Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE Nr. 70

Ședința publică de la 17 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

GREFIER: - -

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 168/PI/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații - apelanți în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, asistat de avocat oficiu, și partea civilă .

Procedura îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, au fost audiați inculpații, după ce în prealabil le-au fost aduse la cunoștință drepturile de care beneficiază potrivit art. 70.p Cod Penal, declarațiile fiind consemnate și atașate separat la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul din oficiu pentru inculpatul a solicitat admiterea apelului, rejudecarea cauzei și în principal, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art. 175 lit.i p în cea prevăzută de art. 183.p, iar în subsidiar, reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74,76, motivat de faptul că inculpatul a fost sincer și cooperant.

Apărătorul din oficiu pentru inculpatul a solicitat admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183.p, iar în subsidiar, redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia.

Partea vătămată a solicitat respingerea apelurilor declarate de inculpați.

Procurorul a pus concluzii de respingere a apelurilor ca nefondate, menținerea hotărârii Tribunalului Timiș atât în ce privește încadrarea juridică a faptei cât și a cuantumului pedepselor aplicate.

Inculpații apelanți, având pe rând ultimul cuvânt, au solicitat admiterea apelurilor, schimbarea încadrării juridice a faptei și coborârea pedepselor sub minimul special.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 168/PI din 05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 174 alin.1 rap. la art. 175 lit. i Cod Penal, inculpații și au fost condamnați la câte o pedeapsă de 18 ( optsprezece) ani închisoare fiecare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Au fost interzise inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a și b în condițiile prev. de art. 71.

Cod Penal

În baza art. 65 alin. 2.Cod Penal, s-au interzis inculpaților,ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prev. de art. 64 lit. a și b Cod Penal, respectiv de a alege și a fi aleși în autoritățile publice și în funcții elective publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorităților de stat.

În baza art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpaților, iar în baza art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora, arestul preventiv executat din 20.07.2007 la zi.

În baza art. 14, 346.Cod Penal și art. 998, 1003.civ. inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 20.000 lei, către partea civilă, cu titlu de daune materiale și s-au respins pretențiile civile privind pensia de întreținere pentru fiica sa majoră.

În baza art. 357 alin.2 lit. e C.P.P. s-a dispus restituirea către inculpatul a unei perechi de adidași de culoare albastră și a unei perechi de blugi culoare albastră ridicate de la acesta de Poliția Sânnicolau M conform înscrisului de la fila 25 dos.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 380/P/2007, au fost trimiși în judecată inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 174 alin. 1, 175 alin.1 lit. i

Cod Penal

În sarcina acestora s-a reținut următoarea stare de fapt: cei doi inculpați, împreună cu martorii, Circu și lucrau împreună în domeniul construcțiilor în orașul Sânnicolau M, jud.T, la un întreprinzător privat, și locuiau împreună.

În seara zilei de 19.07.2007, cei șase au ieșit în oraș pentru a consuma băuturi alcoolice la un local numit "La ", lângă piața orășenească, în jurul orelor 21,30. După ce au consumat băuturi alcoolice la terasa acelui local, a intrat în conflict cu victima (altercație verbală). Victima consumase alcool la aceeași terasă și era în stare de ebrietate. Conflictul nu s-a dezvoltat în local, însă după ce inculpații și martorii au ieșit din local, după orele 3,00 la insistența patronului barului, afară au observat victima ce se pregătea să plece acasă (avea o bicicletă). Inculpații s-au repezit atunci să-l lovească cu deosebită violență pe acel cetățean, cu pumnii și picioarele. Victima a căzut la pământ. Martorii au intervenit verbal, pentru a-i determina pe cei doi inculpați să nu mai lovească victima, dar cum aceștia nu încetau, s-au îndreptat spre locuința lor pentru a nu fi implicați în problemă. Pe drum au fost ajunși din urmă de cei doi inculpați. Când s-au oprit toți lângă niște tufișuri să-și satisfacă necesitățile, cei doi inculpați au hotărât să se întoarcă la victimă să o mai agreseze. Ca atare cei doi inculpați s-au întors la victimă, ce era întinsă pe pământ, continuând amândoi să o lovească. Apoi s-au întors la grupul de martori care îi așteptaseră și toți s-au îndreptat spre locuința lor temporară.

