Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 66/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.20 rap.la art.174-175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.66
Ședința publică de la 09 mai 2008
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Aurel Ilie
- - Președinte Secție
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.212 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat -, apărător desemnat din oficiu, avocat, apărător desemnat din oficiu pentru partea civilă, lipsă, lipsind părțile civile Spitalul Județean de Urgență S și Spitalul Clinic de Urgență
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost ascultat inculpatul, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat - pentru inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale, micșorarea pedepsei, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, situația familială, având doi minori în întreținere, impunându-se reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea sub minimul special prevăzut de lege.
Avocat pentru partea civilă, solicită respingerea apelului inculpatului, menținerea sentinței penale și obligarea părții civile la plata onorariului pentru apărătorul din oficiu.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat, deoarece nu există temeiuri pentru reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei, intenția indirectă de a ucide rezultă din probele administrate. Deducerea perioadei arestării preventive la zi și menținerea stării de arest a inculpatului.
Inculpatul solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Constată că prin sentința penală nr.212 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal, rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal, ca neîntemeiată.
În baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, cu înlăturarea art. 37 lit. a Cod penal și aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 29 iunie 1972 în comuna, judetul O, cu același domiciliu, în prezent arestat preventive în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, la 8 ani închisoare pedeapsă principală și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
In baza art.350 Cod pr.penală, s-a menținut starea de arest inculpatului.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de 25 septembrie 2007 la zi.
S-au admis acțiunile civile promovate de Spitalul Clinic de Urgență și Spitalul Județean de Urgentă și în baza art. 14 și 346 Cod pr.penală. rap. la art. 313 din Legea 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 12047,10 lei plus dobânda aferentă de la data cauzării prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului către Spitalul Clinic de Urgență și a sumei de 250 lei către Spitalul Județean de Urgentă
S-a admis în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă - și în baza art. 14 și 346 Cod pr.penală rap. la art. 998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 7300 lei despăgubiri civile, din care 5.000 lei daune morale și 2300 lei daune materiale.
In baza art. 191 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
In baza art. 193 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 598 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată.
Pentru a se pronunța astfel, în urma probelor administrate - declarații parte vătămată, declarații inculpat, declarațiile martorilor, certificat medico-legal nr.A2/2592/25 aprilie 2007, eliberat de INML Minovici B, raport de constatare medico-legală nr.574/E din 7 mai 2007, întocmit de SJML O, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
În după amiaza zilei de 25.03.2007 partea vătămată, în vârstă de 75 ani a plecat de la locuința soției situată pe raza comunei, județul O la numitul, deoarece intenționa să poarte o convorbire telefonică cu fiica sa, ce locuiește efectiv în municipiul B, folosind în acest mod telefonul mobil al numitului.
După ce a terminat convorbirea telefonică partea vătămată a plecat către casă cu precizarea că a trecut prin dreptul locuinței inculpatului care este vecin cu. În acest loc, partea vătămată a fost lovită fără motiv de inculpatul cu o piatră în zona frontală și a ochiului stâng, lovitură în urma căreia a căzut la pământ pe carosabilul pietruit, împrejurare în care inculpatul a continuat să- lovească cu același obiect în mod repetat în zona feței, aceasta pierzându-și cunoștința.
În aceste împrejurări de părți s-a apropiat martora care i-a reproșat inculpatului agresiunea exercitată asupra părții vătămate, acesta deplasându-se în curte după ce anterior afirmase că merge să ia un topor sau o secure pentru a omorî partea vătămată, însă nu a mai revenit.
Partea vătămată a fost ridicată de la pământ de martorii și și a fost transportată în curtea numitului unde i s-au acordat îngrijiri medicale și de unde a fost dusă la Spitalul Județean S, iar de aici transferată la Spitalul de Urgență B saca, unde a rămas internat în perioada 26 martie - 18 aprilie 2007 în cadrul Secției Neurochirurgie.
S-a mai arătat că susținerea inculpatului, potrivit căreia partea vătămată ar fi generat incidentul prin aceea că, fără motiv, i-a lovit cu pietre porțile locuinței și i-a adresat injurii este infirmată cu certitudine pe de o parte de declarația părții vătămate, iar pe de altă parte, de declarația martorei, care fiind audiată a precizat: "l-am condus pe partea vătămată și am observat-o pe aceasta care plecase, precum și pe când a ieșit din curtea locuinței sale, repezindu-se la partea vătămată pe care a lovit-o în zona capului. am văzut că partea vătămată nu a lovit cu pietre poarta locuinței inculpatului nu am auzit ca părțile să-și adreseze injurii " ( fila 70 dosar).
