i-a mai aplicat o lovitura cu cuțitul în spate, declarație ce se coroborează cu concluziile raportului de expertiza medico -legală nr. 5561 din 01.09.2008 I conform cărora partea vătămata a prezentat plagă tăiată lombară și o plagă înjunghiată hemitorace stâng cu interesare pulmonară și hemotorax stâng, leziuni de natură să-i pună în primejdie viata și cu declarațiile inculpatului însuși care a arătat că recunoaște acțiunea de lovire a părții vătămate cu cuțitul, fără a preciza numărul și locul loviturilor aplicate.

Fapta inculpatului care,în data de 21.08.2008, înarmându-se cu un cuțit de vânătoare, a așteptat partea vătămata în scara blocului K3 din str. -, mun. P - loc public în sensul art. 152 Cod penal și la refuzul acesteia de a-l însoți lovit- pe partea vătămata, cu un cuțit de vânătoare în zona toracica, respectiv lombara dreapta, provocându- leziuni ce i-au pus în pericol viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativa de omor calificat prevăzute de art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. a, Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directa prevăzând și urmărind producerea rezultatului socialmente periculos, folosirea cuțitului fiind plănuita de inculpat în condițiile în care partea vătămata va refuza din nou reluarea legăturii.

Cu prilejul individualizării judiciare pedepsei au fost avute în vedere criteriile prescrise de art. 72 Cod penal, respectiv: natura și gravitatea deosebită a faptelor, urmările acestora, limitele de pedeapsă, calitatea de infractor primar al inculpatului, dar și conduita avută de acesta ulterior săvârșirii faptelor: Instanța a avut în vedere circumstanțele reale și gradul ridicat de pericol social ale faptei - în loc public, asupra unei femei tinere, aflata la începutul vieții sociale, cu o arma în sensul art. 151 alin. 2 Cod penal procurată special în acest scop, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale inculpatului reținându-se sub acest aspect conduita procesuală parțial sinceră a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și conduita sociala anterioara faptei, general corecta a inculpatului,așa cum reiese din înscrisurile depuse la doar și declarația martorului ( 68). Instanța s reținut că argumentația "crimei pasionale" în justificarea săvârșirii infracțiunii nu poate conduce la o reapreciere a gradului de pericol social al faptei și a persoanei infractorului, întrucât o corecta formare a atitudini fața de valorile sociale ocrotite de legea penala ar fi permis inculpatului să înțeleagă că refuzul partenerului de viața în continuarea legăturii are caracter unilateral și categoric. Dincolo de sentimentul de afecțiune ce îl lega de partea vătămata, inculpatul a acționat cu credința că voința și dorința sa sunt mai importante decât orice argument logic sau personal prezentat de fosta prietena.

În latura civilă a cauzei, instanța a reținut următoarele:

Partea vătămată s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 50000 lei.

Deși inculpatul a susținut că partea vătămata nu a probat în niciun fel daunele pretinse, instanța a reținut că răspunderea civilă a inculpatului este antrenată în condițiile art. 998 și urm Cod civil pentru săvârșirea unei fapte ilicite care a cauzat un prejudiciu cert, nereparat, faptă săvârșită cu vinovăție. Sub aspectul daunelor morale, instanța a reținut că prin săvârșirea faptei de lovire sau alte violențe, inculpatul a adus atingere unui drept fundamental al părții vătămate, dreptul la integritate fizică garantat prin art. 22 alin. 1 din Constituția României, cauzându-i astfel un prejudiciu de ordin nepatrimonial, susceptibil de reparație prin mijloace bănești conform art. 14 alin. 5 Cod procedură penală. Având în vedere impactul negativ, de ordin psihologic pe care îl resimte victima unei infracțiuni săvârșite cu violență, urmările psihologice ale unui astfel de traumatism și necesitatea ca daunele morale să reprezinte o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul suferit, numărul de zile de îngrijiri medicale acordat, având în vedere finalitatea instituției daunelor morale, dar și limita ce impune ca acestea să nu devină o sursă de venit nejustificată, instanța în baza art. 346 alin 1 și 2 și art. 14 alin 1,2, 5 Cod procedură penală, în referire la art. 998 și art. 999 Cod civil a admis doar în parte acțiunea civilă a părții vătămate și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 15000 lei RON cu titlu de daune morale. În lipsa administrării oricăror probe cu privire la toate circumstanțele ce au condus la aprecierea prejudiciului suferit la suma de 50.000 lei, instanța a respins celelalte pretenții ale părții vătămate, acestea nefiind dovedite.

În ceea ce privește constituirea de părți civile a Spitalului Clinic Pneumoftiziologie I cu suma de 2089 lei și Serviciului de Ambulanța Județean I cu suma de 499 lei, inculpatul, prin apărător a invocat tardivitatea constituirii ca părți civile în cauza și a solicitat respingerea cererilor ca tardiv formulate.

Or, în cauza citarea părților civile Spitalului Clinic Pneumoftiziologie I și a Serviciului de Ambulanța Județean I cu mențiunea de a preciza daca se constituie părți civile în cauza s-a dispus abia la termenul din 30.09.2008. Or, la primul termen după citarea sa, Spitalului Clinic Pneumoftiziologie I s-a constituit parte civila cu suma 2089 lei, astfel încât instanța a apreciat că aceasta cerere a fost formulata în termen procedural, neputându-se reține vreo culpa a unității spitalicești în depunerea cererii cu întârziere. În ceea ce privește Serviciului de Ambulanța Județean I acesta s-a constituit parte civila abia la data de 12.11.2008, deși fusese legal citat pentru termenul din 28.10.2008. În consecința, instanța, în baza art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean I, ca tardiv formulată.