Din raportul medico-legal nr. 357/A/01.10.2007 al IML a reieșit faptul că moartea lui a fost violentă, s-a datorat șocului traumatic și hemoragic consecutiv unui traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale multiple, rupturi splenice și hemoperitoneu masiv. Leziunile de violență constatate la autopsie s-au produs prin loviri cu și de corpuri dure și posibil compresiune toracică, iar moartea victimei s-a produs aproximativ cu o zi anterior efectuării autopsiei, care evident a fost efectuată în ziua de 20.07.2007.

Partea vătămată, soția victimei, s-a constituit parte civilă cu suma de 200 milioane ROL (20.000 RON) în cauză, prezentând și copii de acte ce atestă că a contractat o serie de credite ce urmează acum să fie plătite de partea civilă.

Din probatoriul administrat în cauză: proces verbal de cercetare la fața locului cu planșe foto, acte medicale constatatoare de deces, declarațiile martorilor, raport de expertiză IML, buletin de analiză biocriminalistică, alte înscrisuri, declarațiile inculpaților, prin care aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunii, recunoaștere car se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, instanța de fond reținut aceeași stare de fapt și încadrare juridică precum ce-a din rechizitoriu Parchetului.

În declarația sa, dată în cursul cercetărilor judecătorești, inculpatul a arătat că a săvârșit infracțiunea deoarece a fost forțat și amenințat de inculpatul, că în cazul în care nu lovește victima va fi el bătut de către acesta.

Cele afirmate de inculpatul, au fost contrazise de întreg probatoriul cauzei, în special de 4 martori audiați, dar nici nu pot constitui o eventuală constrângere fizică sau psihică prev. de art. 46.Cod Penal, cauză care înlătură caracterul penal al faptei, întrucât acesta putea părăsi cu ușurință locul săvârșirii infracțiunii, cu atât mai mult cu cât s-a întors, așa cum a rezultat din probatoriu, pentru a lovi din nou victima care a decedat.

Inculpatul s-a declarat în fața instanței de fond, ca de altfel și în faza de urmărire penală ca fiind vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat, infracțiune care este dovedită fără dubii, referitor la persoana acestui inculpat.

Instanța de fond a apreciat că fapta celor doi inculpați, care au lovit victima cu pumnii și cu picioarele, până când aceasta a decedat în urma leziunilor suferite, în loc public, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, săvârșită cu intenție directă, în forma de participație a coautoratului.

Pentru aceasta, a aplicat fiecărui inculpat câte o pedeapsă cu închisoarea, cu executare în detenție, la individualizarea căreia, a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal și în special, împrejurările în care a fost comisă fapta, de ambii inculpați în public, fără motiv, pericolul social concret al faptei care a dus la uciderea unei persoane nevinovate, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, persoana fiecărui inculpat care nu are antecedente penale și atitudinea sinceră a acestora pe parcursul procesului penal de față.

Nu s- dat curs solicitării inculpaților prin avocați din oficiu, în sensul de a reține ca circumstanțe atenuante sinceritatea inculpaților și lipsa lor de antecedente penale, întrucât raportat la gravitatea infracțiunii săvârșite de aceștia, coborârea pedepsei sub minimul special ar reprezenta o contradicție cu respectul pentru viața persoanei și cu ordinea publică în general.

Pe latura civilă, partea civilă, a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 200.000.000 lei ( ROL), respectiv 20.000 lei ( RON), reprezentând daune materiale ce constau în creditele bancare contractate de aceasta împreună cu victima, cheltuieli de înmormântare, și totodată obligarea la plata unei pensii de întreținere lunară pentru fiica sa.

Inculpații au arătat că nu se opun la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă și s-au declară de acord cu acestea.

Instanța de fond a acordat părții civile daunele materiale solicitate, de 20.000 lei RON, în care s- inclus și pensia de întreținere pe o singură lună pentru fiica victimei, întrucât aceasta a împlinit 18 ani la 28.08.2007, așa cum rezultă din copia de pe certificatul de naștere anexat la dosarul cauzei, iar victima a decedat în data de 19.07.2007.

S-a respins solicitarea părții civile de a se plăti de către inculpați prestații periodice lunare pentru fiica sa, întrucât aceasta este majoră în prezent.