S-a menționat că din depozițiile martorilor oculari, și rezultă că inculpatul a lovit partea vătămată, fără motiv, în zona capului, că aceasta a căzut la pământ ca urmare a loviturii aplicate, precum și faptul că inculpatul a continuat să agreseze partea vătămată ce se afla "la pământ cu fața în sus" pe care a lovit-o în mod repetat peste față și în zona frunții cu un pietroi; că incidentul s-a consumat în acest mod rezultă și din declarația martorei care audiată fiind a relatat instanței că a observat nemijlocit incidentul din ziua de 25 martie 2007 și a văzut când inculpatul "fără motiv, din cauza stării de ebrietate a început să lovească partea vătămată cu o piatră".
exercitată de inculpat a avut ca urmare producerea de multiple traiecte de fracturi, plăgi multiple frontale și fracturi oase craniană, precum și un traumatism cranio-facial cu fractură oase proprii nazale cu înfundare și epistaxis anterior bilateral, ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor, respectiv 25.03.2007 și nu au pus în primejdie viața victimei, așa cum rezultă din considerentele și concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 574/E/7.05.2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală
În opinia tribunalului, fapta săvârșită de inculpatul, de a fi aplicat în mod repetat cu piatra - corp delict mai multe lovituri în zona capului părții vătămate, în vârstă de 75 ani, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico legal - fractură perete anterior sinus, fractură malar drept, fractură perete extern orbită dreaptă, fractură inferior orbită, factură 1/3 medie oase piramidă nazală, fracturi oase craniană - întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. și ped. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. Cod penal, poziția subiectivă a inculpatului caracterizându-se prin intenția indirectă de a ucide partea vătămată.
S-au avut în vedere literatura de specialitate și practica judiciară, potrivit cărora poziția psihică a făptuitorului față de faptă și urmarea acesteia trebuie stabilită în fiecare caz în raport de împrejurările concrete și îndeosebi în raport cu instrumentul folosit de făptuitor - sau nu de a produce moartea - regiunea corpului lovită - o zonă vitală sau nu - numărul și intensitatea loviturilor - o singură lovitură sau mai multe lovituri aplicate cu mare intensitate - raporturile dintre infractori și victimă anterioare săvârșirii faptei, atitudinea infractorului după săvârșirea faptei în sensul că a încercat să dea un prim ajutor victimei sau a lăsat-o în starea în care a adus-o, subliniindu-se că este necesară luarea în considerare a tuturor acestor împrejurări și nu numai a unora deoarece chiar dacă unele par concludente, privite în mod izolat pot duce totuși la o încadrare juridică diferită.
S-au invocat în acest sens, deciziile nr. 6002/2004, nr. 3/2005 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciindu-se că există cel puțin intenția indirectă prev. de art. 19 alin. 1 lit. b Cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de ar. 72 Cod penal, respectiv, circumstanțele concrete în care a acționat inculpatul, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce dar și de persoana acestuia care a recunoscut parțial comiterea faptei în sensul confirmării incidentului cu partea vătămată, care este tânăr, este căsătorit și are doi copii în întreținere, împrejurări în raport de care se va aplica o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator.
S-a menționat că în raport de condamnările anterioare ale inculpatului fapta din prezenta cauză a fost săvârșită după executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 942/5.06.2001 a Judecătoriei Slatina, definitivă la data de 18.06.2001, în executarea căreia a fost arestat la data de 18.07.2001 dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească pentru aceasta, astfel că în cauză operează dispoz. art. 37 lit. b Cod penal, privind recidiva postexecutorie.
S-a apreciat că se impune aplicarea pedepsei accesorii și complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal, având în vedere că în cauză inculpatul a comis o infracțiune gravă ce denotă incapacitatea acestuia de a aprecia valori fundamentale, cum este viața, așa încât, întrucât nu are maturitatea de a respecta acest drept, în mod rezonabil se impune concluzia că nu este în măsură să aprecieze asupra dreptului de a alege sau de a fi ales și implicit să aprecieze asupra modului în care este guvernată țara ori să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ și cu atât mai puțin nu are dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal s-a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 RON reprezentând despăgubiri civile, respectiv 5.000 lei daune morale și 5.000 lei daune materiale, acestea din urmă constând în contravaloarea tratamentului medical urmat în urma leziunilor suferite prin agresiunea exercitată de inculpat.
În raport de situația de fapt reținută și prin prisma probelor administrate dar și a dispoz. art. 998, 999 civ. conform cărora "orice faptă a omului ce cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara", tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile privind angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, respectiv existența faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, a prejudiciului produs prin aceasta, vinovăția inculpatului în comiterea faptei, precum și legătura de cauzalitate dintre aceste elemente.