Examinând condițiile necesare antrenării răspunderii civile a inculpatului sub aspectul daunelor solicitate de Spitalului Clinic Pneumoftiziologie I, instanța a constatat că acestea au fost relevate și dovedite, respectiv fapta ilicită cauzatoare de prejudicii (aceasta constând în acțiunea de lovire întreprinsă de inculpat asupra părții vătămate, caracterul ilicit al acesteia, derivând din cel penal reținut în baza considerentelor arătate), prejudiciul cauzat părților civile (constând în cheltuielile avansate părții vătămate pentru îngrijirile acordate acesteia), legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și culpa exclusivă a inculpatului în producerea acestui prejudiciu.

În consecință, în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Pneumoftiziologie I și, în consecința, obligat inculpatul să plătească acesteia suma de 2089 lei, cu titlu de daune materiale ce reprezintă cheltuielile efectuate de partea civilă pentru asistența medicală acordată victimei.

Având în vedere că din toate probele administrate în cauza reiese că în fapt cuțitul de vânătoare folosit la săvârșirea infracțiunii aparține martorului, nefiind proprietatea inculpatului și acesta nefiind evaluat, instanța în baza art. 118 lit. "b" Cod penal a respins cererea de confiscare a cuțitului de vânătoare cu depus la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Iași și în baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală a dispus restituirea către martorului, a corpului delict "cuțit vânătoare cu " aflat la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Iași, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În termenul prevăzut de art. 363 alin. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de inculpat și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivându-și apelul, inculpatul solicită înlăturarea agravantelor prev. la art. 175 lit. "a și i" Cod penal, recalificarea juridică a faptei în tentativă la omor, prev. de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal, reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. "a,c" Cod penal și redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia sub limita minimului special revăzut de lege.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limita prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost legal și judicios administrat, probele fiind apreciate în considerarea disp. art. 63(21) Cod procedură penală.

Coroborând procesul-verbal de cercetare la fața locului și de conducere în teren a inculpatului, raportul de constatare medico-legală nr. 5561/01.09.2008 al I, și actele medicale ale părții vătămate, declarațiile acesteia și ale martorilor, declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei, susținând că a fost o reacție de moment necontrolată, toate acestea dovedesc fără dubiu că inculpatul a comis cu vinovăție fapta pentru care a fost trimis în judecată.

În ce privește disp. art. 175 lit. "a și i" Cod penal, se constată că acestea sunt incidente în cauză, așa cum legal a reținut instanța de fond.

Din probele dosarului (fotografie, declarații de martori, declarațiile inculpatului și ale părții vătămate) rezultă fără dubiu că inculpatul a luat cuțitul în scopul de a-l folosi pentru a intimida partea vătămată, a-i înfrânge voința acesteia.

Inculpatul nu purta în mod obișnuit cuțit asupra sa și chiar în declarația sa din instanță, arată că partea vătămată s-a mirat și l-a întrebat "de ce poartă cuțit asupra sa".

Inculpatul a evitat în declarațiile sale să se refere la momentul lovirii părții vătămate, tocmai pentru a da consistență versiunii pe care a prezentat-o în instanță, că "partea vătămată a vrut să-i ia cuțitul, împrejurare în care a căzut și el a lovit-o".

Raportul de constatare medico-legală a concluzionat însă că partea vătămată nu prezenta răni caracteristice defensive.

Cele două plăgi tăiate au fost produse părții vătămate astfel: printr-o lovitură cu cuțitul în lateral în partea a toracelui și respectiv, atunci când partea vătămată s-a întors spre ușa apartamentului, a fost prinsă și trasă înapoi de inculpat, care imediat i-a mai aplicat o lovitură c cuțitul în spate.

Inculpatul s-a înarmat cu un cuțit de vânătoare, a așteptat partea vătămată în scara blocului al cărui interfon era defect și unde avea acces orice persoană și la refuzul acesteia de a-l însoți, a lovit-o cu cuțitul, rezultatul socialmente periculos fiind prevăzut și urmărit de inculpat, care a acționat cu intenție directă.

În acest context, criticile inculpatului vizând schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal, sunt vădit neîntemeiate.

Este adevărat că inculpatul este la primul impact cu legea penală, este bine caracterizat, tânăr, cu posibilități de reinserție socială, a avut o bună conduită procesuală și a regretat săvârșirea faptei, invocând manifestări necontrolate pe fondul implicației afective în relația cu partea vătămată.

Așa fiind, instanța e apel apreciază că se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. "a,c" Cod penal și dând eficiență disp. art. 76 Cod penal, reducerea pedepsei aplicate de prima instanță.

În consecință, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală va fi admis apelul inculpatului, pedeapsa urmând a fi coborâtă sub limita minimului special prevăzut de textul de incriminare.

Or fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza disp. art. 350 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce arestarea preventivă după data de 12.01.2009 la zi.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și -, născut la 27 august 1984, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 20 din 12 ianuarie 2009 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o desființează în parte, în latură penală.

Rejudecând cauza:

Reține în favoarea inculpatului circumstanțele prevăzute de art. 74 lit. "a,c" Cod penal și în consecință:

Reduce de la 8 ani închisoare, la 6 (șase) ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. "a,i" Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a,c și art. 76 lit. a cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsă perioada arestării preventive, după data de 12 ianuarie 2009.

Cheltuielile judiciare care includ și onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei - rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 Mai 2009.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași: -

29.05.2009

2 ex.-

Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Iasi