Împotriva sentinței penale nr. 168/PI/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș au declarat apel, în termen legal, inculpații și.

În motivarea apelului, inculpatul a susținut că pedeapsa aplicată este prea M; că a participat la conflict întrucât ar fi fost forțat de inculpatul și de frații acestuia, care l-ar fi amenințat cu bătaia ca să lovească și el victima; că inculpatul a avut inițiativa de ase întoarce pentru a mai lovi victima.

În motivarea apelului său, inculpatul a învederat că încadrarea juridică a faptei nu este corectă, că nu a existat intenția de a omorî victima astfel că încadrarea juridică trebuia să fie în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183.Cod Penal Totodată, inculpatul a solicitat să îi fie aplicate circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a, b raportat Cod Penal la art. 76 lit. c Cod Penal, arătând că a avut o conduită sinceră manifestată pe tot parcursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești; apreciind că pedeapsa aplicată este prea

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 371 al.2 pr.pen. instanța de apel apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului penal, care conduce la concluzia comiterii de către inculpați a infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 lit. i Cod penal.

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, respectiv concluziile raportului medico-legal, declarațiile martorilor, Circu și, declarațiile inculpatului. Astfel, inculpații au recunoscut în fața instanței și în cursul cercetării penale că au lovit pe partea vătămată în timp ce se afla căzut la pământ și că s-au întors din drum în acest scop.

Instanța constată că susținerile inculpatului în sensul că ar fi fost forțat de inculpatul și frații acestuia să lovească victima sunt nefondate. Astfel, acestea nu sunt susținute de nici o probă și relevant este și faptul că numai cei doi inculpați s-au întors la locul unde o lăsaseră pe victimă. În acest sens, se rețin declarațiile martorilor (fila 65 dosar UP) și Circu (fila 67) care au relatat că ambii inculpați au plecat după victimă și l-au lovit cu pumnii și picioarele, că a fost nevoie de intervenția martorilor pentru ca cei doi inculpați, într-o primă etapă, să lase în victima căzută la pământ; precum și că ambii inculpați au spus că se duc înapoi la victimă ca să-l mai bată.

Din raportul medico-legal nr. 357/a/01.10.2007 întocmit de Institutul de Medicină Legală T rezultă că decesul victimei s-a datorat șocului traumatic și hemoragic consecutiv unui traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale multiple, rupturi splenice și hemoperitoneu masiv. Deși inculpatul susține că nu a acționat cu intenția de a suprima viața victimei, în cauză sunt întrunite elementele pentru reținerea vinovăției sub forma intenției, așa cum în mod corect a constatat și prima instanță. Este adevărat că latura subiectivă a unei infracțiuni ține de aspecte de ordin psihic/volitiv, dar de regulă, acțiunile exterioare ale persoanei exprimă gândurile acesteia. Astfel, în mod constant s-a stabilit că elementul subiectiv al infracțiunii de omor, trebuie dedus din următoarele criterii obiective: împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, intensitatea loviturii, numărul loviturilor, regiunea corpului în care a fost aplicată lovitura precum și aceea vizată de făptuitor, obiectul contondent, consecințele cauzate și raporturile dintre autor și victimă. Lovirea părții vătămate căzută la pământ (după o primă serie de agresiuni fizice), în zone vitale ale corpului (cap, torace, abdomen) și cu o deosebită intensitate (victima prezentând fracturi costale multiple, rupturi splinice) relevă faptul că inculpații au urmărit suprimarea vieții victimei, sau cel puțin au acceptat acest deznodământ. În această privință trebuie reținut și faptul că inculpații s-au întors la victimă, deși știau că era căzută la pământ, pentru a-i mai aplica o serie de lovituri.

Față de aspectele relevate anterior, instanța de apel constată că încadrarea juridică dată faptei este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 174 alin. 2 raportat la art. 175 lit. i Susținerea Cod Penal inculpatului în sensul că încadrarea juridică a faptei trebuia să fie în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183.Cod Penal este nefondată. Astfel, ceea ce delimitează cele două infracțiuni, respectiv infracțiunea de omor calificat față de infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, constă în principal în latura subiectivă a faptei. În speță, față de modul în care au acționat inculpații, circumstanțele producerii faptei, leziunile constatate la examinarea medico-legală, se impune constatarea că inculpații au prevăzut că acțiunea lor ar putea duce la moartea victimei, rezultat pe care, chiar dacă nu l-ar fi dorit, l-au acceptat, ceea ce înseamnă că au săvârșit fapta cu intenția de a ucide.