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, s-au avut în vedere suferințele fizice și psihice, vârsta victimei, numărul zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare, împrejurarea că a fost internată în două unități spitalicești.
Cât privește cuantumul daunelor materiale solicitate instanța de fond a reținut că potrivit art. 1169 Cod civil, pretențiile formulate în fața instanței trebuie dovedite, iar în acest sens martorii audiați, respectiv și au confirmat că partea vătămată ar fi cheltuit suma de 2.300 lei cu titlul de medicație urmată după agresiunea suferită, astfel că va obliga inculpatul la plata acestei sume cu acest titlu.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, motivând că nu s-a avut în vedere faptul că prin raportul de constatare medico-legală întocmit de SJML O, s-a concluzionat că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei, inculpatul nu a avut intenția de aou cide pe partea vătămată, neavând nici un conflict cu aceasta anterior săvârșirii faptei. A mai solicitat reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 Cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere atitudinea sinceră, situația familială, având în întreținere doi minori.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că este nefondat.
Din întreg materialul probator existent la dosarul cauzei, alcătuit din declarații parte vătămată, declarații inculpat, declarațiile martorilor, certificat medico-legal nr.A2/2592/25 aprilie 2007, eliberat de INML Minovici B, raport de constatare medico-legală nr.574/E din 7 mai 2007, întocmit de SJML O, rezultă cu certitudine că în ziua de 25 martie 2007 - după amiaza, inculpatul i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu o piatră în zona feței, producându- leziuni care au necesitat 35-40 zile îngrijiri medicale, partea vătămată fiind internată la Spitalul Județean de Urgență S, după care a fost transferat la Spitalul de Urgență
Incidentul a fost văzut de martorii, ale căror declarații infirmă susținerea inculpatului, potrivit căreia conflictul ar fi fost generat de partea vătămată, în sensul că aceasta ar fi lovit cu pietre porțile locuinței inculpatului și i-ar fi adresat injurii.
Privitor la latura subiectivă a infracțiunii, intenția, chiar indirectă, inculpatului de a ucide victima, rezultă din obiectul folosit - o piatră, zona corpului lovită - fața, numărul și intensitatea loviturilor - fiind aplicate mai multe lovituri cu o forță mare, aspecte care duc la concluzia că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Dacă nu ar fi avut intenția de a ucide victima, inculpatul s-ar fi oprit după aplicarea primei lovituri, dar nu a făcut-
În acest context, mențiunile din concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit de SJML O, potrivit cărora leziunile traumatice nu au pus în primejdie viața victimei, nu sunt suficiente pentru a se constata că inculpatul nu a avut intenția să o ucidă pe partea vătămată.
Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, în mod corect tribunalul a avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptei,împrejurările săvârșirii acesteia - inculpatul fără motiv a agresat-o pe partea vătămată, aplicându-i multe lovituri într-o zonă vitală, persoana inculpatului, vârsta acestuia, situația familială, având doi minori în întreținere, dar și faptul că se află în stare de recidivă postexecutorie, astfel încât se poate concluziona că este predispus la săvârșirea faptelor antisociale, neimpunându-se reținerea circumstanțelor atenuante, cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, fiind de natură să conducă la atingerea scopului pedepsei prev.de art.52 Cod penal.
În mod just s-a apreciat de instanța de fond că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra modului în care este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la persoanele care pot fi alese în autoritățile centrale și locale de stat, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, modalitatea în care a acționat inculpatul, care conduc la concluzia că acesta nu poate aprecia valori fundamentale și implicit să le respecte.
Acțiunea civilă a fost soluționată în mod corect, ținând cont de faptul că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.998, 999 Cod civil, pentru atragerea răspunderii delictuale a inculpatului, cuantumul daunelor materiale rezultând din declarațiile martorilor și, iar suma acordată drept daune morale fiind de natură a da o satisfacție echitabilă părții civile pentru suferințele fizice și psihice produse prin fapta inculpatului.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.379 alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul va fi respins ca nefondat.
Având în vedere dispozițiile art.88 Cod penal și art.350 alin.1 Cod pr.penală, se va deduce perioada arestării preventive de la 11 decembrie 2007, la zi și se va menține starea de arest a inculpatului.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.212 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
În baza art.88 Cod penal și art.350 alin.1 Cod pr.penală.
Deduce perioada arestării preventive de la 11 decembrie 2007 la zi și menține starea de arest a inculpatului.
Obligă pe inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 240 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu pentru partea civilă, pentru inculpat cu ocazia menținerii arestării preventive și judecării apelului, se vor vira din contul Ministerului Justiției în contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat și părțile civile.
Pronunțată în ședință publică de la 9 mai 2008.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
PS/15.05.2008
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Aurel Ilie