În ce privește sancțiunea aplicată, instanța de apel apreciază că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art.72 pen. respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată fiecărui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat este în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art. 52.pen. respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale. În aplicarea dispozițiilor art. 72.pen, prima instanță a efectuat o analiză și evaluare completă a circumstanțelor personale ale inculpaților, a condițiilor producerii faptei și consecințele acesteia. Totodată trebuie avute în vedere și concluziile rapoartelor de expertiză medico legală psihiatrică nr. A- și A- întocmite de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", care au relevat periculozitatea inculpaților (inculpatul diagnosticat cu "intelect liminar cu tulburări de comportament", iar inculpatul cu "tulburare de personalitate de tip dissocial").

Față de susținerea inculpatului referitor la faptul că, deși a recunoscut săvârșirea faptei, instanța nu a reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a,b Cod Penal, trebuie avut în vedere că aceste circumstanțe atenuante sunt judiciare, ele nu operează automat, sunt lăsate la aprecierea judecătorului, chemat să analizeze dacă o astfel de atitudine a inculpatului reflectă un grad de periculozitate scăzut al acestuia și faptul că reeducarea lui se poate realiza și printr-o pedeapsă mai ușoară. Calificarea atitudinii inculpatului nu poate omite gravitatea faptei comise asupra unei persoane căzute deja la pământ, perseverența cu care cei doi inculpați au acționat, cruzimea acestora rezultată din natura și intensitatea leziunilor provocate victimei. În acest sens, se reține și faptul că infracțiunea de omor calificat în general denotă un pericol social ridicat, aducând atingere celei mai importante valori sociale, dreptul la viață al individului. Prin urmare, atitudinea inculpaților de recunoaștere a faptei nu este suficientă pentru a conduce la reținerea vreunei circumstanțe atenuante, ci doar orientarea pedepsei la un cuantum mediu.

În ce privește pedepsele accesorii și complementare aplicate inculpaților, instanța de apel constată că acestea au fost corect individualizate, în acord cu decizia în interesul legii nr. 74/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b în Cod Penal condițiile art. 71.Cod Penal, respectiv ca pedeapsă complementară pe o durată de 5 ani, este în măsură a contribui la atingerea scopului pedepsei având în vedere gravitatea faptei reținute în sarcina inculpaților. În cauză, inculpații au comis o infracțiunea de omor calificat constând în uciderea unei persoane căzute la pământ. Gravitatea faptei relevă că inculpații nu au capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața, fapt relevat de altfel și de concluziile rapoartelor de expertiză medico legală psihiatrică. Câtă vreme inculpații nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor cu care vin în contact se impune în mod rezonabil concluzia că aceștia, cu atât mai mult, nu sunt în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegea corpului legislativ, de a exercita funcții publice. Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b în Cod Penal condițiile sus menționate.

Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.379 pct.1 lit.b instanța C.P.P. va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 168/PI/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 383 alin.11p Cod Penal raportat la art. 350.p Cod Penal va menține starea de arest a inculpaților, având în vedere că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și mai mult împotriva inculpaților s-a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de deținere.

În temeiul art. 383 alin. 2.C.P.P. și art. 88.Cod Penal va deduce în continuare din pedepsele aplicate durata arestului preventiv de la 05.03.2008 la zi.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga fiecare inculpat la plata a câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 379 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 168/PI/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 383 alin.11p Cod Penal și 350.p Cod Penal menține măsura arestării preventive a inculpaților.

În temeiul art. 383 alin.2 p Cod Penal și 88.p deduce în continuare din pedepsele aplicate durata arestului preventiv de la 05.03.2008 la zi.

În temeiul art. 192 alin.2 p Cod Penal obligă fiecare inculpat la plata a câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpații.

Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2008.

Președinte, Judecător,

Grefier

Red.LB/21.04.2008

Tehnored AJ/6.05.2008

Prima instanță: Trib. T -

06 Mai 2008

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Laura Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Timisoara